2,453 matches
-
o accentuare a anonimatului în care trăiește scriitorul (universal) dintotdeauna sau ca o accedere spre universalitate...? Nu sunt un orgolios. Mă dăruiesc celorlalți. Pe unde am avut șansa călătoriei culturale, m-am simțit ca o ramură de gutui înflorit în ograda bunicii mele de la țară. Așadar, pretutindeni fiind, mă regăseam în pântecul matern, moldo-român, european... Cu Aurel Dumitrașcu ai avut o relație specială, o prietenie fecundă... Ai fost (ești) între prietenii cei mai evocați în jurnalele sale, în corespondența sa, alături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu sinele e ratată, omul moare neîmplinit. Că, dacă te uiți bine în jur, de dimineața până seara și de seara până dimineața omul nu face decât să se ascundă, să colporteze nimicurile celorlalți, ca să ascundă adevărurile dureroase din propria ogradă. Oricum, poezia fără mistică e ca orizontul fără iluzia nesfârșitului, e ca apa curgătoare fără susur, fără matcă... Metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea cumanilor, au fost spulberate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negru o pedeapsă de 20 de zile de carceră. Datorită regimului inuman aplicat sclavilor negri, adesea aceștia fugeau sau se revoltau. Sclavii fugari erau numiți în Cuba "cimarrones", nume generic dat tuturor animalelor domestice cai, vite, câini, care scăpau din "ograda stăpânului". Pe la 1530 se menționează în Cuba o asociație a proprietarilor de sclavi ai căror membri plăteau cotizație de un ducat pentru urmărirea și prinderea fugarilor cu haite de câini special dresați. La 11 februarie 1571 o ordonanță regală preciza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
apă ce i se căra de la Govora din ordinul d-lui Wangler; tot el ne primea și ne expedia corespondența cu familia din București și din Moldova. Primeam neîncetat știri de la toți și le trimiteam câteodată chiar fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui. * Doar foștii comuniști pot condamna public comunismul; foștii condamnați - nu. * Toate descoperirile de corupție și jaf făcute de presă sunt puse la păstrare în depozitele Justiției. * Dracul își bagă coada acolo unde omul nu-și bagă capul. * Cine spionează ograda vecinului, dă dovadă de miopie. * De când s-au tăiat pădurile, la noi nu se mai fură ca-n codru, se fură ca-n oraș. * Spre deosebire de Topîrceanu, conducătorii noștri își trimit scrisori cu adresă precisă. * Alianța a uitat de promisiunile portocalii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
griji pe care le suporta părinții acestuia , în timp ce lui îi arde de pozne și de glume. Între 13 și 15 ani , face cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
obiecte ce au fost cândva folosite în gospodăriile țăranilor. Vizita în micul muzeu, dar de o mare valoare a luat sfârșit, savurând fiecare câte un ceai dintr-un amestec de diferite plante preparat de gazdă, la umbra unui nuc din ogradă; era o femeie destul de învârstă, pensionară, fusese căsătorită cu un fost coleg de facultate al lui Vintilă. După moartea soțului, s-a mutat împreună cu o soră a ei de o vârstă apropiată, bucurându-se de frumusețile vieții. După plecarea lui
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Ea se sprijină pe cinci puncte care, în ansamblu, subliniază teama de amestec a bolnavilor de ambe sexe. Aceste puncte se referă la: 1) necesitatea de a schimba structura imobilului ("camerele din Ospiciu să se schimbe în diviziunea lor"); 2) ograda "să se împartă în două spre a avea și ele loc de mișcare"; 3) să li se facă un paraclis "unde să poată a-și face și ele la timp datoriile religioase, căci paraclisul actual nu poate servi deodată pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bună parte din bărbații internați, valizi somatic, așa cum s-au obișnuit și se obișnuiește încă, în cadrul ergoterapiei, asigură nu atât tratamentul bolnavilor, ci, mai ales, întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..." și, mai departe, "...lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..." și, mai departe, "...lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum se vede, cât se poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Apropo de asta, credeți că, până la barajul pentru mondiale, din iunie, ar mai putea Bacăul să aducă în prim plan și alți jucători pentru lotul național ? O.H. : Ochiul selecționerului e principalul, el știe momentan ce are România în propria ogradă și el îi va solicita pe cei care vor dovedi o formă și un potențial corespunzătoare pentru a face față unui joc cu Rusia. B.S. : Cum se mai prezintă infirmeria echipei noastre ? O.H. : Păi Ionuț Rotaru e pe drumul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pietrean a acuzat arbitrajul, reclamând două faulturi nesancționate, faze la care handbalistele sale s-ar fi oprit, dar, cu părere de rău pentru profesorul Dan Valentin, astea-s doar alibiuri, el trebuie să caute vinovații pentru înfrângere în propria-i ogradă. De cealaltă parte, Ion Arsene a dat vina pe emoții, o altă scuză care nu prea stă în picioare, dat fiind faptul că majoritatea componentelor Științei au în spate un sezon de Liga Națională. ȘTIINȚA: Bogdan, Angheluță - Chiper (10), Matei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
