2,380 matches
-
aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată, S-a gândit ea ziua toată: - Mergem dar
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în proză Text suport: Șiretenia vulpii Un om bun, neștiutor A venit în ajutor Unui șarpe cam flămând Care și-a cam pus în gând Repejor să-l răsplătească Cu o moarte nefirească. Asta ți-e dreptatea, șarpe? Spuse omul întristat.) Că doar eu te-am ajutat, Iar acum tu drept răsplată Mi-ai luat suflarea toată. Haidem dar la judecată! Coana vulpe cea roșcată, S-a gândit ea ziua toată: - Mergem dar
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
susținut. Pentru a respecta definiția lui Stalin referitoare la națiuni (comunitate care are în comun teritoriul, limbă, viață economică, structură psihologică, comunitate de cultură), era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția epocii lui Hrușciov, orice manifestare de românism, orice referire
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
națională și socială, cu caracter antirus și antisovietic în 1918; conservator, antiromânesc și prorus, de sorginte rusească, din 1991 și mai ales din 1994, în perioadele de guvernare ale PDAM și a comuniștilor. Refuzând identificarea cu națiunea română sau, mai nefiresc, cu cea rusă, moldovenii nu reușesc nici să găsească factori de coeziune care să îi diferențieze de națiunile înconjurătoare. În același timp, proiectul națiunii multietnice nu se bucură, nici el, de cea mai mare popularitate. De-a lungul istoriei sale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
imperiilor a deschis calea epocii națiunilor, iar întrecerea pentru Moldova a fost rescrisă în termenii de afiliere lingvistică și orientare culturală. Ultimele două secole, vitale în constituirea identităților naționale, a găsit Basarabia, regiune cu populație covârșitor majoritară românească, sub stăpânirea nefirească a unui mare stat slav. Identitatea Moldovei rămâne, oricum, pe fundațiile la fel de fluide ca și teritoriul său, din acest motiv este probabil să rămână pentru un viitor incert contestată ca spațiu cum a fost întotdeauna. Însă, întrucât obiectul studiului de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
performări repetate, după cum nu este nici o trăsătură a celui ce poate fi altul de atîtea și atîtea ori, inteligența, în pofida acestui fals-travesti sub care apare, devine la un moment dat nesuferită. De ce se-ntîmplă oare această bruscă și, într-un fel, nefirească schimbare de statut a unei trăsături altminteri mereu necesară unui optim al condiției umane? Am spune că Noica avea aici o reacție psihologică: vrînd să facă mai totdeauna conexiuni, dominat, în mod obositor pentru ceilalți, de un atare comportament cognitiv
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a prăbușit"). Dar relaționarea cu reprezentanții Puterii din sat i s-a părut și mai dificilă. Pur și simplu nu înțelegea atribuțiile fiecăruia, i se părea o povară simpla memorare a unei titulaturi sau funcții oricum ireale. Autoritatea se exercita nefiresc, livresc ("venea o hârtie de la comună"). Chiar și atunci când apărea efectiv în școală "cineva de la Partid", tot se ascundea în spatele unor discursuri prefabricate ("în general, când veneau, ăștia citeau") sau a unor cerințe fără rost. Se străduiau să fie nefirești
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nefiresc, livresc ("venea o hârtie de la comună"). Chiar și atunci când apărea efectiv în școală "cineva de la Partid", tot se ascundea în spatele unor discursuri prefabricate ("în general, când veneau, ăștia citeau") sau a unor cerințe fără rost. Se străduiau să fie nefirești ("parcă jucau un rol") și asta îi făcea ușor de reperat. "Tipa de la Partid" era un personaj neplăcut, care sfida realitatea precară (frigul, sărăcia, apatia generalizată) "cu haina ei de blană". Nu reușea să fie o "doamnă", cu atât mai
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care această stare de reverie este comunicată nu sunt Întotdeauna fidele lucrurilor care au declanșat-o. poetica reveriei este concepută ca o poetică a visului, atunci când a visa Înseamnă a lua act de propria existență. “Ceea ce e de-a dreptul nefiresc pentru cunoașterea obiectivă rămâne totuși profund real și activ pentru reveriile inconștientului. Visul este mai puternic decât experiența.” Apa și visele, Psihanaliza focului, Aerul și visele, Pământul și reveriile odihnei, Pământul și reveriile voinței reprezintă, de fapt, eseuri de estetică
