3,831 matches
-
spaimă. Îmi spuneam că trebuie să acționez repede și totodată simțeam cum mă năpădește un fel de slăbiciune de neînvins. Am uitat ce gând mi-a venit atunci. "Prea târziu, prea departe..." sau ceva în felul ăsta. Continuam să ascult, nemișcat. Apoi, cu pași grăbiți, m-am îndepărtat prin ploaie. N-am prevenit pe nimeni de cele întâmplate. Dar iată c-am ajuns, asta-i casa mea, locul unde mă adăpostesc! Mâine? Da, cum vreți. Vă voi duce cu plăcere pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
întruna fără oprire. În zori mă prăvăleam în patul, veșnic desfăcut, al prințesei mele, care se lăsa mecanic în voia plăcerii, adormind o clipă mai târziu. Apoi venea ziua, luminând blând tot acel dezastru, iar eu mă ridicam, drept și nemișcat în dimineața strălucitoare. Alcoolul și femeile mi-au adus, la drept vorbind, singura ușurare de care eram vrednic. Vă încredințez acest secret, dragă prietene; folosiți-l fără teamă! Veți vedea că adevăratul desfrâu este izbăvitor, pentru că nu creează, nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
acestui adevărat popă Ioil o pustie, la Cârligătura, unde este fântâna de lângă Balosin, peste Diba, să și facă mănăstire. Aceasta să-i fie lui în veci, de asemenea și fiului său Giurgiu, și copiilor lui și întregului neam, în veci, nemișcat... În târgul Iașilor, la anul 6942 (1434), mai 25.” Logofătul a rămas lângă mine să pună pecetea domnească, dându-mi sfaturi cum se face ca un izvod domnesc să fie gata...Între timp, vodă, împreună cu suita, a ieșit din sala
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de obicei, Sia se întoarse greoi pe scaun spre Lina Rim, care, cu ochelarii pe nas, cârpea pledul agățat cine știe cum. - Tanti! Sună! zise leneș Sia. Lina, care băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul Rim, nemișcat pe fotoliu! do la birou, nu spuse nimic, surise numai gardianei, cu intenția de a fi grațios și, firește, mai slut când surâdea. Rim aștepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare. Nu era frig în miez de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și fără nici un simptom precursor. Era singur cu feciorul. Simțise valul abia când era ajuns în gură. Făcuse un semn spre apartamentul Adei și se aplecase în cuvetă. Alb ca pânza, privise fără oroare sângele. Se culcase încet pe pat, nemișcat. Când Ada intrase, îl găsise cu o batistă pe gură. Ridicase un deget subțire și-i arătase ligheanul. Nu mai ura pe nimeni, nu se mai iubea pe sine. Totul era acum încetinit, palid, fără sânge. Avusese apoi mici aiureli
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sau păianjen. în orice caz, nu părea a se ocupa de ea. Mini avea acolo, în plină zi, o ciudată impresie de mister. jocul acela de umbre era încă mai bizar în plină lumină. Prin storuri, umbra se vedea acum nemișcată. Mini se duse și sună iar, din față, apoi imediat trecu și bătu la ușa din dos. Erau ultimele demersuri făcute în pripă, înainte de plecare. In sfârșit, umbra mișcă spre ușa de serviciu. Tot baba fusese; Mini o zări deslușit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acolo după stâlp, avea fața rasă cu efigie mică, dar cu accent în liniile regulate. Ochiul ascuns subt pleoapă, o dungă mică săpată în obraz ca de o voință permanentă un colț de gură amar și agresiv și ținuta perfect nemișcată a unui gentleman în haine negre. In urma lui Mini și Nory, ieși Rim sinistru, cu suita celor doi gemeni, tîrîndu-i ca pe niște aderențe maligne, fără nici un schimb de vorbă sau privire. Nu știa la ce moment se rupsese
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rigid al muzicantului. Era senzația nesigură a unei atingeri sau certitudinea ei emoționantă. Marcian crispa cu nervozitate pumnul pe genunchiul docil. La murmurul vag al mersului se amestecă un mic gemet de durere și consimțire al Elenei. Atunci Marcian, tot nemișcat, dar acum nemișcat printr-o încordare desperată, ca să nu i se strămute cumva povara, simțindu-și obrazul fibros din efortul de a nu se dezlipi de cellalt, fixă, cu ochi de asasin, umerii lemnoși ai șoferului. Pe tot parcursul, omul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Era senzația nesigură a unei atingeri sau certitudinea ei emoționantă. Marcian crispa cu nervozitate pumnul pe genunchiul docil. La murmurul vag al mersului se amestecă un mic gemet de durere și consimțire al Elenei. Atunci Marcian, tot nemișcat, dar acum nemișcat printr-o încordare desperată, ca să nu i se strămute cumva povara, simțindu-și obrazul fibros din efortul de a nu se dezlipi de cellalt, fixă, cu ochi de asasin, umerii lemnoși ai șoferului. Pe tot parcursul, omul acela nu clintise
