4,211 matches
-
țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În secolul al XVIII-lea caracterul criptic al castei marilor boieri se accentuează
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sunt menționați separat de "neamuri" și "mazili". Sub Constantin Mavrocordat evoluția în acest sens este încheiată. Calitatea fiecăruia se stabilea prin prezentarea documentelor, iar "partea" sau cinul boieresc și clerical se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul domnesc, ca structură instituțională de reprezentare. Sfatul domnesc, ca și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constituită din reprezentanții orașelor 647. Dezvoltarea târgurilor și a orașelor din Țara Românească și Moldova, formarea patriciatului urban 648 și tendința de organizare a noii stări politice, vor impune reprezentarea lor în Marea Adunare a țării și în Sfatul de obște. Evoluția lentă a orașelor, în raport cu centrul și apusul Europei, au împiedicat însă constituirea unei stări orășenești puternice 649. Reprezentarea "stării a treia" a fost sporadică. Opiniile istoricilor privind apariția delegaților orașelor în Adunările de stări se opresc asupra secolelor XV-XVI650
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XVII-XVIII. Informațiile documentare sunt chiar mai frecvente. La sfârșitul anului 1671, delegația stărilor trimisă la Poartă în timpul răscoalei lui Hâncu și Durac, era alcătuită din boieri, slujitori, târgoveți și câte doi călugări aleși din mănăstiri 653. În perioada Sfatului de obște fanariot, se poate admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau nu vinovat de "hainie", acuzație din perioada ocupației rusești de la 1739682. Hotărârea luată în favoarea serdarului, scoate în evidență independența Adunării de stări față de Poartă. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări (Sfatul de obște) se desfășurau sub semnul domniilor fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și încercări ale stărilor de a redobândi dreptul de alegere după vechiul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și încercări ale stărilor de a redobândi dreptul de alegere după vechiul obicei al țării. Astfel, la moartea lui Nicolae Mavrocordat (1730
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
terminis). Primele manifestări ale congregațiilor generale au apărut în mediul nobilimii. În fruntea comitatelor se afla un comite suprem (comes supremus), ajutat de vicecomite (vice comes). Diversele problemele ale nobilimii erau dezbătute și hotărâte de congregația generală (congregatio generalis) a obștii nobililor (universitas nobilium), care se întrunea de două ori pe an sau ori de câte ori era nevoie. Locul obișnuit de adunare era Turda. La aceasta participau, ca membrii de drept, toți nobilii din comitat. Uneori, nobilimea se întrunea în adunări generale mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ou Landtag dans les Etats Allemands ; Parlement en Angleterre et dans les Pays italienne ; Danehof dans les Pays Scandinaves, Diète en Hongrie et en Pologne (aussi le Seim) ; Sobor ou Ziemski Sobor en Russie ; Marea Adunare a Țării, Sfat de obște, Sobor de Obște (La Grande Assemblée du Pays) en Moldavie et en Valachie ; Congregations générales voïévodale et puis Diète en Transylvanie. Assemblées occasionnelles convoquées par le souverain, elles se sont transformées plus tard, dans la plupart des pays européenne, en
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
les Etats Allemands ; Parlement en Angleterre et dans les Pays italienne ; Danehof dans les Pays Scandinaves, Diète en Hongrie et en Pologne (aussi le Seim) ; Sobor ou Ziemski Sobor en Russie ; Marea Adunare a Țării, Sfat de obște, Sobor de Obște (La Grande Assemblée du Pays) en Moldavie et en Valachie ; Congregations générales voïévodale et puis Diète en Transylvanie. Assemblées occasionnelles convoquées par le souverain, elles se sont transformées plus tard, dans la plupart des pays européenne, en institutions permanentes qui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ius votandi lui-même. Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires de solidarité entre le prince et les grands boyards, dont une
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște, sobor de obște), Conseil phanariote, suivant la langue des documents. On retrouve dans les structures de celle-ci qui nous ramène vers la curia regis, le reflet de liens originaires de solidarité entre le prince et les grands boyards, dont une partie, sans détenir
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
civilizații și culturi, Edit. Academiei Române, București, 1990. Cernovodeanu, Paul, Țările române în viziunea călătorilor englezi (a doua jumătate a sec. XVII și primele decenii ale celui de-al XVIII-lea), SMIM, VI, 1973. Cihodaru, C., Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, pp. 55-86. Columbeanu, S., Cnezate și voievodate românești, Edit. Albatros, București, 1973. Constantiniu, Florin, La Genèse du féodalisme roumaine: approche typologique, în NEdH, vol. 6, P. 1, Publiées a l'occasion du
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée de pays comme organe judiciaire en Valachie et en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808. Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie: Sfatul de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București, pp. 369-397. Idem, Instituțiile statelor românești de sine stătătoare, în vol. "Constituirea statelor feudale românești", Edit. Academiei R.S.R., București, 1980, pp. 209-250. Gergely, András, Istoria Ungariei, Asociația Culturală Haáz Rezsö, Odorheiul Secuiesc, 1993
