2,466 matches
-
scutura de zor coada albă dar murdară, vă aducem la cunoștință următoarele: Pripone și Cocone vor fi vânduți la târg iar banii astfel obținuți vor fi dați fostului lor stăpân pentru a-și cumpăra un singur și bun cocoș pentru ograda lui. CALUL ȘI CĂȚELUL Un om din Cristinești s-a întors de la pădure obosit și flămând. A deshămat calul și l-a slobozit prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce a frunzărit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
calul a dărâmat gardul și a intrat în grădina vecinului unde era o iarbă verde, bună și grasă. După ce a păscut de i s-a umflat burta, calul s-a culcat. Cum nu prea avea ce să mai facă prin ogradă, cățelul vecinului s-a gândit să meargă și în grădină, să dea o raită și pe acolo. Când ajunse în grădină, ce să vadă, calul vecinului a păscut în grădina stăpânului său. Și s-a supărat rău de tot cățelul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
câteva cercuri dar câinele nu mai era pe acolo, și pentru că îl durea rana, sărea odată cu picioarele în față, odată pe cele din spate până a culcat toată iarba la pământ. După ce cățelul s-a răzbunat, s-a dus în ogradă lătrând, pentru a anunța stăpânul de cele întâmplate. Vecinii au auzit tărăboiul din grădină și au anunțat pe ambii stăpâni, ai calului și a cățelului. Când au văzut oamenii ce s-a ales din grădină și au pus mâinile în
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-l păzi de oameni și copiii răi. După șapte zile rănile fagului s-au vindecat și copacul a început din nou să dea jir pentru hrănirea lui Mozorel. PĂȚANIA LUI SCORUȘ Într-o familie de pisici, care trăia într-o ogradă aproape de Bașiu erau dezbateri mari. După ce Mlădiță, Sforăilă și Scoruș au crescut, s-au ridicat în coadă și la vânătoare, au plecat. Părinții au fost de acord, în schimb le-a dat de grijă să nu se rătăcească în cazul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mea?” -Nu am știut de jocul acesta. -Și atunci cum vrei să-ți găsești o prietenă? -Dar eu, încă nu m-am gândit la așa ceva. -Cum să nu te gândești la așa ceva? Vrei ca într-o zi să intre în ograda asta a ta așa de frumoasă tristețea? Cum să-mi intre tristețea? Așa tam-nesam, fără să-i permit eu? -Da! Foarte simplu. Dar să lăsăm discuția asta pe altă dată ... Nu ai auzit de jocul acesta, nu vrei o prietenă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
crezi că sunt o nebună de gâză care te judecă greșit. -Ei, bine, să știi că mă judeci greșit. Am rămas de copil fără părinți și până am ajuns la această vârstă, am mers când de-a-bușilea, când normal. -Adică? -Vezi ograda de alături? -Da. -Acolo locuiește moșul meu, fratele tatălui meu, căruia m-au dat în grijă părinții mei înainte de a muri. Asta cât am fost copil, ca după aceea doar dacă le cer eu ajutorul. -Până aici nu văd nimic
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o să mă descurc? -Este de-ajuns ca tu să fii hotărât și toate se pot rezolva. -Oricum dar singur nu pot pleca. -Dar nu vei pleca singur. -Atunci cu cine? -Cu prietenii tăi. -Care sunt aceia? -Cei care sunt în ograda ta și de care cu atâta dragoste ai grijă. Căiță s-a uitat îndelung la noua lui prietenă, Buburuza, și numai după o lungă meditare se întrebă mai mult pe el: -Să plec la drum cu Trotinel, un suflet atât
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
suntem, săpăm galerii în pământ de zeci și sute de chilometri. Uneori ne învârtim într-un cerc cu multe galerii pentru a ne găsi un culcuș convenabil în care să ajungă aerul prin mușunoaiele care ies la suprafața pământului prin ogrăzile moldovenilor. Dar asta este un motiv, însă cauza este alta, cercetăm și spionăm omul ca să nu folosească otravă prin acele locuri unde ne-am găsit noi culcușul sau prin împrejurime. -Bine, a zis Căiță după ce a ascultat foarte atent cârtița
