3,943 matches
-
a linguși; lingușire; lucru bun; doar mama; manipula; a se da mare; marfa; mari; mașină; măguli; măgulire; măreție; a mări; mărinimie; a merita; nu merită; a minți; mîncare; mîndră; a se mîndri; modest; fără modestie; motivare; mulțumi; mulțumiri; nașpa; nenorocire; nepoata; nesimțire; nesuferit; nimic; nimic frumos; noroc; nou; obstacol; om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora; parșivitate; pasiune; pălăvrăgi; părinte; pedeapsă; peria; persoana; persoană; o persoană; pestriț; pițipoancă; place; a place; plăcea; plăcut; plin; plin de sine; politică; popă; povesti; pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
insectă; inutil; de înălțime; îmbulzeală; încă; început; îngîndurare; îngust; însemnătate; întuneric; joc; liliput; lui; lung; masă; mașină; mărimi limitate; măsură; mezin; mic???; prea mic; mici de mîncat; miniatură; minim; minion; minor; morcov; mult; cu muștar; naivitate; nedezvoltat; neghiniță; neimportant; neobservat; nepoată; nepot; neputință; nevăzut; nisip; obraznic; un ou; pețit; piatră; picnic; pierdut; pinguin; pisică; pom; pricăjit; prieten; prunc; puncte; puști; redus; scaun; sensibil; simpatic; simplu; singur; sora; sprinten; strîmb; supărare; șoareci; telefon; timp; tot; tufar; uriaș; urîcios; urît; ușor; verișori; veselie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teamă; traur; tricou; umed; ură; de ură; urgie; urîțenie; văduvă; vodă; zid; Zorro (1); 802/194/55/139/0 nepot: rudă (135); bunic (96); copil (76); familie (54); unchi (27); neam (25); bunică (23); bucurie (19); fiu (17); bunici (14); nepoată (14); rude (12); băiat (11); bunel (11); urmaș (10); bunica (9); dragoste (9); iubire (9); drag (7); fericire (7); mătușă (7); mic (6); om (6); văr (6); strănepot (5); bătrîn (4); cuminte (4); frumos (4); iubit (4); rău (4); tînăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zău! Probabil că eu va trebui să-ți fac minimum două... Matei: Mă, tu ascultă aicea... Ce-ai zice să te mut de-aici? Octav: Unde? Matei: Într-un cavou. Octav: Păi nu crezi că te cam grăbești...! Matei: Nu, nepoate, că vreau să te mut nu ca mort, ci ca viu... Octav: Din ce în ce mai bine... Matei: Mă, uite la ce m-am gîndit; tu, ca fost revoluționar... Octav: Te exprimi din ce în ce mai corect... Matei: Bine..., ca revoluționar... Auzi, tu ai niște drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie lui Dumnezeu / Neplăcut / Și urât. / Să facem numai frumos, / Să placă și lui Cristos / Să facem numai plăcut / Să placă Duhului Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru diferite cheltuieli cu această ocazie. Astăzi fratele meu, după lipsurile pe care noi le- am avut în copilărie și despre care voi vorbi mai târziu, este la pensie, având alături cea mai frumoasă bunică și trei mari comori: două nepoate minunate și un nepoțel. Am deschis ochii în casa din Tecuci, acolo unde m-am și născut. Mama mea m-a hrănit cum a putut mai bine pe vreme de secetă, murmurând: „Să-i dau fetei oușor Ca să meargă popușor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
după revoluție, dând o declarație, pe proprie răspundere, că a muncit pe pământul care ne-a aparținut și care fusese luat de statul comunist. La rândul meu am ajutat-o cu sfaturi în legătură cu nepoții ei. Chiar pe o nepoată de a ei, absolventă de liceu, am pus-o să învețe, am luat-o la Iași și am înscris-o la facultate. A fost harnică, la fel ca și bunica ei, astfel că acum este, alături de soțul ei, un medic
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cazul în care s-ar afla vreun turnător pe stradă. Acest îndemn este de fapt și titlul unei frumoase cărți scrisă de Sanda Stolojan. Pentru delictul de încercare de trecere clandestină a frontierei în Jugoslavia, în anul 1948, Sanda Stolojan, nepoata scriitorului Duiliu Zamfirescu, este condamnată la un an de închisoare cu suspendare ca mamă de copil mic. Soțul ei, Vlad este condamnat la un an de muncă silnică pe care îl face în lagărul Poarta albă de la Canalul Dunăre- Marea Neagră
