3,464 matches
-
introduction to sociological method, New York, McGraw-Hill, pp. 297-313. Deptula, Daneen P. et al. (2006), "Expecting the best: The relation between peer optimism and social competence", în The Journal of Positive Psychology, 1:3, pp. 130-141. Dow, Thomas, E. jr. (1966), "Optimism, Physique and Social Class in Reaction to Disability", în Journal of Health and Human Behavior, 7:1, pp. 14-19. Drăghicescu, Dumitru (1996 [1907]), Din psihologia poporului român, București, Editura Albatros. Dungaciu, Dan (2004), Națiunea și provocările (post)modernității, București, Editura
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Martin's Press, Rokkan, Stein and Derek Urwin. Parsons, Talcott și Shills, Edward (1992), "Values and social systems", în Alexander, Jeffery C. și Seidman, Steven (ed.), Culture and Society, Cambridge, Cambridge University Press. Peterson, C. & Bossio, LM. (1991), Health and optimism, New York, Free Press. Pieterse, Nederveen Jan (1994), "Globalisation as hybridisation", în International Sociology, 9:2, pp. 161-84. Popper, Karl R. (1974 [1957]), The Poverty of Historicism, Londra, Routledge and Kegan Paul. Preda, Marian (2002), Politica socială românească între sărăcie și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identificări valorice la tineri în România", în Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina (coord.), Valori ale românilor 1993-2006, Iași, Institutul European. Sandu, Dumitru (1999), Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom. Saucier, Jean-Francois și Ambert, Anne-Marie (1982), "Parental marital status and adolescents' optimism about their future", în Journal of Youth and Adolescence, 11:5, pp. 345-354. Sayer, Andrew (1997), "Essențialism, social constructionism and beyond", în The Sociological Review, 45:3, pp. 453-87. Scheff, Thomas J. (1983), "Toward Integration in the Social Psychology of
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Essențialism, social constructionism and beyond", în The Sociological Review, 45:3, pp. 453-87. Scheff, Thomas J. (1983), "Toward Integration in the Social Psychology of Emotions", în American Sociological Review, 53, pp. 395-406. Scheier, Michael. F. și Carver, Charles S. (1985), "Optimism, Coping, and Health: Assessment and Implications of Generalized Outcome Expectancies", în Health Psychology, 4:3, pp. 219-247. Scheier, Michael. F. și Carver, Charles S. (1992), "Effects of optimism on psychological and physical well-being: Theoretical overview and empirical update", în Cognitive
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Review, 53, pp. 395-406. Scheier, Michael. F. și Carver, Charles S. (1985), "Optimism, Coping, and Health: Assessment and Implications of Generalized Outcome Expectancies", în Health Psychology, 4:3, pp. 219-247. Scheier, Michael. F. și Carver, Charles S. (1992), "Effects of optimism on psychological and physical well-being: Theoretical overview and empirical update", în Cognitive Therapy and Research, 16, pp. 201-228. Schifirneț, Constantin (2001), Geneza modernă a ideii naționale, București, Editura Albatros. Schutz, Alfred (1967), The Phenomenology of the Social World, Evanston, Northwestern
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Theory, 1:1, pp. 19-32. Tajfel, Henry (1959), "Quantitative judgment in social perception", în British Journal of Psychology, 50, pp. 16-29. Tajfel, Henry (1974), "Social identity and intergroup behaviour", în Social Science Information, 13:2, pp. 65-93. Taylor, Shelley (1999), Optimism / Pessimism [http://www.macses.ucsf.edu/Research/ Psychosocial/notebook/optimism.html, accesat în 15.04.2005]. Toffler, Alvin (1983 [1980]), Al treilea val, București, Editura Politică. Toffler Alvin (1973 [1970]), Șocul viitorului, București, Editura Politică. Tomlinson, John (1991), Cultural imperialism
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
in social perception", în British Journal of Psychology, 50, pp. 16-29. Tajfel, Henry (1974), "Social identity and intergroup behaviour", în Social Science Information, 13:2, pp. 65-93. Taylor, Shelley (1999), Optimism / Pessimism [http://www.macses.ucsf.edu/Research/ Psychosocial/notebook/optimism.html, accesat în 15.04.2005]. Toffler, Alvin (1983 [1980]), Al treilea val, București, Editura Politică. Toffler Alvin (1973 [1970]), Șocul viitorului, București, Editura Politică. Tomlinson, John (1991), Cultural imperialism, Londra, Pinter. Tönnies, Ferdinand (1957 [1887]), Community and Society, East
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Society, East Lansing, Michigan State University Press. Tilly, Charles (ed.) (1996), Citizenship, Identity, and Social History, Cambridge, Cambridge University Press. Tilly, Charles (2002 [1993]), Revoluțiile Europene (1492-1992), Iași, Polirom. Uslaner, Eric (1998), "Social Capital, Television, and the 'Mean World': Trust, Optimism, and Civic Participation", în Political Psychology, 19:3, pp. 441-468. Uslaner, Eric (2002), The Moral Foundations of Trust, New York, Cambridge University Press. Uslaner, Eric (2003), Varieties of trust. European Political Science, 2:3, [http://www.essex.ac.uk/ ECPR/publications