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
hotărârea pătimașă care da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire către ceilalți. Cutremurat, căpitanul fixa fața plină de scursuri a bătrânului. Pe un ochi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
parte paharul pe care-l întindea nevasta, Iosifan ordonă echiparea și, cu tot efectivul, plecă către Siret. Lăsându-se moale pe colțul patului, plutoniereasa începu a plânge. Strânse apoi blidele și se apucă să le spele. Între ciulinii rotunzi și nemișcați care dintr-o dată tremurau ca aricii, aerul se tăia subțire. De sub picioarele lui Lică zvâcni o ciocârlie. Inima băiatului săltă din loc. Rotunzit în nisip, cuibul cu două ouă și o pană pestriță zălog îl înfioră ; copilul se aplecă să
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
care pipăia malul ; căta pământul pas cu pas. Umbrele s-au despicat șiam văzut în șes creangă de creangă, fir cu fir. Ca la o sută de pași ședea ghemuit într-o crăcană un om și în jurul lui toate erau nemișcate. M-a trecut un fior. În clipa aceea însă, când trecusem „dincolo”, nu puteam să trag. Și m-am gândit că nu-i, poate, decât un mort care și-a găsit somnul de veci acolo în crăcană ; de ce să-i
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
azvârli dintr-o dată sfârlează către hoț. Surprins, copilul se feri, dar piciorul îi alunecă pe tablă ; de pe acoperiș el căzu de-a rostogolul și se prăbuși în curte. Plin de furie, Mehală privea de sus la vinovatul care, chircit, rămase nemișcat pe pietre. În ușă se iviră capete. - Mehală l-a omorât pe Iuju ! țipă deodată un glas ascuțit de copil și, într-o clipă, toată curtea se umplu de oameni. Tapițerul se sperie. Rabinul cel ghebos își făcea loc ; aplecându
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
răutatea celor care (oare cine erau?) au dus-o pe Bertha pe poarta din dos, la repezeală, ca și cum ar fi vrut să termine cît mai repede. Julius asista la acest asediu al maică-sii. CÎnd Cinthia punea Întrebări, el stătea nemișcat, cu urechile mari și clăpăuge ca niște foi de varză, cu mîinile de-a lungul corpului, călcîiele lipite și vîrfurile picioarelor depărtate ca un soldat În poziție de drepți. Asediul avea loc În camera de baie pe care o folosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
comunicante ale tristeții și durerii lor profunde. Vase uriașe asemeni unor lacuri În care acum cădeau picături, rar, cu o Încetineală exasperantă, una cîte una, tic-tac, tic-tac, tic-tac, mai era o jumătate de oră pînă la plecare; ei ascultau muți, nemișcați, asemenea bolnavului scăldat În sudorile febrei, care descoperă drumul somnului printr-o respectuoasă acceptare a insomniei și Încearcă să adoarmă ținînd contabilitatea strictă a picăturilor de la un robinet prost Închis, „noaptea asta n-o să pot dormi, sînt nenorocit“, spune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bietul copil, pînă se Întorcea maică-sa. Pe urmă, mătușa și unchiul Lastarria au Început să se plictisească tot uitîndu-se la servitorii care plîngeau și au intrat În birou, să-și mai revină puțin. Ea se ruga. El a stat nemișcat cîtva timp, dar n-a mai putut suporta liniștea aceea și a Început să se plimbe de la un capăt la altul, invidiindu-i pe strămoșii atîrnați de pereți și spunînd că nimic nu se compară cu tradiția. Sus, În dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să fii evanghelist și că existau mai multe religii și că religia catolică nu era neapărat cea adevărată. Bietul Julius n-a Înțeles mare lucru și a rămas complet zăpăcit, cu ochii deschiși larg și cu mîinile lipite de corp, nemișcat și parcă așteptînd să i se mai spună ceva. Chiar În clipa aceea copilul Nildei se porni să plîngă și ea Îl apucă Într-o mînă cum ai apuca un pachet. Cu cealaltă Își desfăcu rochia și dezveli un sîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