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
adresau unui deținut. Este greu să suporți ca și copil că tatăl tău este considerat de cineva bandit deși a fost preot toată viața!. De fapt același lucru l-am aplicat și eu. Când veneam de la Târgu Mureș de la nunta nepoatei mele, în anul 2001 m-am oprit la Piatra Neamț să mai văd școala unde am fost dusă ca să mi se piardă urma și dosarul de cadre, școala Nr.4. Atunci le-am povestit copiilor mei, după 40 de ani, aventurile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
deținuți, dormind în cele trei cale ale acestui șlep de grâne de pe vremea împăratului Franz- Joseph. În fiecare seară, după numărătoare, câte trei din fiecare brigadă eram bătuți de milițienii din pază. Pentru norma neîndeplinită”. Scriitorul Sergiu Grossu, căsătorit cu nepoata a lui Iuliu Maniu, Nicole - Valery, ea însăși fostă deținut politic și care a scris cartea “Binecuvântată fii, închisoare”, povestește: “ Lucram la stuf, la închisoarea Periprava. Ne sculau dimineața, la 7, și ne duceau la stuf pe brațul Chilia. Stuful
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nume scrisă de Nicole Valery Grossu. Filmul a fost ecranizat de regizorul Nicolae Margineanu, fiul profesorului Mărgineanu, arestat la Cluj în 1948. Romanul „Binecuvântată fii, închisoare”, cu un titlu împrumutat de la Alexandr Soljenițîn, al Nicoletei Valeria Bruteanu (Nicole Valery Grossu), nepoata lui Iuliu Maniu, a apărut în anul 1976 la editura pariziana Plon, a fost retipărit în 1977, 1978, 1983 și tradus în limbile engleză, germană, italiană, norvegiană și după 1989 în română 207. Autoarea spune că închisoarea este binecuvântată pentru că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
spun din nou: dă zvon Că Ann, regina mea, e-n pragul morții. La treabă, căci mi-e tare zor să curm Nădejdi cari, dac-ar crește, mi-ar strica. (Staney iese.) Se cere să mă-nsor cu-a mea nepoată, Altcum ca sticla fragedă mi-e tronul. Ucid pe frați și-apoi mă-nsor cu ea! Greu drum spre țintă! Dar așa de-adânc în sânge m-am vârât, încât păcatul Șir de păcate trage după el. Din ochiul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ancorate de-o anemică ață. Viitorul? Spuneți-i cum vreți voi, tot din crestătura mă-sii! (Iertare!)a izvorât. Dar... sunt și eu Român! Si eu știu care mi-e obârșia! Așa că... Dumnezeu să ne ajute la nepoți și la nepoate... Cât mai mulți și la mai multe! Toate! Pauză! E drept, s-au repauzat o bună bucată de vreme. Dar, vorba bătrânilor mei, fie Pauza cât de mare, cât de lungă, cât o fi ea, viața, să te țină ața
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
epic ce dezvoltă conflictul erotic exterior, evidențiind triunghiul Otilia, Felix, Pascalopol. Pe această linie narativă, episodul călătoriei Otiliei cu Pascalopol la Paris este un moment important ce accentuează gelozia lui Felix. Acesta le va cunoaște pe Georgeta, apoi pe Lili, nepoata lui Stănică, dar niciuna nu este asemeni Oti liei, care îi apare întro aură ideală, enigmatică, precum destinul însuși. După revenirea Otiliei de la Paris, cei doi îndrăgostiți vor fi din ce în ce mai apropiați, solidari în tentativa de al proteja pe moș Costache
