2,419 matches
-
ca un spectacol stilistic. Dar chiar și lipsit de atuuri, Mihai Munteanu s-ar fi salvat de la banalitate dacă ar fi știu să vadă în viața de fiecare zi acel ceva care iluminează câte un moment și îl face de neuitat (așa cum vede, ca autor de jurnale, Valeriu Cristea). Foarte rare sunt aceste sclipiri de sens. De cele mai multe ori „dascălul de țară“ notează conștiincios fapte anodine care n-au relevanță decât pentru el sau membrii familiei lui: „Vineri, 15 august [1975
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
său postmodern se relevă, din capul locului, ca teribil(ist)ă aglutinare de imagini expresionist-simpatetice mulate pe vectorii sintagmelor nominale cu predicativitate «extirpată» - sau numai «înjumătățită» - prin interactive funcționalizări dinamice ale modurilor nepersonale.“ Dincolo însă de lungimea frazelor, rămâne de neuitat stilul. În poezia lui Aurel Pantea, criticul remarcă „trei tipuri esențiale de motilitate regresivă“ și anume „coborârea voluntară edulcorată, coborârea injoncționată înglobantă și coborârea injoncționată neîncorporantă“. Un iubitor de poezie nu poate fi decât încântat de perspectiva de a găsi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
într-o carte de versuri trei forme de motilitate regresivă. Sunt convins că în mod special coborârea injoncționată neîncorporantă reprezintă elementul de atracție care îl va determina să caute în librării, plin de nerăbdare, volumul lui Aurel Pantea. Moment de neuitat „După o viață dedicată muntelui, Mircea Noaghiu vine în fața cititorului cu prezentul volum de versuri...“ Volumul, intitulat La vama norilor și publicat la Pastel, Brașov, „cuprinde pagini de o înaltă vibrație artistică, în care universul natural, brodat cu epitete și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În seara aceea am încropit câteva versuri. Astfel evocă poetul momentul de neuitat în care a început să scrie un volum de versuri destinat uitării... Si poetii spun lucruri trAsnite „Într-o zi dăruită / cu ape de ceruri / neauzit / m-a chemat grădina / Vino la mine / Vino! / N-a uitat niciodată/ clipele noastre
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Într-un moment de neatenție javra îmi fură / formulele vrăjitorești, și le plantează în natură, care crește / citind, și se gâdilă, râde și moare pentru necunoscuți“ etc. (Animale credincioase) Povestea cu părul care caută păduchi pe scoarța cerebrală este de neuitat. Așa cum de neuitat este și imaginea naturii care citind se gâdilă. Numai bietul cititor al cărții nu se prea gâdilă. Asamblari himerice inflamate... Un nou volum de versuri... Printre zecile care apar în fiecare săptămână... Autoarea este o necunoscută... Amelia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de neatenție javra îmi fură / formulele vrăjitorești, și le plantează în natură, care crește / citind, și se gâdilă, râde și moare pentru necunoscuți“ etc. (Animale credincioase) Povestea cu părul care caută păduchi pe scoarța cerebrală este de neuitat. Așa cum de neuitat este și imaginea naturii care citind se gâdilă. Numai bietul cititor al cărții nu se prea gâdilă. Asamblari himerice inflamate... Un nou volum de versuri... Printre zecile care apar în fiecare săptămână... Autoarea este o necunoscută... Amelia Stănescu... Din fotografia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și adeseori dizgrațioase. El asistă la un act intim lipsit de semnificație artistică și nu poate decât să se rușineze de indiscreția pe care (involuntar) o comite. Chestia cu blondele care își leagănă anusul ca un drogat coada este de neuitat. Despre blonde se știa că fac ceva de genul ăsta, dar despre drogați se credea (în mod greșit, constatăm acum) că merg cu coada în sus. Memorabilă este și stalactita cu degete rectale, atât de asemănătoare cu un vagin cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nici măcar cu ochelarii pe nas), Portugalia m-a lovit în moalele capului de cum am zărit-o. Am povestit ce-am căutat la Lisabona și-n împrejurimi între 7 și 12 martie și-am decupat din puzderia de secvențe (toate, de neuitat) doar două: una cu statuia de bronz a lui Fernando Pessoa și alta cu fado-ul de adio. Pentru că în toate întâmplările l-am avut alături pe Robert, Robert Șerban, acest agent 007 al poeziei, n-aveam cum să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a devenit clasa a XI-a, iar pregătirea și-a reluat cursul firesc. Trupa “Suflet și mască” are În componență elevi extraordinari, care cu entuziasm și multă dăruire, dovadă sunt rezultatele obținute, descoperă noi tărâmuri ale poveștilor și experiențelor de neuitat. Premiile la concurs au fost: - Premiul pentru interpretare În rolul cățelului din “Bubico” de Ion Luca Caragiale; - Premiul pentru promovarea teatrului de animație. Felicitări trupei “Suflet și mască”!