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
și Biserica cu învățătura ei divină. Ne interesează societatea noastră cu părțile bune sau mai puțin bune, societatea în progres sau în cădere. Istoria omenirii, cu adevărurile ei ne arată, spre a ne convinge în mod neîndoios, că faptele rele, nefirești dărâmă tot ce clădește familia, școala, societatea prin muncă și putere omenească. Și nici nu se poate întâmpla altcum, fiindcă știm că într-un aer viciat omul nu poate trăi multă vreme, pentru că se sufocă. Răul pe care îl face
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu. în același chip, Dumnezeu nu-l împiedică pe om să alunece către patimile trupului și nici nu-l izbăvește de cauzele care le determină pe acestea; nul scapă pe cel care, împotriva firii, s-a lăsat atras de patimi nefirești, răsfățându-le pe acelea și nemaivoind să știe de firea cea rațională.” Drept aceea, dacă vrem să fim izbăviți de cel viclean și să nu fim duși în ispită, să credem în Dumnezeu și să iertăm greșiților noștri. Fiindcă, „de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se golească de toate folosindu-se de imaginație. Să scrie. Scrisul ca izbăvire. Deși tatăl său îi recomandase învățătura ca pe o armă în folosul libertății Cretei, el descoperă o altă armă în folosul libertății proprii. Leșul unei iubiri devorată nefiresc de repede și curmată la fel, amenința să-i suprime libertatea, să-l confiște cu resturile sale nedigerate. Descoperă scrisul ca pe o eliberare a căilor respiratorii ale ființei și ca pe o izbândă. Este un mic dumnezeu care dă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conștient sau inconștient, se camuflează, și societatea ascunde coroziunea vanității sub dulceața unei terminologii mult mai inofensive : perseverență, ambiție, tenacitate, când de fapt, consideră Adler, ar trebui să folosească termenul negativ de vanitate. De cele mai multe ori, crede psihologul, această nevoie nefirească și dăunătoare societății, apare ca urmare a unor sentimente de inferioritate, apare în urma unei imagini de sine deteriorate. „În cazul vanității apare cu claritate acea linie directoare ascensională care arată că omul, măcinat de sentimentul insuficienței, și-a fixat un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lumea soarelui și a lunii" și care nu putea ieși decât prin "descântecul ființei scris în marea carte a vrăjitorilor": Albă-dalbă Margiolină Ieși din lapte la lumină Lumea să se-nsuflețească Uriașii să-i trezească. Frumoasa din Lapte este smulsă nefiresc din lumea ei, fără descântecul care i-ar fi dat un nume în lumea pământească ("albă-dalbă Margiolină") și ar fi însuflețit-o, făcând posibilă povestea de dragoste cu Scarlat. Scoasă fără acest descântec din fântână, legată printr-un alt descântec
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ochii de ele. Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a întregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoiala țiganca. A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si strălucitor ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
echilibru etern, ci ele evoluează și se transformă. Nici un sistem, deschis sau închis, nu se poate autosusține la infinit, de unde rezultă că o așa-zisă încercare de a-l salva prin menținerea artificială a stării de echilibru este nenaturală sau nefirească în raport cu tendința de evoluție a ecosistemului. Intervențiile legitime trebuie să vizeze acele input-uri care perturbă evoluția sistemului. Sistemele trebuie lăsate să evolueze, să crească, să se schimbe și să se prăbușească în mod natural. Oricum, orice ecosistem stabil și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doua discuție pornește de la problema limitelor naturale dintre specii și de la evaluarea unei intervenții biologice. Acest argument corelează moralitatea și caracterul natural al unei entități. Unii consideră că cel puțin crearea de himere este o acțiune contra naturii, un demers nefiresc. Răspunsurile la această obiecție vizează chiar împărțirea pe specii și fundamentele teoretice ale unei taxonomii. Mai mult decât atât, însăși speciile evoluează, au loc fuziuni sau fisiuni. Adaug și faptul