2,347 matches
-
de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești." II. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 2. Sesizarea s-a făcut de către Avocatul Poporului, memoriul fiind înregistrat cu nr. 486 din 27 iulie 2016, atașându-se, în dovedirea practicii neunitare, jurisprudența curților de apel. III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unui recurs în interesul legii 3. Art. 30 alin. (6) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
apel Pitești, al Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, al Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului București și Tribunalului Galați Secția I civilă, se evidențiază o practică neunitară în această materie, în sensul că au existat atât soluții de admitere a acțiunilor formulate, cât și soluții de respingere a acestora ca neîntemeiate. 11.3. A fost observat și un alt tip de cazuistică judiciară, circumscris unor soluții prin
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
legislația specifică acesteia, pentru ca, în concluziile de admitere a recursului în interesul legii, să facă vorbire de toți salariații bugetari care dețin titlul științific de doctor. 28. Față de modalitatea în care este sesizată problema de drept ce a generat practica neunitară, se apreciază că situația vizează tot personalul încadrat în Legea-cadru nr. 330/2009 , respectiv Legea-cadru nr. 284/2010 și plătit prin legile anuale de salarizare, inclusiv cadrele didactice care, prin Legea nr. 61/2011 , au dobândit o normă specială de
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
întocmit de judecătorii-raportori. Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepții, acordă cuvântul reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin prezintă, pe scurt, jurisprudența neunitară și argumentele care au stat la baza formulării sesizării și pune concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale ce constituie obiectul sesizării, după cum urmează
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
completului de judecată, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară 1. Recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor: - art. 26 alin. (5), art. 27 și art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 , în
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
independent în alegerile locale pentru contravenția de a nu depune un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, atunci când acesta nu a avut înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă un mandatar financiar. II. Dispozițiile legale a căror interpretare a generat practica neunitară 2. Legea nr. 334/2006 (2010): "Art. 26. (...) (5) Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul care la desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale și de respectarea prevederilor art. 23-25. ... (...) (12) Calitatea de mandatar financiar se dobândește
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
2010) și art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare ( Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ), instanțele au dezvoltat o jurisprudență neunitară. A. În ceea ce privește prima problemă de drept au fost observate două orientări, astfel: a) într-o primă orientare, instanțele au admis plângerile contravenționale formulate de candidații independenți în alegerile locale, au anulat procesele-verbale de constatare a contravențiilor și deciziile emise de
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii 33. Raportul analizează sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciind că s-a făcut dovada existenței unei jurisprudențe neunitare în privința problemelor de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii, conform dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, respectiv că autorul sesizării este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din același cod. 34. În ceea ce privește fondul problemelor supuse dezbaterii
DECIZIE nr. 17 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (5), art. 27 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 334/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277996_a_279325]
-
Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. 25. Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar neadoptarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative și ar duce la afectarea drepturilor persoanelor supuse unor măsuri preventive și la o practică judiciară neunitară, fiind de aceea necesară o intervenție legislativă prin care să se instituie un termen cert și rezonabil astfel încât restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale să nu depășească în nicio situație limite rezonabile și necesare într-o societate democratică, iar măsurile preventive
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar neadoptarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative și ar duce la afectarea drepturilor persoanelor supuse unor măsuri preventive și la o practică judiciară neunitară, fiind de aceea necesară o intervenție legislativă prin care să se instituie un termen cert și rezonabil astfel încât restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale să nu depășească în nicio situație limite rezonabile și necesare într-o societate democratică, iar măsurile preventive
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
s-a judecat potrivit Codului de procedură civilă de la 1865) sau prin hotărâri definitive (dacă litigiul s-a judecat sub imperiul Codului de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010 ). 52. Hotărârile judecătorești identificate ilustrează existența unei practici judiciare neunitare. În cuprinsul capitolului VII - Jurisprudența instanțelor naționale în materie - sunt prezentate pe larg cele două orientări ale instanțelor de judecată în privința chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, motiv pentru care se apreciază că nu se mai impune reluarea acestor
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
prin hotărârile pronunțate. 54. Aceasta deoarece condiția noutății trebuie privită în contextul legiferării sale ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori). 55. Prin urmare, existența deja a unei practici neunitare denotă nu numai că se poate apela la