Caleidoscop by Ionela Luca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93363]
-
E ziua ta norocoasă, Îți facem o favoare. Dar ține minte, dacă ajungi la Jakarta și te-aranjezi, nu-l uita pe Sunny, a zis el arătând cu degetul spre desenul de pe tricou. Ăsta-s eu, de neconfundat și de neuitat, ca soarele de pe cer! — Mulțumesc, a zis Adam. Dar cum ajung la bord? — OK, a răspuns Sunny. L-a luat pe după umeri și l-a dus spre pontonul care foșgăia de lume. A coborât vocea. Asta-i partea grea, a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din sufragerie; astfel, într-o locuință de la parter dintr-o casă cu trei etaje, cu apartamente de închiriat, situată pe Langfuhrer Labesweg a fost declarat, în cuvinte dure, sfârșitul copilăriei mele. Până și ora exactă a ținut să rămână de neuitat. De atunci încolo, pe aeroportul orașului liber din apropierea fabricii de ciocolată Baltic, traficul a încetat să mai fie unul exclusiv civil. Văzut prin lucarnele din acoperișul casei, deasupra portului liber urca, aproape negru, fumul care era tot mereu ațâțat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care nu i-a închis, erau mai degrabă verzi decât gri la culoare. Mâinile ei mi se păreau mari, aspre de la muncile câmpului. Ele au știut cum să-mi fie de ajutor. Bineînțeles că fânul mirosea într-un fel de neuitat. Fiind prea lacom, căci flămânzisem prea mult, ea a trebuit să mă învețe să fiu mai lent, mai puțin repezit, tandru cu toate degetele, ca ea. Câte nu erau de descoperit! Ceea ce era umed și profund. Totul era aproape, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nou autobuzul în regiunea familiară mie a Ruhr-ului de jos. De însoțit, mă însoțea un frig statornic. Pentru toți aceia care au trăit-o, această iarnă ce s-a instalat atât de timpuriu, la sfârșit de noiembrie, a rămas de neuitat. Ea a durat, a adus cu sine munți de nămeți și un ger care nu se mai termina. Râurile înghețaseră, conductele de apă plesniseră. În orașe nu existau hale încălzite. Transportul de cărbune și cocs se poticnise. Înghețații făceau foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era amestecată cu lapte praf, care era livrat de frații franciscani din Canada. În ciuda plângerilor repetate făcute în gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când ar fi trebuit să le dea de mâncare unor copii. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mană cerească, cu faguri de miere și cu pâine sfințită... Șerpii chiar au început a-și șlefui fețele asemănându-se cu oamenii, contopindu-se printre ei, crezând că și ei sunt oameni. Nu departe de aici, murmură marea același cântec neuitat de veacuri. Pe țărmul mării mele, vezi înșiruite castelele fericirii, castele de nisip, ridicate-n amintirea oamenilor care și-au pierdut sufletul. Sufletele lor stau ascunse în interiorul lugubru al castelului și nu pot să iasă. Se aud doar strigăte fără
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să scrii nu trei pagini, ci trei sute. Prozele scurte din Dacă aș putea străbate timpul au drept temă majoră, așa cum se sugerează din titlu, timpul. Aidoma marelui povestitor de la Humulești, autoarea retrăiește, în timp ce scrie, farmecul unor întâmplări de demult, mirajul neuitatei copilării. Fără introspecții proustiene, dar cu aceeași fervoare afectivă, prozatoarea evocă, în pagini în care epicul și liricul se susțin reciproc, lumea satului ei natal. Cu o mână sigură, ea izbutește o performanță demnă de condeiul unui prozator viguros, construind
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
model ceresc Și-un babilon de așteptări pe zeistră. Vor fi pocaluri glăsuite-n nopți În care omul a uitat de iahturi Și în țigara de sudori Și-a mai aprins o lacrimă de’nalturi. Vor fi și nopți de neuitat Ce-au logodit un filozof nocturn În prea prelinse stele de înalt Cu tâmplele robite-n ani de scrum. El va rămâne-un muritor Din ochii lui minuni de vise I-ar scutura țărâna lui de domn Eterne clipe de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
