90,777 matches
-
fiul lui ar fi rămas un evreu obscur. Triumful creștinismului își are originea în lipsa de orgolii a unei virilități. Imaculata concepțiune pleacă din pietatea unei lumi întregi și din lașitatea unui bărbat." Ideea dumnezeirii îndoielnice îl tortura. De aceea, tocmai, observa: "Ajungi la un moment dat în viață cînd toate le pui în legătură cu Dumnezeu. Restul este prea puțin. Se întîmplă însă uneori să te apuce teama că Dumnezeu ar putea să nu mai fie actual și atunci ți se pare toată
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
a-l face superfluu". Și, în sfîrșit, această meditație plină de sensuri pentru convingerile sale, de atunci, din 1937: "Nu o dată s-a spus că atîta vreme cît va exista suferința va "exista" și Dumnezeu. Dar de ce nu s-a observat că tot ea îl neagă și că, odată anulat de un exces de durere, nimic nu-l va mai putea reface. Negația Divinității, în numele raționalismului, al îndoielilor sau al indiferenței este o aprobare binevoitoare față de refuzul născut din efervescența unei
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
a reușit printr-un discurs cultural aparte să ajungă la inima unui număr important de cititori și, mai ales, să conserve tipul de cititor specific perioadei de dinainte de '89. Dacă răsfoim puțin literatura gravă, serioasă, "subversivă", din acele timpuri, vom observa, în primul rînd, saturația de informație culturală complementară. Personajele nu scapă nici un prilej să-și etaleze cunoștințele de filosofie "mare", de religie etc. Cum s-a mai spus, literatura ținea loc de orice și mai ales de informație culturală elementară
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
cu vederea de către un cititor atent. Octavian Paler insistă asupra lipsei sale de vocație de om public. I-ar lipsi și voința de a deveni o figură publică. Nu poți să nu te oprești asupra acestor rînduri și să nu observi mistificarea retorică: nimeni nu te face lider de opinie împotriva voinței - dimpotrivă, este necesar ceva efort personal. Determinismul pătrunde în biografie și simplifică, "univocizează". Am fost un hedonist, am vrut să fiu un stoic, sînt un ratat așa cum sînt toți
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Construcțiile în filigran ale lui Bănulescu, interpretate în fel și chip, au fost artificial fixate, precizează autoarea monografiei, într-un cadru imobil de "sentenții generalizante" cum ar fi "realismul folcloric", "caracterul mozaicat al operei", "fantasticul de coloratură mitologică"; Monica Spiridon observă și obsesia criticii literare de a descoperi afinități cu "o serie nelimitată și heteroclită de precursori". "Prozele lui Ștefan Bănulescu nu sînt nici fantastice, nici mitologice, nici miraculoase", este de părere autoarea monografiei, care alege pentru a le caracteriza cuvîntul
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
XX, în urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din New York au așa numitul . Antropologii au ajuns la rezultate similare în ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina. Cu alte cuvinte, la evrei se observă un polimorfism accentuat, o mare diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice în care a evoluat diaspora evreiască, nu există - din punct de vedrere antropologic - un anumit tip dominant de evreu." Autorul nu-și face iluzia că asemenea prejudecăți
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
a dlui Avramescu. Ei nu puteau controla un proces în care erau implicate organisme ale statului proprietar. Și dacă l-am putea înțelege pe dl Râpeanu cînd acuză risipirea pe apa Sâmbetei a valorilor de patrimoniu, nu putem să nu observăm furia cu care d-sa se referă la faptul că noii proprietari au fost lăsați să devină acționari majoritari. Oare să menții statul în poziție de control și totodată să faci o editură particulară? Dl Râpeanu suferă de serioase sechele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
cu lichelele care în ultimul deceniu, au devalizat Univers și Minerva, băncile de stat, întreprinderile cu capital de stat și tot ce se putea transfera în buzunar propriu. Dar sechelele îl opresc pe dl Râpeanu să vadă lichelele. Ce mai observă "Observatorul" În numărul dublu (damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie, Observatorul cultural este cu ochii pe românii de la Paris. Cităm, fără comentarii: �~n toamna anului trecut, în funcția de director al Centrului Cultural din Paris a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