va trece imediat să-l ia, că Într-un moment de neatenție a guvernantei băiatul fugise de acasă, chiar acum venea să-l ia. Le-a venit inima la loc; se uitau unii la alții zîmbind, Înfiorați, sleiți, ușurați; rămaseră nemișcați și continuau să se uite unii la alții zîmbind, În timp ce Carlos zbura cu Mercedesul. Julius Îl aștepta liniștit la intrarea Colegiului Belén. Îl văzu venind atît de tulburat Încît se grăbi să-i spună că nu se Întîmplase nimic, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încă și mai important, să răspundă „mulțumesc“, atunci cînd cineva Îi spunea ei „pofta bună“. Stătea acum alături de Julius, Învățîndu-l ortografia, cu brațele și picioarele acoperite de păr lung, lins și negru, la o oarecare distanță unul de altul, amîndoi nemișcați. Antipatică mai era, cu taiorul ei milităresc și cu servieta micuță plină de bilete de autobuz dus-și-Întors cumpărate dinainte. Avea cel mai frumos permanent din tot cartierul Jesus María. Și, bineînțeles, era Încîntată că se află Într-o casă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
școală și hotărî să declare război concurenței. Piratul se făcu nevăzut, dar se Întoarse În recreație. Și mereu făcea la fel: se prefăcea că fuge speriat și se Întorcea cu lădița lui sunătoare. Probabil că și azi mai stă acolo, nemișcat lîngă poarta laterală. Gumersindo Quiñones avea acum un garaj În care Încăpeau două autobuze, iar Morales avea un teren de fotbal unde putea antrena de minune echipa școlii. Copiii erau foarte mîndri și nespus de Încîntați, fiindcă În sfîrșit li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de toate culorile care arătau fără greș Întreg calendarul ecleziastic. Susan Îi Întindea lui Julius cartea ei de rugăciuni ca să i-o deschidă la pagina potrivită, dar pe urmă uita să se slujească de ea și se mulțumea să stea nemișcată, simțindu-și sufletul covîrșit de bunătate și schimba priviri pline de Înțeles cu Sfîntul Matei, preferatul ei dintre cei doisprezece apostoli din piatră rece care o Înconjurau cu austeritate. Din cînd În cînd se auzea glasul grăbit al preotului pronunțînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
darling, era mult prea devreme pentru asemenea probleme și ceru la micul dejun suc de grepfrut În loc de portocale. Julius nu află nimic despre acest incident și continua să citească din liturghie În fiecare zi. Era atît de minunat să stea nemișcat lîngă maică-sa, acolo, În tăcerea slujbei de la ora șapte dimineața, unde pe lîngă zgomotele bum, bum, care se propagau În toată biserica și pașii preotului, bărbatul acela atît de impunător și de cucernic, nu se mai auzea decît umbletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pică drept În palmă, sărut-mîna, părinte. Părintele Aurelio se Îndepărtă demn, În timp ce Susan, la volanul Mercedesului, moțăia și parcă-și amintea vag că trebuie să se Întoarcă acasă, dar nu vedea de ce ar fi trebuit să se grăbească și rămase nemișcată, proptindu-se cu mîinile de volan. Julius, care se topea de dragul ei, Îi scoase din poșetă cheia de contact și i-o Întinse. „Ah!“ spuse, scoțîndu-și baticul de mătase, scuturîndu-și părul blond pînă simți În nări mirosul de suc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
că Julius nu putea să fie la bazin, pentru că Îl Închiseseră de mai mult de o oră. Se duse iar la păhărelul de Jerez și mai bău o Înghițitură, doar-doar o găsi vreo ieșire din situația asta, fiindcă bătrîna stătea nemișcată În la suite și nu știa cum să scape de ea, Julius ar fi putut să mai Întîrzie cîteva ore. Dar nu era nimic de făcut, era totuna dacă stăteau sau nu de vorbă, se gîndea Susan, fiindcă prezența Armindei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
seară și băieții din cartierul Marconi n-o să ardă nici o chelfăneală nimănui, pentru că nu mai sînt acolo, cînd te uiți la apa care te face să-ți fie frig și vezi pietrele de pe fundul bazinului și cuțitele lui Tarzan stînd nemișcate și triste, neclintite sub apa cristalină, o durere albastră, cînd bazinul e gol, fără prietenii tăi din vara asta și e ciudat cum Întotdeauna din pricina singurătății și a frigului Îți vine să faci pipi și-ți simți Întreg corpul, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]