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ea în acel an nu se va mărita. Dacă se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei în care a născut nepoata și o dau fetelor mari, că de se încing cu acea tivitură se vor mărita degrabă. Dacă visează o copilă zile frumoase, cu soare, apoi se crede că se va mărita după un holtei; dacă visează ea însă luna, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să-i aibă pe toți dragi. Cînd o mamă își alintă copilul, îi zice: „Mînca-i-ar mama buricul!“ Pentru ca femeia să nască copii, moașa îngroapă buricul la rădăcina unui măr tînăr și sănătos, sorocind la cîți ani să mai nască nepoata alți copii. Cînd copilul se scoală din albie, se dă jos și-și leagănă covata, mama va mai face copii. Copilul mic, cînd este desfășat și ține picioarele în sus, prevestește că mă-sa va mai face un copil. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o legendă a Timișoarei. Ca orice localnic mai în vîrstă, vorbea binișor patru limbi și, deci, jucase pe toate scenele Capitalei Banatului (Teatrele Național, German, Maghiar), ba chiar și-n Banatul sîrbesc. Cînd am fost în Austria cu spectacolul meu Nepoata soție (se pare, premieră absolută Ionesco!), l-am văzut într-un recital pe scena teatrului din Grein. I-a cucerit și pe cei de-acolo, căci avea charismă și experiență-n recitaluri actoricești. Am amintiri directe și indirecte legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ale teatrului românesc. Actorul (care, nu de mult, pe vremea proiectului Dracula Park al lui Agathon, apărea des la tv., în reclame cu băutorul de sînge) era căsătorit, prin anii '70-'80, cu o actriță mică, blondă și băiețoasă, Doina (nepoata actorului Făgădaru). Avînd rude-n Germania, Doina pleacă și ca orice amnezică... uită să se-ntoarcă. Petrică e chemat de directorul lui, care păzea vajnic morala proletară și i se propune să-și dea demisia, fiindcă, nu-i așa, e
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se-nsoare cu juna de alături. Directorul spune, acru, că nu-l interesează: pe el îl preocupă, acum, demisia. La care Petrică zice că, vai!, a uitat să facă prezentările: "Ceaușescu!" se recomandă femeia. Conducătorul teatrului rămîne blocat: "Rudă cuuu....?" "Nepoată!" răspunde tînăra. Liderul transpiră, cheamă secretara, cere cafele... Și din clipa aceea, Petrică nu mai trebuie să-și dea demisia, ba chiar e invitat săptămînal, la Capșa, împreună cu fermecătoarea viitoare soție... Iar omul nostru devine consilierul directorului. După '89 , firește
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Mircea Grigorescu m-a trimis acasă la maestru, să iau cîteva portrete de-ale sale de pe perete, pentru a ilustra paginile dedicate dramaturgului, de revista "România Literară". Ajuns acasă la celebrul scriitor, am fost întîmpinat de secretara sa, Anicuța Chendi (nepoata ardeleanului), o femeie ușor trecută, dar căreia-i luceau ochii precum la codobaturi. Mi-a spus, cu o drăgălășenie cam zaharisită, că maestrul doarme dar, dacă-i las gaj buletinul, pot să-mi aleg de pe perete unul sau două portrete
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
interbelici. Am ales un Iser și un Ross. Le-am dus la redacție, după ce i-am mulțumit amazoanei. Joi a apărut pagina cu cele două ilustrații. Vineri, i le-am dus înapoi maestrului, dar nu l-am putut vedea, deoarece nepoata lui Ilarie mi-a spus că nu se simte bine. Peste o lună a murit. Era prin toamna lui 1972... Mai tîrziu, o prietenă vîrstnică mi-a confirmat pitorescul marelui scriitor. Era un mare iubitor de viață, de cărți, de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Nimic nu împiedică însă explorarea, în același timp, a altor teritorii interzise. Avansurile făcute dezinhibat unchiului Lică sînt respinse de acesta numai din calcul, iar nu din pricina vreunui scrupul. Prin efectul ironiei instalate de au(c)tor în inima situației, nepoata umilită este concurată la asaltul dat asupra Trubadurului de propria ei soră, Mika Lé. (Motivul rivalității amoroase a surorilor fusese spectaculos inaugurat în primul roman al ciclului Hallipilor, Fecioarele despletite, unde aceeași MikaLé zădărnicise căsătoria surorii mai mari, Elena, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]