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Mult mai bine și 2. Ceva mai bine au devenit "1. Mai bine"; răspunsurile "4. Ceva mai prost / 5. Mult mai prost" au devenit "3. Mai prost"; răspunsurile "aproximativ la fel" și "nu știu" au rămas neschimbate. 46 De exemplu, optimismul deplin crește și pesimismul descrește substanțial numai după alegerile din 1996 (vezi 1996-10 și 1997-3; aceeași situație apare și după alegerile din 2000). 47 E posibil ca vârfurile pesimismului din 1999 să fi apărut pe fondul mineriadelor. 48 Satisfacția față de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acordat au fost: "1" pentru martie și octombrie 1996 și pentru mai și noiembrie 2000, considerate perioade preelectorale; "2" pentru martie și septembrie 1997 și pentru mai și noiembrie 2001, considerate perioade postelectorale; și "0" în toate celelalte cazuri. 60 Optimism deplin (F Sig. = 0,007); optimism personal (F Sig. = 0,003); optimism circumstanțial (F Sig. = 0,027); optimism social (F Sig. = 0,011) pesimism circumstanțial (F Sig. = 0,004). 61 Corelațiile cresc atunci când anii 1997 și 2000 sunt eliminați din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și octombrie 1996 și pentru mai și noiembrie 2000, considerate perioade preelectorale; "2" pentru martie și septembrie 1997 și pentru mai și noiembrie 2001, considerate perioade postelectorale; și "0" în toate celelalte cazuri. 60 Optimism deplin (F Sig. = 0,007); optimism personal (F Sig. = 0,003); optimism circumstanțial (F Sig. = 0,027); optimism social (F Sig. = 0,011) pesimism circumstanțial (F Sig. = 0,004). 61 Corelațiile cresc atunci când anii 1997 și 2000 sunt eliminați din analize (ca ani post-electorali). 62 Vezi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și noiembrie 2000, considerate perioade preelectorale; "2" pentru martie și septembrie 1997 și pentru mai și noiembrie 2001, considerate perioade postelectorale; și "0" în toate celelalte cazuri. 60 Optimism deplin (F Sig. = 0,007); optimism personal (F Sig. = 0,003); optimism circumstanțial (F Sig. = 0,027); optimism social (F Sig. = 0,011) pesimism circumstanțial (F Sig. = 0,004). 61 Corelațiile cresc atunci când anii 1997 și 2000 sunt eliminați din analize (ca ani post-electorali). 62 Vezi mai sus (subcapitolul anterior) caracteristicile celor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2" pentru martie și septembrie 1997 și pentru mai și noiembrie 2001, considerate perioade postelectorale; și "0" în toate celelalte cazuri. 60 Optimism deplin (F Sig. = 0,007); optimism personal (F Sig. = 0,003); optimism circumstanțial (F Sig. = 0,027); optimism social (F Sig. = 0,011) pesimism circumstanțial (F Sig. = 0,004). 61 Corelațiile cresc atunci când anii 1997 și 2000 sunt eliminați din analize (ca ani post-electorali). 62 Vezi mai sus (subcapitolul anterior) caracteristicile celor care se declară de-a lungul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avea o bună condiție fizică este mai mult decât obținerea unor performanțe fizice, este o stare de spirit și mentală legată de viață, pentru că sănătatea nu înseamnă numai absența bolii; sănătatea înseamnă bucuria de a trăi, existența unei stări de optimism, de independență îmbinată cu responsabilitate, curaj și încredere în forțele proprii. Mulți cred că alergarea, înotul, ciclismul sunt mai eficiente în ceea ce privește obținerea condiției fizice, dar gimnastica aerobică se situează în fruntea tuturor activităților de menținere și îmbunătățire a condiției fizice
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
sunt puse în evidență părerile privind alte influențe ale gimnasticii aerobice: Toți subiecții consideră că gimnastica aerobică crește rezistența organismului la efort fizic. Cele mai multe respondente, 78% respectiv 30 subiecți, afirmă că gimnastica aerobică ajută la eliminarea surplusului corporal, creând mult optimism și încredere în sine. 47% respectiv 18 subiecți, consideră că gimnastica aerobică influențează modelarea morfoplastiei corporale; 43% respectiv 15 subiecți, consideră că gimnastica aerobică influențează psihicul; 26% respectiv 10 subiecți, consideră că gimnastica aerobică intervine în dezvoltarea musculaturii și a
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
sălii de gimnastică. Răspunsurile la chestionarele administrate persoanelor de sex feminin relevă faptul că, acestea sunt conștiente de: influența benefică a gimnasticii aerobice pentru sănătate și modelarea morfoplastiei corporale, identificând și alte influențe ca: dezvoltarea capacității fizice, relaxare neuro-psihică, creșterea optimismului, a încrederii în sine etc. Conștiente de aceste efecte, majoritatea persoanelor chestionate, practică organizat aerobicul, procentul cel mai mare (68%) având chiar o frecvență zilnică. Cele care nu practică (14%), motivează lipsa de timp, programul încărcat la locul de muncă
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