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al XVII-lea, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980; Idem, Instituțiile statelor românești de sine stătătoare, în vol. "Constituirea statelor feudale românești", Edit. Academiei R.S.R., București, 1980, pp. 209-250; Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie: Sfatul de obște (1750-1831/2), RRH, XI, 3, 1972, București, pp. 369-397; Idem, Les assemblées d'états en Valachie et en Moldavie de 1750 à 1831/1832, RRH, XI, 1, 1972, București, pp. 23-51; Idem, L'Assemblée d'états ou la Grande Assemblée
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
en Moldavie (XVIIe-XVIIIe siècle), RRH, V, 5, 1966, București, pp. 781-808; D. Mioc, Les Assemblées d'états et la fiscalité en Valachie et en Moldavie, RRH, V, 1966, nr. 2, București, pp. 197-223; C. Cihodaru, Sfatul domnesc și sfatul de obște în Moldova (sec. XV-XVIII), AIIAI, t. I, 1964, p. 55-86; E. Stănescu, Din istoria ideilor politice în Evul Mediu românesc (M. Costin și problemele regimului boieresc), în vol. "Omagiu lui P. Constantinescu-Iași (cu prilejul împlinirii a 70 de ani)", Edit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
radi ego pravaa i vearnaa slujboiu ot iunosti eg<o>": Ibidem, C. LI/8. 598 V.Al. Georgescu, op. cit., p. 124; Idem, L'assemblée comme organe judiciaire, p. 808; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 164. 599 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 380-381. 600 Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 32; Idem, Types et Formes, p. 125. 601 I.C. Filitti, Despre vechea organizare, p. 289. 602 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 202-204. 603 V.Al. Georgescu, op. cit., pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care le va califica drept o judecată a țării, înțelegând prin aceasta că nu-și asumă nici o răspundere". 620 Radu logofătul Greceanul, op. cit., pp. 57-58. 621 Ibidem, p. 57. 622 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 25-27, 34-35; Idem, Sfatul de obște, p. 393; N. Stoicescu, op. cit., pp. 22, 25; C. Cihodaru, op. cit., pp. 80-82. 623 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 127; N. Stoicescu, op. cit., pp. 22-23. 624 Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. 625 Gh. I. Brătianu, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
9. 625 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 89, 94-95; N. Stoicescu, op. cit., p. 23. 626 "den naintea adunării a toată țara cu Sfatul și voia a tot Soborului": Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 88. 627 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, pp. 393-394. Adunarea se prezintă în trei variante principale: Adunarea boierilor (restrânsă sau lărgită); Adunarea boierilor, completată cu reprezentanți ai altor stări (1802, 1822); Adunarea națională revoluționară, pe baze populare, la 1821. 628 Ibidem, p. 125; N. Stoicescu, op. cit., p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
București, 1979, pp. 218-219. 653 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 166-167; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 162; V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 122. 654 V.Al. Georgescu, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 48; Idem, Sfatul de obște, pp. 372, 378. 655 Idem, Les assemblées de 1750 à 1831/1832, p. 58. 656 Asupra acestor raporturi, a se vedea pe larg M. Maxim, Țările Române și Înalta Poartă. Cadrul juridic al relațiilor româno-otomane în Evul Mediu, cu o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în "Sargetia", Acta Musei Devensis, XXVII/1, 1997-1998, pp. 535-542. T.G. Bulat, op. cit., pp. 850-855. 660 V.Al. Georgescu, Types et Formes, p. 129. 661 V.Al. Georgescu, Sfatul de obște, p. 375; P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 155-156, 159. A se vedea alegerea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după victoria de la Doljești (1457) sau a lui Radu Șerban (1601), în tabără. În același sens, a se vedea și: Gh. I.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., pp. 277-279. 669 P.P. Panaitescu, De ce au fost Țara Românească și Moldova țări separate?, în "Interpretări românești", op. cit., pp. 104-107. 670 Apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 148; C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., p. 316. Într-un "sfat de obște" din anul 1653 Gheorghe Ștefan elibera principelui Gheorghe Rákoczi al II-lea o mărturie privind comportarea oștenilor săi față de locuitorii Moldovei: Istoria dreptului românesc, I, p. 273; C. Cihodaru, op. cit., p. 80; P.P. Panaitescu, Marea Adunare a țării, p. 161
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
roumaines (1646-1817), Recherches, XI-XII, București, 1986-1987, pp. 33-34, 38-39, 41. 687 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 103. 688 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 45-47; C. Cihodaru, op. cit., p. 80. 689 V.Al. Georgescu, op. cit., pp. 41-42, 49; Idem, Sfatul de obște, p. 372. 690 P.P. Panaitescu, op. cit., p. 25. A se vedea, în același sens: V.Al. Georgescu, Types et Formes, pp. 121-122; Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 105-107, 180-181; V. Gionea, La désagrégation des communautés rurales en Valachie et en
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]