5,231 matches
-
România” etc. Mă rog, tot arsenalul de campanie electorală. La plecarea din România, dna Roberts acuză întreaga clasă politică românească, dar nu uită să menționeze că se întoarce în Nevada spre a-și continua, printre altele, și activitatea de... Consul Onorific al României. Adică, se întoarce să-i reprezinte din nou pe „oamenii trecutului”, „comuniștii”, „autorii dezastrului în care se află România”. Chiar așa, în vreme ce se afla în luptă, „pe viață și pe moarte” cu oamenii trecutului, cine îi reprezenta pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
oamenii trecutului”, „comuniștii”, „autorii dezastrului în care se află România”. Chiar așa, în vreme ce se afla în luptă, „pe viață și pe moarte” cu oamenii trecutului, cine îi reprezenta pe dnii Iliescu și Năstase în Nevada, cine era, mă întreb, Consulul Onorific al României la Las Vegas? Prospera nevadeză de origine română a uitat vorba „ori laie, ori bălaie”... V-ați mira ca, în cazul în care dl Năstase câștigă prezidențialele iar dl Geoană devine prim-ministru și au humorul de a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de origine română a uitat vorba „ori laie, ori bălaie”... V-ați mira ca, în cazul în care dl Năstase câștigă prezidențialele iar dl Geoană devine prim-ministru și au humorul de a-i reînnoi dnei Roberts mandatul de Consul Onorific al României în Nevada, dna Roberts să accepte cu entuziasm a-i reprezenta încă o dată pe „oamenii trecutului” românesc, deveniți - măcar pentru următorii patru ani - „viitorul României”? Dna Roberts nu a fost „scoasă din luptă” fiindcă este diferită de clasa
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mai 1381. Acest episcopat de Argeș era sufragan al Episcopiei de Kalocsa, iar primul episcop a fost Nicolae Antonii, care spre deosebire de succesorii săi a și rămas în teritoriu. Din nefericire, următoarele numiri ale episcopilor de Argeș au avut doar caracter onorific (până în 1590), ceea ce a contribuit la diminuarea prestigiului Bisericii Romano-Catolice în Valahia. „Episcopul ar fi fost sub protecția principilor țării, ce erau interesați, de multe ori, să se afle în relații bune cu catolicii și chiar să-i ajute”. Seria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1590), ceea ce a contribuit la diminuarea prestigiului Bisericii Romano-Catolice în Valahia. „Episcopul ar fi fost sub protecția principilor țării, ce erau interesați, de multe ori, să se afle în relații bune cu catolicii și chiar să-i ajute”. Seria numirilor onorifice a episcopilor s-a întrerupt atunci când papa Iuliu al II-lea l-a numit episcop de Argeș pe Dionisie de Gilău (la 29 octombrie 1512), canonic al catedralei din Alba Iulia. După moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decesele neavînd nevoie de decorul solemn al primăriei, se înregistrează repede, între două alimentări cu benzină, pe o masă din garajul lui Monsieur Ch. De fapt, acesta cumulează și funcția de șef al jandarmeriei, dar aceasta este o funcție pur onorifică, în localitate neexistînd probleme atît de grave, încît să dea bătăi de cap jandarmilor. Monsieur Ch. este slab și tăcut ca un țîr și cu el seamănă leit cei doi gemeni de șaptesprezece ani Pierre și Paul care sunt, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ianuarie 2009, la puțin timp după ce Comisia prezidențială condusă de profesorul Ioan Stanomir prezentase Președintelui Traian Băsescu raportul său pe tema revizuirii regimului constituțional 2. Cu câteva luni înainte, fusesem numit, împreună cu profesorul francez de origine româna Mattei Dogan, președinte onorific al acestei comisii. Am acceptat această responsabilitate, convins fiind de importanța temei, pe marginea căreia scrisesem anterior câteva texte 3. Rolul pe care l-am jucat de la distanță în elaborarea raportului final al comisiei a fost, însă, unul modest, limitându
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în condițiile în care vom reuși să garantăm independența puterii judecătorești. Revizuirea Constituției este, însă, un subiect delicat, care riscă să devină prea ușor ținta unor facile manipulări politice. De aceea, în calitatea pe care am avut-o, de președinte onorific al acestei Comisii, îmi îngădui să invit opinia publică să privească recomandările ei doar ca puncte de plecare pentru o dezbatere publică substanțială și rațională de care avem mare nevoie astăzi. Consolidarea regimului democratic românesc reclamă astăzi, mai mult ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