că bacteriile și virușii transferă în mod natural gene de la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în cuprinsul cugetului curat, înseamnă a lăsa inima la vedere, drept singura imagine subzistentă, absorbită în Imaginea care îi dă ființă și lumină. O redă esenței care se dezvăluie 56; or, acum, firea e desprinsă de esență, învăluită în grija nefirească a aparenței. Ceea ce se vădea odată, în starea naturii înduhovnicite, printr-o vedere nepătată, clarvedere, conturează - contrapunctic - tabloul adamic al originarului, Imaginea asemănării fără fisură: " Firescul demult petrecut se/ vădește neprețuit privilegiu:/ "Nepăsător stam dinaintea Timpului, la fel/ cu nenăscuții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 71. 54 Vol. Trandafirul și clepsidra (1985), în Dan Damaschin, Denecuprinsul, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, pp. 73-74. 55 Nu mai e lucrare interioară, a intelectului unificator, ci lucrare exterioară, a rațiunii suficiente, disociative: "lucrarea rațiunii/ o despicătură nefirească/ ce te-a separat pentru totdeauna de luminișul ființei" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, 1995, în op. cit., p. 192). 56 "Clarviziunea inimii deslușind respirația/ veșniciei" (Fruntariile inocenței, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 54). 57 Astfel de viziuni edenice nu sunt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în mediul de pândă pândită al supraviețuirii, de care ar dori să se emancipeze prea brusc și categoric în trecerea lor de partea fapticului împlinit. Cu cât sunt mai pure, mai golite de substanță, cu atât stârnesc un ecou mai nefiresc la rostogolirea lor prin lume înspre realizare, ceea ce, desigur, face să crească bănuielile și vigilența la adresa lor. Dacă s-ar disimula sub aparența nocivității de rând - tolerabile, deși nedorite - ce continuă un curs deja existent al lucrurilor în loc să-l întrerupă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai apărea la mâna purtătorului ei, ca mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios purtat aluvionar de traficul ăsta derutant al obiectelor. Hărțuită să încropească o explicație la nefireasca afinitate cu metalele a lui Rică, Chira zăbovi îndelung, scotocind prin memoria ei ca un trunchi de copac mâncat de furnici. Afară de sângele lui venind de pe unde nici cărțile de ghicit nu răzbăteau, ar mai fi fost și-un traumatism
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părea. Pasife îi ceruse o mașinărie în care să se împreuneze cu taurul lui Poseidon, iar el avea s-o construiască atât de meșteșugit încât ea să păstreze urma hierogamiei chiar după împlinirea faptului, asemeni unui instrument muzical cu vibrație nefiresc de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ceva, ci ca să-i îndese pe șest o imensă bancnotă de încredere în sine. Și-acum acest membru-fantomă al ei se pusese pe clintit din temelii toată zidăria lui lăuntrică, întorcându-i lumea cu susu-n jos. O imperceptibilă atingere reverberată nefiresc de spațiul lui interior, intrată în rezonanță prin galerii neexplorate ale sinelui și amplificată primejdios. Ce modificare de densitate aduce un membru-fantomă scufundat în lumea cuiva străin ca-n propriu-i buzunar? ar fi vrut Rică să poată și întreba
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un "aer degajat" și răspunde că "da, firește că a sărutat un băiat". Nu-i făcea plăcere să mintă, își amintește ea astăzi, dar n-avea încotro. "Să ai șaptesprezece ani și să nu fi flirtat niciodată era un lucru nefiresc! Cum aș fi putut să spun adevărul, când bietele fete fără experiență erau numite toante și handicapate!" Nu era decât o soluție pentru a ieși din acest impas: "să profite de prima ocazie ivită pentru a acoperi acest gol, să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o invită la Spitalul Militar, obligatoriu în ținută militară. Lăură nu comenta „ordinul” , dar se întreba curioasă: - Oare ce mai vrea și asta? Era într-o zi de marți, iar serviciul militar ea îl avea întotdeauna joia. I se părea nefiresc că a doua zi, miercuri, cum s-ar zice, ea să apară pe stradă în ținută militară, dar trebuia să-i facă pe plac colonelului. Nu bănuia nimic, se temea doar că este o simplă răutate din povestea ei. Câteva
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]