3,146 matches
-
ea nu este capabil] sau nu dorește s] întreprind] un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferențial în anumite limite. Rachels crede c] acest tratament nu trebuie s] fie ins] într-un asemenea grad de preferențialitate încât ei s] ignore justificabil nevoile celorlalți copii mai puțin favorizați. Rezult] de aici c] acest conflict este rezolvat prin negarea faptului c] relațiile personale p]rtinitoare în mod fundamental sunt moral permisive, nu numai obligatorii. Am crezut c] relațiile personale, așa cum le-am conceput, sunt compatibile cu morală, dar ne-am înșelat. Singurele relații personale legitime sunt cele care deriv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cute între rase și sexe sunt nesemnificative. În special în Statele Unite, criticii aduc mereu în discuție ceea ce Justice Harlan afirmă: „Constituția noastr] nu ține cont de culoarea pielii...”. Ceea ce Justice Harlan dorea s] spun] era c] legea suprem] american] interzice negarea drepturilor și privilegiilor unui cet]țean în funcție de culoarea pe care o are sau de rasă c]reia îi aparține. Criticii argumenteaz] în favoarea faptului c] principiul ignor]rii culorii reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile de rudenie sau apropierea sunt elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape toate aspectele vieții cotidiene. Negarea influenței acestui factor asupra deciizilor pe care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepție este atat de comun] încât l-a determinat pe William James s] ne numeasc] „absolutiști din instinct” (1948). Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre relativism se contureaz] cel mai bine în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și autodeterminant]. În aceast] concepție, toate erorile din gândirea moral] sunt erori în conținutul unor percepții morale specifice: „morală în sine” transcende întotdeauna (poate chiar prin definitie) toate erorile morale, cel puțin în principiu. Concepția lui Marx despre moral] implic] negarea faptului c] morală poate fi privit] în oricare dintre aceste moduri. Dac] exist] un fel de gandire practic] care se autocorecteaz] astfel, aceasta nu este morală. Motivul este c] morală, conceptele și principiile morale, gândurile și sentimentele morale, fac obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile umane sunt determinate, atunci pentru toate aceste decizii și acțiuni exist] anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poezia pe care n-o înțelege nici cine a scris-o” și „romanul cu cheie [...] culegând [...] lucrurile scabroase cu privire la oamenii zilei” sunt respinse net. În schimb - se spune mai departe - „trebuie să prezentăm [...] literatura sufletului național”, cea care „există”, dincolo de negările unora, ca și de „exagerările bufone” ale altora. Se îmbunătățește prezentarea grafică, precum și structura revistei, cresc ponderea și calitatea părții metaartistice. Astfel, Ion Sân-Giorgiu, care îl secondează pe marele istoric, iscălește studii pe teme generale și sinteze critice (Literatura și
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
sensul rău) sau feminin - se află În tot ce este pasiv, rece, moale, ud, Întunecat, secret, misterios, vag, cețos și liniștit. El simbolizează Întunericul, apa, noaptea, luna, pământul, feminitatea, nemișcarea, interiorul, prudența, inactivitatea, melancolia etc. Caracteristicile lui sunt Întunecimea, cumpătarea, negarea, pasivitatea, pesimismul etc. Prin eterna cuplare a lui yin cu yang au apărut și vor apărea toate lucrurile. Printre ele se numără cerul, care este predominant yang, pământul, ce este predominant yin, și societatea umană, care reprezintă o combinație a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cultura chineză au fost cândva bărbați și femei În carne și oase. Așa a fost Gautama Buddha (563-483 Î.e.n.), fondatorul budismului, Bodhidharma Dharma, creatorul artelor marțiale chinezești, Guanyin - Bodhisattva Îndurării, precum și nemuritorii daoiști, ca Zhang Shanfeng și Nu Dongbin. Prin negare de sine, autocultivare și sacrificiu de sine stăruitoare, ei au reușit să se Înalțe la rangul de zeități. Capitolul 14 Remedii speciale pentru diferite afecțiuni În această secțiune sunt prezentate detaliat diferite afecțiuni (În ordine alfabetică), simptomele și cauzele lor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pe o perioadă Îndelungată provoacă vătămarea ficatului, a nervilor, a inimii și a creierului, hipertensiune, probleme gastrice, impotență și cancer. De asemenea, poate duce la violență, accidente rutiere și depresie. Simptome Printre ele se numără tremurături, halucinații, transpirație, pierderea cunoștinței, negarea (problemei În sine) și modificarea personalității. Cauze Alcoolismul poate fi o problemă legată de starea mentală și de stilul de viață, indiferent dacă cineva este bogat sau sărac. Unele persoane ce au devenit dependente de alcool au probleme - În relațiile
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea explicită a tuturor clivajelor. Partidele și reprezentanții postcomunismului românesc traduc înainte de toate conflicte între lideri, iar ceea ce a fost considerat un clivaj fondator în societatea românească, adică opoziția anticomuniști versus postcomuniști, nu este, în opinia autorilor, decât o tensiune superficială