pulpana ocrotitoare a postmodernismului se justifică conjunctural aproape orice, când módele artistice se schimbă după sezon, după trebuințe, după oportunități. Acesta este portretul artistului care, la pragul de sus al celui de al șaselea deceniu de viață, ne lasă să observăm că a împlinit multe, că are de împlinit multe în continuare. Considerată la nivelul celor peste o sută de opus-uri, muzica sa se sprijină temeinic pe ceea ce îndeobște numim datele fizice ale sunetului considerat în datele lui fundamentale, trunchiul
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
este exterior. Și în frămîntări, și în angoase, în revoltă, în drama lui personală care pune capăt teribilului experiment. Dă mult din mîini, explicînd pleonastic ce spune textul. Pare să n-aibă forță în revolta lui. De aceea nu se observă modificări de stări, schimbări clare de ritm, de registru, de ton, deși vrea să răstoarne o lume. Doar în relația cu Ala apare vulnerabil sensibil, tandru. Antoaneta Zaharia - Ala - este stridentă în rostire, nu marchează confuzia sau excesele pe care
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
critica tradițională și atunci îl analizăm amănunțit fără să discutăm prea mult valabilitatea lui, rezistența lui. Ca să nu mai vorbim că nici un autor mare nu mai suportă o astfel de analiză ca la școală. Nu mai e de ajuns să observi rafinamentul scriiturii, narațiunea complexă etc. Geo Vasile ordonează scriitorii comentați în ordine alfabetică și obține astfel un soi de dicționar. Foarte mulți anonimi apar tratați ca mari scriitori. Astfel, 'Paul Eugen Banciu își confirmă reputația de narator pe spații ample
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
ideea de obiectivitate și de imparțialitate. Cornel Nistorescu remarcă acest lucru în comentariul său din EVENIMENTUL ZILEI: "Ziarul Curentul și grupul Monitorul au devenit principalele arme de atac ale unui adversar cu care (Vîntu) începuse să facă afaceri." Dar cum observă tot Nistorescu despre același Vîntu: Toate încercările sale de a se înconjura de personalități s-au încheiat cu coagularea unei armate de adversari." * Fără a sări în apărarea patronului firmei Gelsor, Cristian Tudor Popescu e de părere în ADEVĂRUL că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei ani la Institutul pedagogic și teologic din Caransebeș, așa dar între 1889 și 1892. Și adaugă: Cu privire la conținutul manualului, observ numai atît, că felul în care am tratat scriitorii, precum și împărțirea materialului, se abate de la calea întrebuințată în puținele noastre istorii ale literaturii destinate pentru școale". La ce se referă Enea Hodoș, iarăși nu știu. Singura Istorie a literaturii de
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
fantastică și de muncită, în care arama și diamantul sunt legate împreună spre a da iluzia unui inel ducal. Căci cu toată aparența calculelor și izbînzilor lui, Caragiale e un mare vizionar - ceea ce e de recunoscut spre onoarea sa". Să observ că, dincolo de aprecierile așa-zicînd favorabile din final, Zamfirescu neagă aici întreaga operă a lui Caragiale (mai ales dramaturgia). Cît despre Făclia de Paște, își menținea opinia, îndrăznind să conteste opinia lui Maiorescu. "Ce dovedește asta. Că dumneavoastră una vă place
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
sale (1920-1931 pînă la al patrulea volum), sub titulatura de "Reminiscențe și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai tîrziu, în 1944-1945, Tudor Vianu, într-un curs universitar, publicat în 1987 de dl George Gană, observa că În Nirvana "este mai degrabă o bucată literară decît depoziția unui martor". O considera, deci, o proză: "Este foarte interesant de analizat acest volum, fiindcă din el se constată progresele artei scriitoricești a lui Caragiale față de felul în care
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Chimet strecoară un text fundamental (inedit), care nu este despre Sebastian, dar care aduce o corecție extrem de necesară discursurilor inflamate de atunci. Este vorba despre Adrian Marino (Două Românii ideologice). O gîndire iluminist-raționalistă își are rădăcini puternice în România. Marino observă că după valurile de reeditări masive ale extremei drepte interbelice "se ajunge - explicit sau implicit - la concluzia total greșită că singura tradiție ideologică românească ar fi doar cea etnicistă, naționalistă, șovină, iraționalistă, anticriticistă, antijunimistă". Dan C. Mihăilescu se întreba dacă
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