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fuga și spune tuturor, să fie pregătiți de drum. -Soarele se ridicase pe cer la o prăjină de locul în care a răsărit. Cerul era limpede și albastru cum nu-l mai văzuse Căiță de multă vreme. A trecut în ograda moșului său și i-a spus că s-a hotărât să plece la drum. Acesta își freca de zor palmele a bucurie și privea convoiul în frunte cu Trotinel, părăsind satul și îndreptându-se către miazăzi. Au călătorit cu mare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
avut cuvinte. Un om sărac, cu haine ponosite, care trecea pe acolo, li s-a adresat: -Îmi trebuie un leu să-mi cumpăr un covrig... n-am mâncat de aseară ... SALVATORUL De pe bolta cerească sfântul soare mângâie plăcut iarba din ogradă iar peste nucul de lângă fântână, un vânt ușor leagănă încet frunzele care împrăștie miresme bogate de iod, în timp ce privighetoarea de pe creangă vestește că ziua va fi senină și însorită. Mama m-a trezit cu îndemnuri grăbite, reproșând că seara nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dacă acolo locuiește cineva, sau nu. Când constați că în acea casă locuiește cineva, cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care o viață întreagă a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
târziu, îl vedeam de asemenea în compania singurătății, stând pe prispă sau cu coatele pe gard. Așa cum ne învăța părinții și învățătorii la școală eram copii cuminți, salutam trecătorii cât și pe acei gospodari pe care-i vedeam trebăluind prin ogradă sau stând la gard și observând consătenii care circulau care încotro după diferite treburi. Când ajungeam în dreptul modestei gospodării la care fac referire, unii dintre copii erau cuviincioși, alții nu, șușoteau între ei, precum că omul este nebun. În ceea ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o zi de toamnă ploioasă în compania unui vânt furios. Trecând către școală am văzut omul, așa ca de obicei singur, culegând într-o căldare nucile, care cădeau pe jos din cauza vântului, din nucul din fața casei, dealtfel singurul pom din ograda lui. De mult mă încolțea gândul cu o întrebare: „Cu ce l-aș putea ajuta?”... M-am gândit atunci, că ajutând la cules de nuci, voi putea pătrunde cu câteva întrebări în singurătatea lui, dar pentru că era început de an
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omului. L-am salutat din nou, el a ridicat capul să vadă cine sunt, m-a văzut, mi-a răspuns ca de obicei și a continuat să-și vadă de treabă. Pentru că nucul avea crengi care depășeau aria micii lui ogrăzi, o parte din nuci au căzut în șanțul din fața casei. Fără explicație, am agățat tașca de una din ostrețele gardului și m-am pus pe treabă; culegeam nucile și i le aruncam în ogradă, dar nu-l slăbeam din ochi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
crengi care depășeau aria micii lui ogrăzi, o parte din nuci au căzut în șanțul din fața casei. Fără explicație, am agățat tașca de una din ostrețele gardului și m-am pus pe treabă; culegeam nucile și i le aruncam în ogradă, dar nu-l slăbeam din ochi. Nu știam cum va reacționa și atunci când strângeam nucile, priveam spre el pentru a-i observa manifestările. După ce am adunat o mare parte din nuci s-a uitat la mine și zâmbind a zis
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
manifestarea lui. Ploua rar, cu stropi mari, iar vântul parcă își făcea de cap. Mă gândeam cu teamă că vântul o să-i smulgă nucul din rădăcină, așa de tare începuse să bată de la un moment dat. Omul strângea nucile din ogradă, eu din șanț până când s-au terminat. Mai erau pe ici, pe colo, pe crengi câteva dar, pentru că încă nu erau coapte, n-au căzut. S-a bucurat mult, citeam asta pe chipul lui și pentru a-mi împărtăși bucuria
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
știi câte am adunat? Vino să vezi câte nuci am strâns, o căldare și o oboroacă, amândouă-s pline, a zis omul arătându-mi spre tindă locul unde le-a depus. Eu nu știam ce să fac; să intru în ograda lui sau nu, mă curățam pe mâini cu niște ramuri de buruieni amestecate cu urzici, și omul a insistat: -Hai, odată, vezi că printre buruienile acelea sunt și urzici, o să te înțepe. Ce m-am gândit eu, intru că doar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