ale cercetăt orul ui în documente istorice... O carte de interes maxim, cu mult e în vățături, o carte de reflecții adânci dar și cu avertismente. Scrise din durere cetățenească, rândurile căr ții de față au și multe note de optimism... Gheorghe Giurcă Colegiul național „Ștefan cel Mare” din Suceava - o carte de întins interes - După câteva seri de lectură făcute cu interes și plăcere, pun alături pe noptieră o carte care m-a purtat în istoria Colegiului Național „Ștefan cel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1922, el edita în calitate de director „Pandectele române” care, mereu reîmprospătate, apar și a stăzi. „Pandectele române” cu cele patru părți ale sale intrau în 1923 în al doilea an al apariției, iar directorul Hamangiu se declara satisfăcut că „entuziasmul și optimismul arătat în „Cuvântul înainte” al primului număr nu fusese deloc dezmințit. Nici nu putea fi altfel. Pandectele române, repe rtoriu lunar de jurisprudență, doctrină și legislație în m ater ie de drept civil, comercial, penal, contencios administrativ, d rept public
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
t e o poruncă a Cuvântului lui Dumnezeu, ci numai a tradiției ... De la alți evrei au aflat că ei cred în autor itat ea Chasidim ilor din Rusia - mistici care aveau ca bază a cr edinței și stării lor sufletești - optimismul. În acest sens li s a dat ca exemplu cazul unui rabin de la Chiev, foarte bogat, care, în optimismul său, avea în casa sa o cameră specială, unde, zicea, va sta Mesia, când va veni, și, unde, el intra în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cred în autor itat ea Chasidim ilor din Rusia - mistici care aveau ca bază a cr edinței și stării lor sufletești - optimismul. În acest sens li s a dat ca exemplu cazul unui rabin de la Chiev, foarte bogat, care, în optimismul său, avea în casa sa o cameră specială, unde, zicea, va sta Mesia, când va veni, și, unde, el intra în fiecare z i de sărbătoare și-i ura bun-Sabat. Tot pentru când va veni Mesia, același rabin avea doi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sănătate, de creștere a cunoștințelor acumulate sunt posibile și probabile. Dincolo de toate predicțiile, doar timpul va putea demonstra care viziune asupra comunităților virtuale își va găsi împlinirea. Speranța rezidă în extraordinara adaptabilitate a ființei umane. Poate că, în acord cu optimismul exprimat de Sherman și Judkins (1992), în ultimă instanță, realitatea virtuală va aduce pace. Capitolul II Dimensiunea socială a comunităților religioase Ca experiență a sacrului, ce conferă perspectivă și sens vieții, religia influențează semnificativ structura gândirii și acțiunii individuale și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religiei virtuale asupra celei din spațiul real, la faptul că Internetul ar putea reconfigura tocmai tradițiile pe care cei care s-au lansat în acest spațiu au avut ca obiectiv să le păstreze (Brasher, 2004). 7. Paradoxul libertății Întâmpinat cu optimism ca spațiu al libertății totale în căutarea iluminării și a împlinirii, Internetul a devenit rapid o locație pentru competiții și strategii de a controla experiența religioasă a altora. Deoarece au potențialul unui instrument important de păstrare a iluziei omniprezenței și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care nu și-au format o opinie în această privință. Faptul că cea mai consistentă proporție a subiecților evaluează pozitiv evoluția în timp a bisericii reprezintă o reflecție a faptului că dintre membrii comunității religioase locale cei care percep cu optimism transformările suferite de biserică de-a lungul timpului vor accesa într-o mai mare măsură comunitățile virtuale, considerându-le o nouă treaptă evolutivă, ale cărei efecte sunt benefice. Pe de altă parte, membrii comunității religioase locale care și-au pierdut
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ideilor religioase vehiculate în spațiul virtual. Predicțiile cu privire la dinamica celor două tipuri de comunități care fac obiectul studiului de față sunt în general bipolare, variind de la pesimismul "profețiilor" legate de dispariția formelor de relaționare în timp și spațiu real, până la optimismul ce înconjoară ideea de evoluție a comunităților religioase în noi forme spiritualizate. Chestionați cu privire la posibilitatea ca în viitor comunitățile virtuale religioase să înlocuiască unele dintre rolurile care aparțin în prezent comunităților locale, subiecții cercetării și-au manifestat în majoritate (61
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt reeditate. Partidul preia numai textele convenabile. Scriitorii și cititorii aparțin intelectualității, o masă inferioară ca număr, ușor de controlat și de amestecat cu proletarii. Revistele literare și aparițiile editoriale reflectă ideologia vremii, modul clasei muncitoare de a vedea lumea, optimismul sistemului, convingerea că orice problemă are o soluție. Comuniștii cred că ideologia și propaganda pot acoperi nemulțumirile și pot aduce fericirea cotidiană. Din acest motiv, odată cu înmulțirea neajunsurilor poporului, se mărește și numărul paginilor ocupate de politic în reviste. Propaganda
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]