prezență în EEC/EC/EU ș14ț. Așadar, România nu e nici pe departe unică - de ce-or fi românii atât de nombril-iști ș15ț încât să le scape acest aspect comparatist al situației lor? D.R.P.: în mod destul de curios, n-am observat nici un fel de reacție dinspre latura extrem-naționalistă (Vadim Tudor, Coja, Zamfirescu & co.) Dintre cei care au luat poziție de această dată se numără intelectuali români și, de asemenea, jurnaliști născuți în România care trăiesc în străinătate. Cum vă explicați aceste
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Tudor, Coja, Zamfirescu & co.) Dintre cei care au luat poziție de această dată se numără intelectuali români și, de asemenea, jurnaliști născuți în România care trăiesc în străinătate. Cum vă explicați aceste reacții? Ele se întind de la cei care au observat câteva amănunte istorice greșite până la ideea extremă că ați manipulat realitatea în folosul vreunei conspirații antiromânești... T.J.: Probabil că dl Tudor și susținătorii săi nu au abonament la "New York Review"... în ceea ce-i privește pe criticii mei: accept cu gratitudine
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu invers. Fantasma înavuțirii ar trebui înlocuită, la modul cel mai pragmatic, cu reflecția activă asupra calității vieții. Dar românul a uitat să
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă că acesta introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui Creangă. Dar imaginația sa lingvistică este deopotrivă cu fantezia sa vizuală, adică mediocră. Marea plenitudine a povestitorilor români din al XIX-lea secol atinge, prin opera lui Caragiale, apogeul. Antiretorismul
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
autorul nostru, creatorul poemei în proză din literatura română. Îl așează la locul lui modest pe prea plinul de sine Duiliu Zamfirescu, deși apreciază ciclul său romanesc, clasiciste, cu deosebire Viața la țară și Tănase Scatiul. Și nu uită să observe că prozatorul a izbutit, înainte de Rebreanu, să realizeze pictura stărilor de mulțime. Exagerat cu totul este, în continuare, locul ocupat de prezența lui Vlahuță ca scriitor. Trec peste proza leșietică și "duioasă" a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
surse ,,bine informate" de la Cotroceni susțin că Ion Iliescu ar fi iritat de inițiativele lui Adrian Năstase și că, pentru a-l aduce la locul său, i-a transmis semnale de felul celor din scandalul Harghita-Covasna. Aici s-ar adăuga, observă unii comentatori, deosebirile de păreri pe care le-au exprimat în ultima vreme dnii Iliescu și Năstase. Ceva, ceva e posibil să fie adevărat. Omenește vorbind, s-ar putea ca Ion Iliescu să aibă unele reacții de nemulțumire față de nestăvilita
Divergențele dintre Iliescu și Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15704_a_17029]
-
Europa!", cîștigînd copios alegerile pe baza sloganelor naționaliste și antioccidentale, membrele grupului de la Vișegrad își vedeau, tăcînd și înghițind dezagrementele tranziției, de interesele de lungă durată. Incomparabili maeștri în vopsirea ciorii, politicienii români și-au imaginat că n-o să le observe nimeni ticăloșiile și că acoperiți de glasurile lor eternamente răstite își vor urma liniștiți planurile de izolare a țării - perfectă formulă a animalului de pradă: după ce și-a înfipt ghearele în beregata căprioarei, mîrîie agresiv pînă reușește s-o transporte
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
polemici și în certuri cu noi nu înseamnă că nu ne-au descoperit metehnele și că nu ne-au descifrat tehnicile și fentele. Numai că la mijloc e vorba de un alt stil: unul care analizează și sintetizează ce-a observat. La noi, dupa ce-a eliminat cu agresivitate vocală aberațiile născute dintr-o digestie grea, politicianul se consideră despovărat de orice răspundere și liber s-o ia de la capăt. Șochează, din acest punct de vedere, dezinvoltura responsabilului public român care
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
o pune în lumină, ar putea rămîne neobservată, bărbatul este centrul lumii și prezența sa este necontenit și natural însoțită de evenimente - pe care, dacă cumva nu există, și le produce singur. Dar vremea eroismelor, a războaielor, cum relativ trist observă la un moment dat Rogulski, a trecut - iar bărbatului nu-i mai rămîne decît, veșnic la dispoziția sa, femeia. Aceasta pare a fi, într-un rezumat nu foarte vulgarizator, filosofia lui Rogulski. Teoretician pasionat, el este capabil chiar de a
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]