această clinică privată, întemeiată de doctorul Sinus, care nici măcar nu e medic, a citit un articol în "Le Monde." Se spunea acolo că falsul doctor nu o mai conducea personal de când ieșise la pensie, dar păstrase în continuare un control onorific asupra administrației și chiar asupra colectivului de medici. Se denunțau tot acolo gogorițele de tratament și derapajele autoritare ale personalului. Cum au putut bărbatul și fiul ei s-o dea pe mâinile acestor derbedei? Tocmai atunci, într-o lumină tulbure
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
George Grosz la Brethold Brecht, părăsesc țara sau refuză să-și mai continue munca. Cît despre politica rasială, punctul central al sistemului, acesta se manifestă în același timp prin măsuri așa zise de "protejare a rasei" (avantaje materiale și recompense onorifice acordate familiilor "adevăraților arieni", sterilizarea apoi eliminarea indivizilor tarați) și printr-o legislație îndreptată împotriva evreilor, care sînt supuși brutalităților de tot felul. Aplicate în 1935, legile de la Nüremberg, îi lipsesc pe evrei de dreptul de a vota și le
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aduce o asemenea lege care, însă, n-a venit niciodată. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 19 noiembrie 1922, pp. 1-2.) În foiletonul următor Bacalbașa rectifică informațiile pornind de la o scrisoare primită din partea unui cititor: D. Dobriceanu, președintele onorific al Curții de Casație îmi scrie spre a rectifica unele afirmații din „Cronica“ numărului trecut. D-sa îmi scrie că am dat o versiune eronată asupra crimei din Calea Moșilor, întrucât nu este exact că s-a făcut atunci o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și fără sate. Țară cu milioane de bovine, de cai, de oi, animale care pasc în libertate pe imensele întinderi, păzite doar de cîțiva călăreți "los gauchos". Un exemplu de ce reprezenta marea proprietate în Argentina era Menendez Beheti, fostul consul onorific al României. În localul administrației moșiilor sale avea pe un perete întreg o hartă a Argentinei. Pe această hartă erau înfipte zeci de stegulețe, care marcau diferitele lui "estancias", toate de la 10 mii de hectare în sus. Cultura cerealelor era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Voevod Mihai al Albei Iulia, elev plutonier al Școlii de Ofițeri de Infanterie <Principele Carol>, repartizându-se Batalionului I Vânători de Munte <Regele Carol al II/lea>”, prevedea primul decret. Cel de al doilea Decret decidea numirea lui ca adjutant onorific al Maiestății Sale Regelui: „Marele Voevod Mihai al Albei Iulia, sublocotenent în Batalionul I Vânători de Munte <Regele Carol al II-lea>, se numește adjutant onorific al Meu pe data de 25 octombrie 1937. Se stabilise deja că Principele Paul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lea>”, prevedea primul decret. Cel de al doilea Decret decidea numirea lui ca adjutant onorific al Maiestății Sale Regelui: „Marele Voevod Mihai al Albei Iulia, sublocotenent în Batalionul I Vânători de Munte <Regele Carol al II-lea>, se numește adjutant onorific al Meu pe data de 25 octombrie 1937. Se stabilise deja că Principele Paul, regentul Iugoslaviei și gen. Rydz Smigly (Polonia) îi vor conferi lui Mihai gradul de sublocotenent al armatelor țărilor respective. Mihai devenea, astfel, sublocotenent al Micii Înțelegeri
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
modul cum fusese sărbătorită la împlinirea vârstei de 60 de ani. Era prezentă și sora lui Carol, Elisabeta. „Prezentă și Duduia în tribună”. Presa publică articole elogioase despre Mihai, subliniind însemnătatea evenimentului. „Noul sublocotenent al armatei române și adjutant regal onorific apare, odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, ca un fermecător simbol de tinerețe și nobilă făgăduință creatoare, pentru destinele mereu înnoitoare ale poporului român.” „Înaintarea la gradul de sublocotenent a ASR Principele Moștenitor al tronului României, constituie pentru întregul popor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cuvintele căutând să câștige timp. Nu știa ce să creadă. Fratele său se arătase dintr-odată Încântat de greoiul Siegebert și-l copleșise cu onoruri. La Curtea de pe Schlossberg, rangul de maestru de vânătoare era foarte important, nu un titlu onorific oarecare. Mulți se luptaseră pentru el, când, peste noapte, apăruse Siegebert, noul favorit. Spre surprinderea tuturor, ducele Îi dărui și domeniul din Vogtsburg, și administrarea tuturor minelor de argint. Roșie În obraji ca tapiseria din odaie, Ingrid se Înclină adânc
