491,506 matches
-
au închis înăuntru, au turnat gaz pe pereții exteriori și le-au dat foc. Cadavrele au stat trei zile sub cerul liber, fiindcă ucigașilor le era scîrbă să le-ngroape. Din toată populația evreiască din Jedwabne, au supraviețuit războiului 12 oameni, șapte dintre ei fiind adăpostiți de niște fermieri catolici care au trebuit să părăsească regiunea după război de frica represaliilor partizanilor antisemiți. Pornind de la acest pogrom, al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
săpunului din grăsime umană? El însuși mărturisește că, auzind pentru prima dată povestea eliminării tuturor evreilor dintr-un sat polonez, a luat-o drept o metaforă; ceea ce nu putea admite era acel "toți" - "toți" evreii din Jedwabne fuseseră uciși de oameni pe care-i cunoșteau, nu de Einsatzgruppen naziste (ba chiar, în 10 iulie 1941, cel mai sigur loc pentru evrei era sediul jandarmeriei germane, unde-au și fost ascunse trei femei). Apoi, cei care-au făcut-o, din proprie inițiativă
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
esențial al evenimentelor de felul celui de la Jedwabne. Cei mai plini de entuziasm în asasinarea evreilor au fost, spune Gross, aceeași care se implicaseră în administrația sovietică între 1939 și 1941 și care, apoi, au sprijinit regimurile comuniste ale Poloniei: oameni de condiție joasă, eventual cu copii de întreținut (deci dependenți de cei care puteau asigura supraviețuirea familiei) și ușor de șantajat. Cu astfel de susținători s-a făcut trecerea spre societățile socialiste, al căror faliment era previzibil, e concluzia uneia
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
de multe ar fi deosebirile dintre Nucșoara și Scornicești, asemănările sînt încă și mai numeroase; țăranul român e dependent de stat și la mîna puterii personalizate - a secretarei de la Primărie, aceeași de 25 de ani, a agentului agricol, pădurarului, fostului om de casă a Bărbuleștilor (sora lui Ceaușescu și soțul ei, care-a construit în Scornicești un stadion cu o capacitate mai mare decît toată populația comunei), votează cum i se spune de către elita de pradă locală, formată nu prin merite
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
în grila strîmtă a rezistentelor etichetări: "întîrziat epigon al semănătorismului", "antimodernist", "emul sadovenian". Se apără, copilărește, cu scutul teoriilor lui O. Spengler pe care le deformează involuntar în propriile-i oglinzi de circ, purtate demonstrativ prin labirintul "orașului cosmopolit" cu oameni dezrădăcinați pe care metropola "îi atrage și îi suge". Aflat la un pas de expresionism, Cezar Petrescu nu posedă aparatul aperceptiv necesar potențării expresivității și ratează ieșirea din îngustul cerc obsesional al diferitelor medii, tratate mai degrabă în manieră sociologică
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
literaturii, viața slujitorilor ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei analize am putea spune microscopice. Operația d-sale nu e atît în beneficiul "pactului autobiografic", cît în cel al unui tablou obiectiv, a cărui ramă literară e spartă în direcții
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de cumpănă. Nu altminteri a procedat E. Lovinescu, militant atunci cînd era nevoie, într-un fel ce depășea decorul confortabil al camerei sale de lucru. Ființa omului de litere își dezvăluie o față socială, capabilă de solidaritate. Diaristul se transpune, empatic, în ipostazele confraților care suferă, protestează, se îndoiesc, se revoltă, speră: "Deșliu neliniștit să știe ce credem despre el. A fost printre cei mai tari (écuries
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
fine, se găsește un producător (același!) pentru care un milion de dolari nu înseamnă mare brînză, drept care "spiritul Vacanței Mari" iese de pe micul ecran și intră pe marele ecran, cu mare tam-tam publicitar. Și care e problema? În fond, fiecare om e liber să facă ce vrea cu banii lui (sau ai cui or fi), dacă-i are! Iar faptul că, acum cîțiva ani, citeam în presă, pe larg, despre datoriile uriașe pe care ProTv-ul le-ar avea către cinematografia
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
e nimeni curios să afle "Cine-a tras în noi / în 16 - 22". Revoluționarii s-au metamorfozat în profitori ai vremilor tulburi, înfigându-și colții în avantajele oferite generos de beneficiarii tragediei din decembrie 1989. Destui dintre ei sunt prosperi oameni de afaceri ori au intrat în jenante combinații politice. Covârșitoarea majoritate se află alături de Ion Iliescu, omul-aspirator, care-a știut să-i "curețe" de ideile revoluției. Nimeni nu mai vorbește de asasinii cu acte în regulă, declarați ba prea bolnavi
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
Ioșca a îmbrăcat uniforma de plutonier al pichetelor de la bârlogul lui Năstase. O formulă precum "Cine-a stat cinci ani la ruși / Nu poate gândi ca Bush" ar fi fost și ea absolut ridicolă în după-amiaza lui 23 noiembrie 2002. Omul cincinalului sovietic e îmbiat de americani să se întoarcă de unde-a venit, ba chiar să ia întregul popor cu el. Om fi crezând noi că mergem spre Vest, dar în realitate ne îndreptăm - pe ritmuri de "Kalinka" și "Suliko" - spre
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel, omul căruia regimul comunist cehoslovac i-a pus pașaportul în mână, dar el a replicat zâmbind: "Mulțumesc, domnilor, prefer să car saci în gară, decât să-mi părăsesc țara!" Peste câteva luni, în februarie 2003, după treisprezece ani în care și-
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
produce criteriul judecății morale. Tot dreptul european de mai tarziu al lui Democrit, reluat de Aristotel și care implică liberul arbitru. Caiet cuprinzând pe larg obsesia iezuita. Exemple: Iezuiții se bazează pe etică nicomahică a lui Aristot, etică practică, accesibilă omului, contrară eticii idealiste, divine, a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