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Transilvania” În adâncul inimii lor pătimașe, așa că povestea federalizării acesteia pare a fi cusută cu o ață scandalos de vizibilă. Pentru naționaliștii extremiști, ea poate ocaziona, eventual, o campanie de „demascare” a unui pericol, de altfel prea bine cunoscut, o negare violentă a cărei funcție este, În consecință, doar aceea de a ține mereu trează vigilența națiunii și de a celebra sărbătoarea zilnică a confruntării; pentru naționaliștii moderați, care formează astăzi majoritatea, ea nu merită mare atenție și este chiar regretabilă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este dezmințită Însă de aproape toate relatările. Chiar dacă, pe de o parte, imaginea În cauză este Întreținută subtil prin consemnarea nelipsită a zvonurilor care o acreditează, de natură să arunce totuși o umbră de Îndoială, pe de altă parte Însă, negarea responsabilității lui Iosif al II-lea este mereu subliniată; faptul se explică atât ca mostră firească de obediență, mai ales În timpul vieții Împăratului, dar și ca Încercare de a bloca transformarea amintirii sale, după aceea, Într-un simbol al rezervelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca inventată în scop de speculă și sursa lor este la Iași”. Este lesne de observat că medalia (fig. 36av și 36rv) se realizează la împlinirea a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene (și nu la un an) și că negarea autenticității nu este susținută cu nici un fel de argumente. Este prima și, din păcate nu și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negată, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmam mai sus, și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin liste de subscripții în întreaga țară, cât și participanților la diverse manifestări. Realizările medalistice ale celor două firme, care aveau ca obiect de reflectare aceeași personalitate sau același eveniment, stârneau, în unele cazuri, vii controverse între editori, materializate în negarea reciprocă a valorii artistice a medaliilor și antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești. Dacă cele două librării Șaraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați actorii în timp ce le rostesc. Distanța „teatrală” a planului mediu frontal previne eventualitatea ca pe chipul actorului aparatul să surprindă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în 1974, Clujul devine Cluj-Napoca. Propaganda de partid adoptă teoria naționalistă a protocronismului, care decretează întâietatea românilor în lansarea unor curente culturale (Dimitrie Cantemir, primul romantic, Eminescu, existențialism avant la lettre) și respinge influența Occidentului asupra spațiului românesc, mergând până la negarea latinității și augmentarea grotescă a componentei traco-dacice în istoria românilor. Pe 28 martie 1974, Ceaușescu se autoproclamă președinte al României, purtând și un sceptru „voievodal” la ceremonie. Posturi-cheie în instituțiile statului sunt ocupate de rudele lui Ceaușescu, începând cu soția
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
uimitor să vezi așa ceva într-un film românesc în 1972. Dar lucrurile se lămuresc dacă ținem seama de un principiu al manipulării (derivat din știința retoricii) pe care Titus Popovici îl stăpânea foarte bine : cu cât mergi mai adânc în negarea unui sistem, cu cât critica e mai realistă și aspră, cu atât mai eficientă se va dovedi „întorsătura” finală de condei prin care sistemul este totuși salvat. Oricât de teribile și acuzatoare erau aceste secvențe la adresa comunismului, ele puteau fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
circulară (Kuo, 1921; Tolman, 1923 apud Reeve, 2009). Ceea ce lipsește în acest caz fiind o cale independentă de a determina dacă instinctul chiar există. Aventura psihologilor cu teoria instincului a început printr-o acceptarea totală și s-a terminat prin negare. Așa cum anterior psihologii au abandonat voința, au abandonat și instinctul, aflându-se iar în situația de a căuta un substitut pentru motivație, pentru a explica scopul comportamentului (Reeve, 2009). 3.1.3 Impulsul Teoria impulsului, atât cea a lui Freud
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pariorii vor fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care-i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură bani, comportamentelor de negare a sinelui și a emoțiilor negative față de bani; 4) credințele politice și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
15 "Din punct de vedere semantic, semiadverbele îndeplinesc, în raport cu suportul, rolul de modificatori. Au sens de intensificare sau de precizare: chiar, și, nici, încă, tocmai, tot [...], de restrângere a extensiunii predicatului: numai, doar, decât, măcar (...), de aproximare: cam, mai [...], de negare: nu [...], de redare a unor semnificații temporale sau aspectuale: tot, mai (...)." GALR I: 586-587. 16 Vezi GALR II: 241-247. 17 Raport contrazis, de fapt, în primul component al structurii (vezi supra 2.1). 18 Cercetarea textelor a evidențiat și un
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
aspect înnăscut indivizilor speciei umane, și anume instinctul sociabilității. Acesta ne face să trăim împreună cu semenii noștri, adică în societate. Apare aici o tensiune între libertatea din starea de natură și traiul în societate. Asta pentru că exercitarea libertății absolute înseamnă negarea socialului. Asumarea libertății naturale de către indivizi conduce la anarhie, adică la disoluția socialului și astfel la amenințarea cu dispariția tuturor. Prin urmare, este nevoie ca libertatea din starea de natură să fie restrânsă astfel încât viața alături de ceilalți să fie posibilă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]