122,933 matches
-
literare; „pentru ca o astfel de critică șliterarăț să fie normală și firească, e nevoie de o societate care să fie consolidată și de un public definit... o societate care să creadă în ea însăși, o societate în care deosebirile de opinii religioase și politice să nu fie extreme” (p. 402). Prin această finețe intuitivă în corelarea evoluției literaturii cu aceea a societății, el este mai puțin un conservator, cum a fost uneori perceput, cât un tradiționalist vizionar. Afirmă limpede (în binecunoscutul
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
nevoie să ni se amintească permanent de răspunderea pe care o poartă poeții și criticii noștri în ocrotirea limbii noastre” (p. 403). Eliot recunoaște că a dorit să se exprime în egală măsură prin critică și poezie și crede că opiniile sale critice sunt cele mai bune atunci când îi reflectă propria muncă de creație. O certă modestie îl face să se considere doar un comentator (dar unul foarte exigent!), pășind pe un teren al antecesorilor luminați, de unde și-a ales un
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
de a suferi e prezent ceva supranatural, supraomenesc”, în Dante, ca și în Tradiția și talentul personal, prezintă dezideratul unei emoții semnificative, care trăiește în poem, nu în povestea vieții poetului. Deosebirea dintre artă și evenimentul real este, așadar, în opinia sa, întotdeauna absolută. În mod similar, detectează un mister în procesul receptării critice: problema autorității neputând fi deslușită și definită ferm - ea aparține până la urmă unei intuiții instinctive. Dacă Ștefan Stoenescu apreciază că actul critic este pentru Eliot o circumscriere
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
care îi urmează, iar un scriitor desăvârșit poate exercita și o acțiune sterilizatoare prin acapararea unei zone de limbaj unde ceilalți nu mai au acces vreme de mai multe secole, stopând totodată unele posibilități de expresie mai vechi. În cazul opiniilor despre creatorii individuali, tonul se deosebește net în funcție de preferințe sau repulsii. În legătură cu cei apreciați face remarci subtile, cum ar fi aceea că la Donne gândul era o „trăire care îi modifica simțirea” (p. 215), ori că poeții secolului XVII „posedau
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Lupin, cambrioleurul gentleman al lui Maurice Leblanc, autor din nou la modă astăzi în Franța, 28 de ani după moartea tatei. Citeam și eu romane polițiste, dar nu-mi explicam interesul exclusiv al tatei pentru un gen în privința căruia împărtășeam opinia lui Camil Petrescu din Teze și antiteze. Scriind la Arca lui Noe, am avut intuiția faptului că romanul modern se despărțea treptat de acela tradițional, pe măsură ce refuza omnisciența auctorială în favoarea unei perspective psihologice personale, fără însă a pune în discuție
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
Așa cum am menționat, cifrele sau în serpentină. Edilii au justificat aceste cotituri nesfârșite sunt într-o permanentă creștere. Despre comunitatea ca fiind importante pentru spargerea curenților violenți. Alte românească din Laval se mai poate spune că este a opta într opinii acuză enervantele îmbârligături ca fiind opera unor un clasament al comunităților, făcut cu cinci ani în urmă: 16000 diletanți. Turiștii, de regulă, se rătăcesc, punându-și inevitabila de italieni, 15000 arabi, 14000 de greci, 8000 de hispanici, întrebare: Oare unde
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
de răspunsuri seci, evazive în formă, sterile în conținut. Din acest motiv, Vasile Dem. Zamfirescu face impresia unui spirit mat, din care nici un impuls de spovedanie nu transpare. O natură închisă, nedispusă la mărturisiri delicate, dînd replici politicoase și emițînd opinii corecte. În ciuda încercării lui Leonid Dragomir de a-i salva cărțile din perioada comunismului, ele sînt iremediabil datate: cînd îți iei drept repere axiologice pe Marx, Marcuse și Georg Lukacs, nu poți spera la reabilitări retrospective. Aici hirotonitul-apostat cade în
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
fără tăgadă faptul că românii nemulțumiți, dar care nu ies în stradă, au migrat către Antena 3 pentru a se informa. Cu alte cuvinte, mesajul pentru liderii PDL care susțin că numărul nemulțumiților este mic, este următorul- nu mai manipulați opinia publică, în fiecare minut milioane de teelspactatori privesc la ce spuneți. Citește și:
Câte milioane de oameni se află în spatele protestatarilor () [Corola-journal/Journalistic/23801_a_25126]
-