suferințele vieței. Jucăriile cele mai simple îmi absorbeau timpul și mintea și mă transportau într-o lume cu totul închipuită. Eu și unicul meu frate, Matei, care avea trei ani mai puțin decât mine, eram singuri stăpâni în tot cuprinsul ogrăzii. Câinele, rațele, curcele, toate aveau nume date de noi și erau dragă-doamne proprietatea noastră, împărțita drept în două; însă la împărțală căutam sa alegem nu atât pe cele mai frumoase pre cât pe cele mai tari, căci puterea era în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la spatele mele. Apoi iată și o rață grasă, pânticoasă care trecea pe dinaintea cerdacului, legănându-se din șele ca o preuteasă. ...Trosc!... Asta s-o faci cu curechi!146 Ho! Tatarilor, ienicerilor, bașbuzucilor!147... Ce, ați venit să-mi pustiiți ograda? strigă Manolucă desperat. Dacă nu ni se dă de bună voie, noi rechiziționăm ca la război. Auzi, mă rog, re-chi-zi-ți-o-nați!... Mi-ați ucis tocmai rața cea leșească și găinele cele bătrâne, care se ouau în toate zilele. Apoi găina bătrână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Curtea de Casațiune, unde a ajuns și stă și astăzi. II Revin acum la ramura picturei cu care se îndeletniceau alți câțiva membri din "Junimea". De când eram mic îmi plăcea să mâzgălesc hârtie. Schițam caii din grajd, cânele din ogradă, motanul din casă, încercam portretul babei Maria care mă dădăcea; apoi, mai târziu, sub conducerea unui francez Cavaroc, am început să desinez de-a binelea, așa că la vârsta de 10 ani eram aproape de aceeași putere ca și profesorul meu. Aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu tot. Dintr’un motiv ascuns, poate tradițional, oamenii nu locuiesc În casă, de altfel foarte frumoasă și acoperită până la ultimul centimetru pătrat cu scoarțe, ci În acea dependință, motiv pentru care se gătește la un alt cuptor, aflat În ogradă ori Într’o dependință a dependinței. Dacă se adaugă și spațiul de depozitare a combustibilului, se ajunge la paradoxul ca jumătate din ogradă să fie folosită numai pentru prepararea hranei, nicidecum pentru producerea ei. Îi rog pe ai mei să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu scoarțe, ci În acea dependință, motiv pentru care se gătește la un alt cuptor, aflat În ogradă ori Într’o dependință a dependinței. Dacă se adaugă și spațiul de depozitare a combustibilului, se ajunge la paradoxul ca jumătate din ogradă să fie folosită numai pentru prepararea hranei, nicidecum pentru producerea ei. Îi rog pe ai mei să nu se supere: nu critic, ci constat; poate că eu gândesc altfel decât ei, rupt fiind de tradițiile locului. În rezumat și În loc de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă ceva suflet; se vede că românul are mult suflet de investit. Rezultă o altă construcție, mai mică, mai puțin Împodobită, din care omul va evada curând În natură. Și va mai amenaja ceva; după două-trei repetiții, de-a lungul ogrăzii se Înșiruie o casă, un sarai, un șopru, un cuptor... Dar nici natura nu stă cu mâna ’n sân; și, mai ales, cunoaște acest lucru de multă vreme, pentru că Viața face și ea același lucru. Și-l urmează pe om
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
corodat. Ca și lichenii de pe acoperiș, pădurea de mușchi tindea să acapareze noi teritorii; iar În locul celor ce muriseră dintr’un motiv oarecare, piatra pe care ploaia o spălase de pământ păstra o văgăună Înnegrită. Și am mai cotrobăit prin ogradă, cu riscul de a nu mai fi Îngăduit și la anul; da’ de unde! Interesul meu a fost răsplătit de gazda Încântată cu o sticlă de samahuncă... Și astfel, În umezeala din spatele casei, am găsit leagănul a ceea ce văzusem la Începutul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fost creată de om urmărind alte criterii decât natura: câtă vreme natura creează o varietate nouă În interesul evoluției Vieții, omul urmărește doar satisfacerea unei nevoi proprii lui și atât. Varianta domestică este astfel incapabilă să trăiască altfel decât În ograda omului. Asta n’ar fi o problemă atât de mare Încât să mă situeze pe o poziție contraproductivă, adică potrivnică activităților de ameliorare menite a optimiza, prin soiuri și rase adecvate, producție agricolă și zootehnică; trebuie să trăim și noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
avem de ales, sau să murim de foame, sau să mâncăm alimente otrăvite. Fericiți sunt cei care au o palmă de pământ și pot cultiva curat și natural alimentele pentru consumul zilnic, cartofi, legume, fructe, păsări și ouă din propria ogradă. Asta însă nu e bine văzut de marile concerne care prin globalizare încearcă (și au reușit adesea) să impună micilor producători condiții de producție imposibile, menite să ducă la desființarea lor. Se mai adaugă pericolul alimentelor obținute din plante și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mai zăbovi atât pe stradă, nu-i ulița satului și nici rânduiala a lor noștri.” Bunicul n-aștepta mult, și-i răspundea pe măsură: „Fata tatii, nici Tomiță nu-i de-al nostru și-ai văzut cât zăbovește la fiecare ogradă!”. Era filozofia de viață simplă, decentă și bine articulată a acelui om absolut minunat care și-a crescut copiii în stepa prăfoasă și austeră a unui Bărăgan pârjolit vară de vară de arșiță nemiloasă. După plecarea bunicului nimic nu a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acele mirosuri natur de pepene galben, frunze uscate de nuc, dulcețuri și fructe confiate. Afară pe bătătură ne așteptau pepenii verzi și negri; unii erau atât de mari că nu reușeam să-i mâncăm și profitau din plin animalele din ogradă. Erau atât de gustoși și lăsam să se scurgă nestingherit pe mâini, față, hăinuțe zaharul din pepeni, de multe ori asociind pepenele cu brânza de oaie. Ce-i drept, eu făceam mai rar împreună cu fratele meu, verii noștri însă îi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]