i se abandonase total, într-un tangou prelungit, odată reveniți printre dansatori. Spasiba, spasiba, Omelean! Dar gândește-te că poimâine ne vom despărți! Posibil pentru totdeauna... dar poți să fii sigur că vei rămâne pentru mine o plăcută și de neuitat amintire. Mai avem totuși focul de tabără de mâine seară și încă o posibilă potolire a văpăilor din inimile noastre... Munții se-ntâlnesc, darămite oamenii... Natașenka. I-adevărat, dar iubirea noastră mâine seară se va încheia... Păcat că aparținem unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pentru a-mi trimite medicamente naturiste. Cel mai târziu la începutul săptămânii viitoare voi avea pachetul. În ultimele zile am revăzut la televizor „Cidul”, o grozavă ecranizare după capodopera cu același nume, despre care am învățat la literatura universală cu neuitatul și providențialul prof. Paul Constantinescu, acum 75 de ani. Ce-i frumos, frumos rămâne! Vineri, 1 Decembrie 2006. Am văzut la TV multe manifestări din diferite orașe ale țării. Anii au trecut și toți făuritorii României Mari au trecut în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
limba poporului în mijlocul căruia a trăit și mai ales a suferit traume și drame în acele vremuri apocaliptice, rămânând marcată pentru toată viața. Toți am suferit într-un fel sau altul și toți am rămas marcați de acele vremuri de neuitat. Ați intrat în această vâltoare apocaliptică cu nevinovăția copilului care erați și ați avut norocul, unica șansă de a supraviețui. La fel și eu, asemeni întregii mele generații, am fost nevoit să trăiesc și să lupt pentru a depăși coșmarul
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
citesc din proza lui Alexandru Vlahuță. Pentru vineri, 29 iunie 2007, autoritățile au organizat la „Grădina publică” a orașului o adunare în cinstea veteranilor de război, ca zi a recunoștinței pentru serviciile făcute de noi Țării, în acele vremuri de neuitat. Sunt anunțat că mi se va trimite o mașină care să mă ia de acasă. La ora 20 mașina e la scară... frumos gest! În parcul din vecinătatea restaurantului de la Grădină cânta de zor o fanfară militară... Sunt primit de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mașină, care urma a-l duce la editură, pentru a da, bun de tipar, unei noi cărți de povestiri. Înainte de a face colțul, de la geamul portierei din față, a mașinii prietenei, bătu, strălucind argintiu În soare, mânuța Gabrielei, ca un neuitat porumbel misterios. Avu loc, deci, o zbatere dureroasă, zbatere de adio, după care, și mașina fetelor, și cea a Neniului, se pierdură În vacarmul străzii, În vacarmul lumii, trepidant și uluitor devorator al bucuriilor și tristeților dintotdeauna! Ruptura Va mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
sărută mâna, Își puse pălăria pe cap și ieși. La portiță, ridicând În sus o mână, și-o flutură, elegant, dar, și cu vădit mult dor. O, cum trece timpul! O, cum trece, de repede, și de necruțător! Și de neuitat! Da, o aprobă, el, supus, ca un copil. Brusc, ea, reluă: În legătură cu chestia. Cu care chestie? Cu chestia mea, că, de aia-i vorba. Nici o grijă. A, da, se bătu, el, În palma peste frunte, repetând: sigur, nici o grijă. Mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Dar, iată, că, numărul de telefon pe care l-a accesat, Îi răspunde. Iar el Întrebă: Micșunea, spune-mi, te rog frumos, dacă vrei, cum se numește satul În care am nimerit, În căutarea Prislopului, atunci, În seara aia de neuitat, când am ajuns, În concediu, aflându-ne, prin munții ăia, ca să ne bucurăm de măreția și de minunăția turismului montan românesc? Așa, fata mea, da-da, că am un lapsus; da; sunt cu cineva , aici; cu cineva, la noi acasă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cursul anului: Sterie Enăchescu, de Franceză; Dimitrie Caracostea, de Română; Spiridon Popescu, de Matematici; Victor Anastasiu, de Zoologie; Grigore Niculescu, de Istorie și Ion Costescu, de Muzică ― toți adevărați stâlpi ai liceului, impresionante figuri, care au înscris o pagină de neuitat în cultura românească. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Și, după primele noțiuni primite de la profesorii noștri, după invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?", cu răspunsul "Je m'apelle... Cutare"; după longitudinea și latitudinea Geografiei, cu sâcâitoarea problemă de a afla poziția unui oraș pe globul pământesc; după numeroși
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]