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prea bine că amândoi, alături de Radu Petrescu, erau încă din tinerețe (când scoseseră la Târgoviște fiecare mai multe reviste manuscrise) niște pasionați caligrafi și devoratori de reviste literare, așa încât, cu gândul că vor deveni și colaboratori, le-am propus direcțiunea onorifică a revistei. Au acceptat cu plăcere, ceea ce a însemnat mult pentru tonusul nostru vital, iar Mircea Horia Simionescu mi-a încredințat numărul unic din revista experimentalistă, dactilografiată în câteva exemplare numerotate, pe care o scria și o difuza singur în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în mod special. A.B.Ați primit peste 21 de premii naționale de interpretare, regie si creație literară, mai înseamnă ceva astăzi un premiu pentru un creator? -Înseamnă și astăzi, pentru că se obține greu. Un premiu important, nu unul decernat onorific la orice concurs organizat într-un oraș obscur sau comună de pe cuprinsul Europei, unde simpla prezență sau trimitere de texte, indiferent de valoare, îți aduce neapărat o diplomă de participare. Un premiu important este consfințirea unor calități, este recunoașterea unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
județ are 15-16 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 70 comune. Plasa nu există. Biroul fermierului e condus de un comitet compus din președinte, secretar și casier. Are concursul unei serii de agenți agricoli județeni. Toți lucrează onorific. Un specialist farm adviser inginer agronom, e salariat de stat și județ. El trebuie să aibe o practică de cinci ani. Fiecare fermier plătește o cotizație de circa 15 dolari, din care 1/3 e dat asociației de birouri pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și Paul Ricœur, spre mirarea Simonei, care, ne spune, l-a văzut pentru întâia oară jucând...” - cf. Jurnal II, 10 ianuarie 1975. 3. În septembrie 1975, la Teheran, a avut loc al II-lea Congres Internațional de Studii Mithraice, patronat onorific de H.E. Shojaeddin Shafa (directorul Bibliotecii Pahlavi din Teheran), efectiv de Harold W. Bailey și John R. Hinnells, iar din partea autorităților iraniene, de însuși șahul Iranului, His Imperial Majesty Farah Pahlavi. Deși contribuția sa („Remarks on the Mihr YaÍt”) nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ț Stig Wikander H.W. Bailey către Stig Wikander I*tc "H.W. Bailey către Stig Wikander I*" 3 septembrie 1976 Dragă profesore Wikander, V-am scris de curând, întrebându-vă dacă doriți ca numele dvs. să figureze în Comitetul Onorific Internațional al Society of Mithraic Studies. Firește, am vrea să avem un reprezentant al Suediei. Din greșeală, secretarul nu avea înscris numele dvs. pe lista întâlnirii de la Teheran. Sper că scrisoarea v-a ajuns. Am fi bucuroși să aflăm dacă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
concluziona că dacă artistul este "legat în mod deschis de proletariat" va avea asigurată în opinia leninist-crohmălniceană "o reală libertate de creație". În articolul său, Lenin stabilește: "Partidului îi revine conducerea activității literare în mod efectiv, concret, nu declarativ, abstract, onorific. El e dator să intervină direct în procesul edificării unei literaturi însuflețite de idealurile proletariatului revoluționar, să-i stimuleze dezvoltarea, să o orienteze și să vegheze ca ea să-și păstreze neștirbită puritatea ideologică". Ca atare, dl. Crohmălniceanu continuă: "Partidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un atrăgător și otrăvit „spirit de victimă” de care istoria noastră e prea plină! Pentru „acest lucru” am acceptat să devin membru supleant c.c. (fiind doar de un an și jumătate În partid și neavând nevoie de acest titlu onorific și zornăitor, care m-a pus, În fața numeroșilor mei lectori din țară, mai degrabă Într-o postură defavorabilăă, pentru a ne da ocazia, mie, generației mele literare, dar și tuturor scriitorilor de reală vocație, de a lupta pentru publicarea textelor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dl Manolescu, Liiceanu a fost atras de politică și, În ce mă privește, eu pot să-i Înțeleg, am făcut la rându-mi această „eroare de vocație” Între anii ’69 și ’71, când am acceptat un titlu Înalt și pur onorific În nomenclatura de partid, crezând a putea ajuta forțele pozitive, valoroase, din sânul Unuiunii Scriitorilor - lucru pe care l-am și făcut În această scurtă perioadă când am fost membru al Biroului de Conducere al U.S. Împreună cu Marin Preda, Nichita
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale artei și poziției mele sociale și politice, Într-un moment În care bănuiam că izolarea și marginalizarea mea vor fi de durată: nu numai „din vina” oficialității comuniste „ofuscate” de a-i fi „disprețuit” favorurile oferite - favoruri mai degrabă „onorifice”, singurul meu venit În afara cărților mele era salariul de redactor de la revistă! -, dar și din nepăsarea, lașitatea și invidia unor colegi, nu dintre cei mai puțin Înzestrați. (Am mai scris-o, cred, de curând niște cercetători ai arhivelor c.c
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]