chip cum se întâmplă cu ceața de pe văi, își ștergea energic lacrimile de pe obraz iar statura plăpândă i se micșora încet, așteptând, neavând scăpare, ca singurătatea să-l ia din nou între ghearele ei nemiloase, precum ia uliul găina din ogradă. Pe drumul meu către casă mergeam agale și mă gândeam, atât cât poate să se gândească un copil la vârsta la care eram atunci și mă întrebam: cum poate suporta? I-am promis și m-am ținut de cuvânt mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
despre ce e vorba. Vrei să-mi asculți teoria? Ia mai taci o clipă. Mă concentrez. Desfășurarea mea era avansată, dar pionii erau într-o dezordine cam mare. Jocul a continuat tăcut cu două mutări, în timp ce ne făceam ordine prin ogradă, executând amândoi rocade în ritm vioi, pe partea regelui. Eram în căutare de planuri, de tipare și formule, când el s-a lansat într-o serie de atacuri anoste asupra pionilor mei avansați. Confruntarea nu era mare lucru, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Cât fusese cu Tim, avusese două sarcini, dar le pierduse. Pe urmă, din teamă, ocolise perioadele fertile. Casa cerea mână de bărbat. Țigla, din loc în loc, o sucise vântul, tavanul era mai mult ud. Și gardul se șubrezise: uneori, în ogradă pătrundeau câini. Tim se vârâse iar în cine știe ce afacere și, dacă avea asociați, nu putea să se retragă chiar așa, după voia lui, Donna Iulia își dădea seama. Se gândea la el, îi va scrie. Totdeauna îi așternuse rânduri oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
aducă altele...Nu a mai glumit nimeni fățiș, dar, între ei, oamenii se amuzau. Atelierul se închidea la opt seara. Ceasornicarul încuia pe dinăuntru obloanele și ușa, apoi trecea în altă încăpere, ce-i servea drept dormitor și bucătărie. În ogradă sădise flori de piatră, covor, iar în podul casei ținea câteva perechi de hulubi jucători. Galben-roșiatici, cu două moțuri, unul în creștetul capului, celălalt pe frunte, ca un vârtej. Îi privea, în zori, cum se înălțau în văzduhul proaspăt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
De atâta sare - ziceau oamenii - se uscase. Și de sminteală! adăugau alții. Numai că, după cum s-a dovedit, Ceasornicarul nu-și trecuse vremea degeaba. Și ca să arate asta, a chemat zidari și i-a pus să clădească un turn în ogradă. Înalt de vrea cinci metri, gros cât l-ar cuprinde trei bărbați... Când construcția a fost gata, în vârf, pe o mică platformă, a fixat ceasul. Singur l-a ridicat până acolo, de s-au minunat trecătorii cum de are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de mulți kilometri; meșterul îi desconsiderase: nu te apuci să înșiri gogoși unor oameni în toată firea. Ceasornicarul nu s-a îngrijorat. Își vedea de meșteșug, dregând cu aceeași sârguință ceasurile, câte i se mai aduceau. În răstimpuri, ieșea în ogradă pentru a-și privi hulubii jucători cum se înalță, rotitori, în vânt. Cădeau apoi, rostogol, zeci de metri, o sută; se ridicau iar. Orologiul nu bătuse niciodată, deși trecuseră peste trei săptămâni. E drept, nici nu se petrecuseră evenimente deosebite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
săvârșirea unui păcat. I-ar fi sugerat, în multe ocazii, că depășește unele conveniențe. Ei, și? Ina e o prietenă bună, dar n-ar fi înțeles niciodată că viața unui tânăr nu seamănă cu a unei găini aflată într-o ogradă cu un gard înalt, neputând să vadă că există și un dincolo. * Ina se bucurase la Borsec de cele mai bune condiții. Părinții au alintat-o de parcă n-ar fi depășit vârsta unei eleve de școală primară. Nu i-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Un șuierat de locomotivă se pare... mă uit în zare, foarte bine: oare trenul vieții sau al morții vine? Compar sosirea acasă a lui Savel cu a mea de după a doua detenție când, tăica ieșindu-mi în cale în ogradă, nu a recunoscut scheleticul care venea cu bocceaua subsioară. Am fost recunoscut abia când l-am îmbrățișat; în camera cu focul arzând în divan-sobă și pe laița de lângă ea, mama recitea Baltagul lui Sadoveanu...și focul ardea ca-n
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]