obsesia iezuita. Exemple: Iezuiții se bazează pe etică nicomahică a lui Aristot, etică practică, accesibilă omului, contrară eticii idealiste, divine, a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la valoarea lui reală, pământeasca (Poziție existențialista avant-la lettre). Invers decât poziția pragmatică a lui Aristotel, citatul următor, o reflecție a lui Picasso
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
omului, contrară eticii idealiste, divine, a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la valoarea lui reală, pământeasca (Poziție existențialista avant-la lettre). Invers decât poziția pragmatică a lui Aristotel, citatul următor, o reflecție a lui Picasso, notata, paradoxal, la capitolul iezuiți, tot la data de 13 martie 1959, zi densă, ca și cum
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
eticii idealiste, divine, a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor, alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristot îl transformă într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să dezvinovățească acțiunile oamenilor, judecând omul la valoarea lui reală, pământeasca (Poziție existențialista avant-la lettre). Invers decât poziția pragmatică a lui Aristotel, citatul următor, o reflecție a lui Picasso, notata, paradoxal, la capitolul iezuiți, tot la data de 13 martie 1959, zi densă, ca și cum aș fi
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
Fiulț, existența Purgatoriului, cuminecarea se poate face și cu pâine nedospită (azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul românesc, Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
1492 - descoperirea Americii; ("nașterea unei economii globale - "imperiul roman trecut în efeciență economică") 1517 - expunerea tezelor lui Luther (protestantismul, care a dus la afirmarea statelor naționale, a spiritului laic și a umanismului, deschizând calea modernității, spre libertatea individuală și drepturile omului), 1848 etc.; prin locuri simbolice (precum, de exemplu, Dunărea: frontieră istorică și culturală, liant între lumi, axa de circulație a Mitteleuropei, coloana vertebrală a monarhiei dunărene care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
sine nu are însă prea multe popasuri amenajate; ceea ce îl face încă aventuros și ademenitor. O antologie care te convinge că merită să fii (să ajungi) bătrân și european! Europa vindecătoare După ce a devenit celebru cu Sfârșitul istoriei și ultimul om (1991), Francis Fukuyama (n.1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume obligații
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume obligații morale care îi vor apropia de ceilalți". Stabilitatea familiei tradiționale fusese datorată până acum femeilor - care renunțau la carieră și chiar
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu lipsește o conturare a direcțiilor date de marile civilizații religioase (islamică, iudaică, creștină, indiană și confucianistă) ale căror granițe mai reprezintă și zonele fierbinți ale politicii mondiale. Fukuyama e optimist: oamenii își vor folosi rațiunea - așa cum au făcut de milenii - pentru Marea Reconstrucție; și nu doar rațiunea. Rolul benign al revenirii la religiozitate (cartea fiind scrisă în 1999, înaintea tragediei din 11 septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
la religiozitate (cartea fiind scrisă în 1999, înaintea tragediei din 11 septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu ne garantează că mișcarea ciclică va reveni pe curba ascendentă. Singurul temei al speranței noastre sunt extraordinarele capacități înnăscute ale omului de a reface ordinea socială." Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și politica - sunt obligate astăzi să inițieze soluții, așa cum au izbutit să o facă și în trecut. Din acest punct de vedere, Europa poate fi un exemplu. Europa
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
natura originară. Ion Minulescu intra în tumultul cafenelei spre a-și declama, teatral, singurătatea, în timp ce Bacovia se izola în provincie spre a-și perpetua solitudinea (cînd și-a compus poemele definitorii a locuit mai mult în Bacău). În spectacolul poeziei, omul Minulescu rămînea actorul pentru care există o cortină anunțînd încadrarea în convenție și ieșirea din ea. Bacovia n-a avut dorința (ori puterea?) de a vedea - sau de a-și construi - cortina. Confundîndu-se cu personajul pe care, inițial, l-a
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Bacovia pornea tăcut în veșmintele lui Macbeth și, spre a evita privirile curioase, alegea străzile neumblate și locurile întunecoase. Actorul s-a confundat, treptat, cu personajul pe care și-a propus să-l întruchipeze. Ieșirea din rol era imposibilă, de vreme ce omul devenise ceea ce părea celorlalți doar personaj dramatic". Sigur că Mircea Scarlat poate avea dreptate atunci cînd construiește aceste "scenarii", dar observațiile sale mi se par discutabile din cîteva puncte de vedere. În cazul scriitorului nu se pot formula, fără riscul
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
trist -/ La o fereastră melancolică, mi s-a părut ceva,/ Însă m-a trezit un glas pozitivist.../ Vînt umed, și frunza zboară undeva/ Am ajuns, acum, pe un cîmp cu ape.../ În luncă, medita un poet cunoscut -/ Părea că de oameni nu mai încape;/ De-această întîmplare, atît de rău mi-a părut/ Eu nu mai știu nimic, și m-am întors acasă,/ Uitați-vă ce gol, ce ruină-n amurg -/ Amurgul galben m-a-ngălbenit, și m-apasă,/ Ce geamuri galbene, cu
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]