pe care le făcuse mai devreme adversara sa. Singurul punct asupra căruia cei doi filosofi cad de acord e că evoluția speciilor nu e incompatibilă cu viziunea creștină, dar în rest deosebirea se adîncește pe măsură ce fiecare caută să-și nuanțeze opinia. E ca într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Aici inspectorul mi-a spus că din punct de vedere profesional jandarmii nu au acționat deloc corect. Mi-a mărturisit că a văzut scene la televizor în care jandarmii băteau cu cruzime oameni și apoi îi lăsau pe jos. În opinia sa, din moment ce i-au bătut, jandarmii trebuiau să îi și ridice să îi ducă la secție. Mi-a povestit un episod cu doi jandarmi care băteau un singur om, iar după ce aceștia l-au lăsat a venit un al treilea
REPORTAJ: Piaţa Universităţii se mută la Poliţia Capitalei. Cum vede un poliţist violenţele jandarmilor () [Corola-journal/Journalistic/23809_a_25134]
-
persoanele care îl însoțeau pe Dragoș Zgonea în timpul conflictului ar fi fost acolo pentru a se asigura "lupta sportivă" dintre cei doi copii. În plângerea depusă de Ion Sburlea la DNA, acesta arată că cei cinci anchetatori au comis, în opinia sa, mai multe abuzuri și unele falsuri ce au condus în final la închiderea dosarului printr-o soluție nelegală. Sburlea spune despre agentul Dumitru Gheorghiță că împotriva acestuia unul dintre participanții la conflict, Ovidiu Pătrăuceanu junior, a depus un denunț
Cercetările în cazul fiului lui Valeriu Zgonea, acuzat de lovire, continuă. Anchetatorii, în vizorul DNA () [Corola-journal/Journalistic/23808_a_25133]
-
lor. Dar când vin cu o lege de genul ăsta, să fie sănătoși. Dar mi-e greu să cred că dă cineva așa ceva”. Întrebat dacă manifestările din stradă au determinat o astfel de propunere populiste, Nicolae Văcăroiu și-a exprimat opinia: ”Este posibil. Dar, repet, că eu chestia asta am ridicat-o din 2009. Am discutat-o serios, am spus că este fenomenul ăsta, trebuie luate niște măsuri foarte clare și trebuie s-o reglementați că e o treabă de Executiv
Văcăroiu despre amnistia fiscală propusă de UDMR: Este nevoie de o lege () [Corola-journal/Journalistic/23821_a_25146]
-
s-a crezut până acum, la mișcarea culturală și politică a vremii sale. Cartea începe cu un capitol despre Estetica lui Mihail Sebastian, pe care autoarea o conturează precaut, plecând de la câteva confesiuni ale lui Sebastian, dar mai ales de la opinii ale criticii care s-au ocupat de scriitor: intuiția remarcată de Cornelia Ștefănescu, luciditatea de Șerban Cioculescu, oralitatea expresiei de N.Manolescu, moralitatea (actului critic) de Ioana Pârvulescu ș.a. De fapt, autoarea atinge miezul problemei abia în finalul capitolului, unde
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
a exprimării editoriale neîngrădite din partea multor jurnaliști ai televiziunii publice. Efectul cel mai grav este pierderea încrederii cetățenilor față de instituția publică și percepția TVR ca un instrument de favorizare a puterii politice", se arată în comunicatul Pro Democrația. "Subsecvent, în opinia publică există suspiciuni grave la adresa managementului editorial al Direcției Emisiuni Informative și Sport legate de deontologie, imparțialitate, competiție internă și promovarea profesioniștilor. În plus, revin în atenția publică suspiciuni legate de incompatibilități la statutul de jurnalist TVR al fostului director
Pro Democraţia se alătură oamenilor din piaţă şi cere depolitizarea TVR () [Corola-journal/Journalistic/23838_a_25163]
-
care merită scoase în evidență: În primul rînd, AMP, o voce din interior, un membru vechi, activ și notoriu al structurii PDL-Băsescu, recunoaște explicit că ”Evenimentul zilei” este ziarul Puterii. În al doilea rînd, AMP, vajnică apărătoare a dreptului la opinie, își permite să se manifeste public, cine are și cine nu are dreptul la liberă exprimare în presă, interzicându-mi acest drept rezervat, în accepțiunea doamnei, doar celor care o laudă sau se află de aceeași parte a baricadei. În
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
iveală nuanțele și fantasmele identitare, anxietăți, complexe, deziderate și iregularități ale unei culturi și civilizații aflate într-o complicată dinamică, o cultură și o civilizație a faliei care face obiectul unei atare cărți”. Patru categorii de comentatori se detașează în opinia lui Angelo Mitchievici. Mai întâi, cei care vor să ne vindece cu ajutorul lui Caragiale de metehne și de teroarea istoriei. Lucian Pintilie și Mircea Iorgulescu sunt exemplele care citesc în textul caragialian posibilitățile antitotalitare și demistificatoare. Evident că rezultatul, cu
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
pământul nostru natal”, a adăugat Antal. Primarul din Sf. Gheorghe a fost întrebat dacă în acest moment nu se simte confortabil. „Nu ne simțim confortabil pentru că nu avem, de exemplu, universitate în limba maghiară de stat”, a răspuns el. În opinia sa, nu ar fi corect ca maghiarii să plătească taxe statului român și să meargă la universitate „pe banii statului maghiar”. El a refuzat o comparație despre condițiile românilor din Ungaria, susținând că nu se poate discuta despre o comunitate