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori). 55. Prin urmare, existența deja a unei practici neunitare denotă nu numai că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii, ci și faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori). 55. Prin urmare, existența deja a unei practici neunitare denotă nu numai că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii, ci și faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
urmare, existența deja a unei practici neunitare denotă nu numai că se poate apela la mecanismul recursului în interesul legii, ci și faptul că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență. 56. Un argument în plus în susținerea aspectelor învederate anterior ce vizează neîndeplinirea cerinței noutății
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
opinia intimatului pârât, răspunsul la această chestiune de drept trebuie să fie afirmativ, deoarece Legea nr. 165/2013 instituie o nouă procedură de soluționare a cererilor de despăgubire, obligatorie pentru autoritatea administrativă. Cu toate acestea, arată intimatul, practica judiciară este neunitară sub acest aspect, așa cum rezultă din Deciziile nr. 4.433 din 20 noiembrie 2014 și nr. 416 din 4 februarie 2015 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție; astfel, din cuprinsul primei decizii menționate rezultă că - după expirarea perioadei
DECIZIE nr. 35 din 31 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , ţinând seama de termenele prevăzute de art. 32 din Legea nr. 165/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278261_a_279590]
-
întrucât chiar dacă reglementarea analizată este de dată mai veche, se impune reevaluarea sau reinterpretarea acesteia, într-un context legislativ nou, creat de adoptarea Legii-cadru nr. 284/2010 . 58. În cauză este îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza jurisprudenței transmise de către instanța care a formulat sesizarea și a punctelor de vedere divergente exprimate de instanțele judecătorești în competența cărora intră soluționarea unor astfel de litigii. 59. Se constată, de asemenea, că problema de
DECIZIE nr. 30 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278267_a_279596]
-
acelorași beneficii și servicii tuturor persoanelor din acel grad, indiferent de nevoile lor individuale. Serviciile sociale specializate, de zi, adaptate nevoilor, la care ar trebui să aibă acces persoanele cu dizabilități, sunt într-un număr extrem de redus și dispersate geografic neunitar. La nivelul întregii țări, existau la 31 decembrie 2014, numai un număr de 56 de servicii nerezidențiale, numărul persoanelor adulte cu dizabilități beneficiare fiind de 2673. Strategia își propune să determine dezvoltarea rețelei de servicii nerezidențiale pentru persoanele cu dizabilități
ANEXE din 14 septembrie 2016 la Hotărârea Guvernului nr. 655/2016 (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278271_a_279600]
-
în comunitate, pe baza evaluării nevoilor individuale, servicii care să contribuie esențial la creșterea autonomiei, în paralel cu evitarea neglijării și marginalizării. În ceea ce privește evaluarea persoanelor cu handicap, în prezent, aceasta este predominant medicală în cazul persoanelor adulte cu dizabilități și neunitară din punct de vedere al sistemelor de handicap și de invaliditate. În ultimii ani, au fost adăugate noi criterii medicale, fără o analiză a prevalenței afecțiunilor în populație și a bugetului de stat în sensul susținerii beneficiilor de asistență socială
ANEXE din 14 septembrie 2016 la Hotărârea Guvernului nr. 655/2016 (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278271_a_279600]
-
în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, însă analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la pronunțarea unor soluții contrare, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. 50. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
muncă derulat în aceste condiții produce efecte ce se pot prelungi și după încetarea raportului juridic de muncă și care pot fi constatate pe cale jurisdicțională, în situația în care părțile nu se înțeleg cu privire la acestea. 68. Deși aspecte de practică neunitară s-au înregistrat și referitor la natura și întinderea acestor efecte privind remunerația salariatului, recunoașterea vechimii în muncă, plata obligațiilor bugetare, sesizarea nu vizează natura efectelor ce pot fi constatate pe această cale, ci doar admisibilitatea unei astfel de acțiuni
DECIZIE nr. 37 din 7 noiembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 57 alin. (5) şi (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011 , art. 35 din Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279832_a_281161]
-
atac; ... g) îndrumă și verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secției; ... h) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc și alte atribuții decât cele de judecată; ... i) urmărește soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil; ... j) ține evidența cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat; ... k) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenței curții de apel; ... l) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor; ... m) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor în procedura de cameră preliminară a completelor care
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
al fiecărei instanțe, dacă nu există secții, se organizează întâlniri lunare ale judecătorilor, în care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea unor soluții diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea genera practică neunitară. (2) Președintele de secție sau, după caz, vicepreședintele instanței ori judecătorul delegat cu organizarea studiului profesional al judecătorilor urmărește ca în cadrul întâlnirilor periodice să fie analizată practica instanțelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizată discutarea, în colective de
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]
-
cauză pe care o are spre soluționare, un judecător constată probleme juridice de o complexitate deosebită și de mare noutate sau dacă se estimează că instanțele vor fi învestite și cu alte cauze de același fel care pot primi soluții neunitare, acesta poate solicita președintelui de secție organizarea unei întâlniri ad-hoc a judecătorilor care soluționează cauze în aceeași materie. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 26 (1) Vicepreședintele curții de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor
REGULAMENT din 17 decembrie 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279876_a_281205]