17,360 matches
-
Doamne! Din ziori soare răsar, Și soarele-i în trei raze. Lerui Doamne! Din una rază drum de rază Razmă-n vărful munților Lerui Doamne! Prin crucile brazilor, Doilea rază drum de-o rază Lerui Doamne! Razmă-n poala codrului Prin târlele oilor Lerui Doamne! Dau în jocul mieilor Treilea rază drum de-o rază Lerui Doamne! Razmă-n cruci dalbe fereștri Din fereastră intră-n casă Lerui Doamne! Și din casă-n masa toată Cești domni buni se deșteptară. Lerui Doamne! Lor prea
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de omăt spulberat de pretutindeni îl împresurară la iuțeală. Dar, mai volnic decât oricând, cu icoana călătorului în ochi și cu povața-n urechi, băiatul se-ndreptă spre apărătoarea oilor. Nu așa fusese îndemnat?! Să-și ia alături pe unul mai slab decât el și s-apuce pribegia prin lume, ca așa-și va prăpădi pe vecie frica! Se prelinse în caldul întuneric cu iz înțepător și, tremurând ca varga
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
amenedează CEDO la greu deoarece alde Becali nu are perna moale! Concluzia. Italienii se dovedesc mici copii în materie de rețele mafiote. Au ce învăța de la dâmbovițeni&provincia! Toată Evropa e cu ochii pe noi! Iar am făcut-o de oaie! Oare nu cu protecția ei și a unchiului Sam s-a dezvoltat un SCM-ul? Problema care se pune, avem noi un Cattani? Sau alde Coldea?! În semn de solidaritate cu zecile de senatori și deputați corupți, întreg Parlamentul ar
TABLETA DE WEEKEND (100+1): COANA JOIŢICA REDIVIVA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367950_a_369279]
-
jeliri. și-n prag opritu-s-a cuvântul cât pentru un nou drum, căci foaia îi han și cartea culcuș și vântul prin păr îi e călăuză, cuvântul cel trainic cu fluieru-n buză. cuvântul pe vale coboară din munte și behăie a oaie și-a capre cornute. și zburdă a ied și mulge a lapte și-a brânză se prinde în noapte... cuvântul e aici, și-acolo și mâine, căci vine de ieri și latră a câine. și pleacă a azi și naște
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
să doarmă-n iesle, A cerut s-aibă divan, Și cazare de cinci stele... În cel mai de soi saivan! Și nici fânul nu-i mai place, Vrea doar muguri de trifoi, Lapte de la dobitoace... Vaci sau capre, chiar și oi! Legi nu face, că nu știe, Însă s-a-ntovărășit, Cu o vulpe făr’ de glie... Bună la găinărit! Sub a lui obăduire, Dispar găinile în ”ceață”, Iar câinii din comenduire... Ouăle lor le vând în piață! Uite-așa azi, la fel
MĂGARUL SENATOR de NELU PREDA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368041_a_369370]
-
ca fiind modul magilor de a arăta că-L consideră pe Iisus nu doar un rege, dar și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre popoarele din vechea Mesopotamie și evreii, care aduceau drept daruri oi. Imnografia creștină prezintă semnificația acestor daruri astfel: Pruncului I s-a adus aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și smirnă ca unui arhiereu care urma să moară pentru întreaga omenire. După ce magii pleacă din Bethleem, Iosif primește din
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea, pentru că el nu se apără. Nu poate fi voia Domnului așa! Nimeni n-are interes să vrea răul. Varianta baladei de la granița României cu Serbia este cu totul alta. Divulg doar două
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
te ție. Iar capul cel plecat Ce iute taie spada, Priviți-i drept în ochi, Să nu le placă prada! Cine râde la urmă E ultimul ce râde... Se bucură românul De adevăruri crude. Înțelepciunea noastră Ne-o tragem de la oi, Ce-ar fi să-ntoarcem placa Și să fim lupi și noi? Să nu vă fie frică De cei cu banii gârlă, Că sunt puțini la număr Și sunt crescuți la târlă! Căci n-au făcut avere Fără vreo silnicie
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele puse în căruță de către mama. Mi se împlinea astfel și mie, dorința de-a ajunge pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să se împrăștie. Stăteam cu o nuia în mână și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
și le păzeam, dar gândul meu era numai la pescuit și, din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
noapte în care se deapănă povești, întâmplări și basme, pe care noi copiii le ascultăm cu pleoapele grele de somn. Bărbați și femei savurează aromatul vin rubiniu pus în valoare de gustul delicios al plăcintelor dobrogene umplute cu brânză de oaie, coapte în tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată din mierea ce mai fierbe
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
atunci trebe să fiu ca ei. Că dacă nu ești ca ei, nu se destăinuie. Și am fost între ei: am fost și la mină, am fost și la Casa de cultură, am fost și profesor, am fost și la oi, am fost și muncitor cu ziua, peste tot am fost. Știu despre ce este vorba. Dar câți dintre colegii mei au procedat ca mine?"" Da', chiar - l-am întrebat - cum v-au privit colegii?""Ba m-au făcut nebun, ba
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
primele versuri ... Pentru ca un om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste lucruri m-au ajutat la cunoașterea unor detalii referitoare la psihologia țăranilor horitori, la hori
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
a devenit mare român pentru că a ajuns un mare estetician în Franța. Da' sigur că-i o prostie să auzi un vers și gata... Dacă-i vorba de Miorița, au fost atâtea explicații și interpretări despre ea. Atâta or purtat oaia asta că deja ne-or înnebunit pe toți. Să judecăm poporul român prin Miorița? Stai că lucrurile sunt mai complicate. Nu suntem numai noi ciobani pe lume. Păi dacă trecem două dealuri din Maramureș ne întâlnim cu ucrainieni. Ăia nu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
comunitar, ce privește atât păstorul cât și turma. Conform concepției Sfântului Ioan Gură de Aur, punctul de plecare spre această slujire este vocația iubirii față de Dumnezeu și, în aceeași măsură, față de cei păstoriți: „Petre, Mă iubești?... dacă Mă iubești paște oile Mele”. Viitorul preot trebuie să răspundă odată cu Sfântul Petru: „Tu știi Doamne că Te iubesc!” Dar nu numai atât, ci el trebuie să poată răspunde mereu „eu” și la cealaltă întrebare a Domnului: „Cine este sluga cea credincioasă și înțeleaptă
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
Doamne că Te iubesc!” Dar nu numai atât, ci el trebuie să poată răspunde mereu „eu” și la cealaltă întrebare a Domnului: „Cine este sluga cea credincioasă și înțeleaptă?” După acest răspuns Hristos „îl va pune pe dânsul peste toate oile câte sunt ale sale. În această ipostază, preotul, bunul păstor, trebuie să fie gata a-și da viața pentru turma sa (Ioan XV, 12-13). În cele ce urmează vom înșirui, enumera și spicui câteva din învățăturile Sfântului Ioan Hrisostom cuprinse
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]