Antal: De ce eu să vorbesc româna, iar un român la Sf. Gheorghe să nu vorbească maghiara () [Corola-journal/Journalistic/23911_a_25236]
-
pentru absolvenții clasei a XII-a. Elevii s-au întrecut în răspunsuri care mai de care mai amuzante la examenul de BAC. BACALAUREAT 2014, BAC 2014, perle la proba orală de Limba română. Discuție reporter - elevă: „-A trebuit să zic opinia mea despre proprietățile intelectuale. -Proprietăți intelectuale, adică? -Adică în utilizarea PC-ului. -Și ce-ai zis? -Păi mai multe răspunsuri, depinde și în ce ajută: în învățământ, în muncă, în mai multe domenii. -Și care ar fi aceste proprietăți intelectuale
BACALAUREAT 2014. Perle la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23930_a_25255]
-
vampa” din „Il Trovatore” de Verdi; soprana Irina Ioana Baianț, o prezență scenică atrăgătoare, cu o anumită sensibilitate în aria Micaelei din Carmen de Bizet, nefericită a fost opțiunea ei pentru aria lui Liù din Turandot de Puccini, care după opinia noastră o depășește la acest moment; Alin Stoica, un tenor cu un acut îngrijit care, după opinia noastră mai are de lucrat pe latura stilistică. Premiile importante au fost oferite în urma unor deliberări serioase și se pare că au întrunit
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
sensibilitate în aria Micaelei din Carmen de Bizet, nefericită a fost opțiunea ei pentru aria lui Liù din Turandot de Puccini, care după opinia noastră o depășește la acest moment; Alin Stoica, un tenor cu un acut îngrijit care, după opinia noastră mai are de lucrat pe latura stilistică. Premiile importante au fost oferite în urma unor deliberări serioase și se pare că au întrunit o unanimitate de evaluare. Premiul III a fost acordat basului coreean Ryu Jisang care a interpretat foarte
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
a interpretat foarte nuanțat o arie din opera Aleko de Rahmaninov, având, în același timp, curajul de a cânta o arie de referință din repertoriul verdian: „Ella giammai m’amo” din Don Carlo. A cântat-o frumos, nuanțat, dar, după opinia noastră, el mai are de lucrat la această arie, extrem de complicată, de dificilă prin mesajul ei filosofic greu de înțeles la vârsta sa. Este o arie de maturitate artistică, care pretinde o anumită experiență. El însă promite în mod real
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
a lui Lakmé „Où va la jeune hindoue...” de Delibes, unde îi lipsesc anumite rafinamente pe acut, deși ea posedă o frumoasă coloratură, care trebuie bine direcționată în susținerea unei pagini atât de dificile din repertoriul universal. Premiul I, după opinia noastră, a fost acordat cu mult discernământ, pe merit, sopranei poloneze Adriana Ferfecka. Pentru vârsta sa fragedă, tânăra artistă a dovedit cu prisosință reale calități de interpretare, de inteligență muzicală, sensibilitate. Putem remarca, fără nici o îndoială, că a fost concurenta
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
de al XIV-lea Festival, Dominik Witosz, Aleksy Wróbel, Piotr Kasjas (din Bimingham), Paulina Krzyzaniak (din Glasgow), Stefan Zaonz (Bonn) și mulți alții. Ai spus lucruri interesante de care voi ține seama în antologiile mele de lirică poloneză. În rândul opiniei publice din Polonia ești considerat unul dintre cei mai de seamă propagatori în țară și în străinătate ai poeziei poloneze, dar și ai poeziei universale. Ce acțiuni de care ești mândru ai întreprins în această direcție? De multe sunt mândru
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
avut văzând în VIAȚA ROMÂNEASCA nr. 5-6 o notă redacțională privind-o pe Cristina Chevereșan: aceasta, scriind pătrunzător despre o carte, trece un examen în ochii redactorilor de la Viața Românească, se dovedește „un critic literar de prima mână”, ale cărei opinii sunt de luat în seamă. Cei de la Viața Românească au dreptate în privința Cristinei Chevereșan. Vrem să adăugăm și noi două nume, ale unor critici care sunt și colaboratori ai revistei noastre: Răzvan Voncu și Angelo Mitchievici. Cine citește analiza pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
Cum, altfel, am putea explica faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, de pildă, cetățenii au votat cu seninătate, în unele circumscripții, persoane cu serioase probleme penale ca să-i reprezinte în Parlament. Cum, altfel, am putea explica faptul că sondaje de opinie recente îl desemnează pe Ceaușescu ca fiind cel mai bun președinte al românilor. Cum, altfel, am putea explica faptul că stridentele, penibilele parade cu fete despuiate de la Mamaia ale bizarului primar Mazăre ne sunt vârâte în ochi de televiziuni ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]