17,184 matches
-
și liber exprimat, potrivit legii electorale. Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Prin lege organică se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție: a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
funcția de deliberare asupra tuturor problemelor ce le sunt supuse spre adoptare. footnote>. În afara sesiunilor, parlamentul nu se poate reuni valabil pentru a decide potrivit atribuțiilor conferite de Constituția României, republicată. Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.” footnote> (art. 92 și art. 93). Între sesiunile ordinare și cele extraordinare nu există nicio deosebire din punctul de vedere al competenței materiale conferite Camerelor de constituant. Convocarea parlamentului în sesiune extraordinară înseamnă, practic, întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante, excepționale. 2.4. Actele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
footnote> (art. 92 și art. 93). Între sesiunile ordinare și cele extraordinare nu există nicio deosebire din punctul de vedere al competenței materiale conferite Camerelor de constituant. Convocarea parlamentului în sesiune extraordinară înseamnă, practic, întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante, excepționale. 2.4. Actele Parlamentului României Parlamentul României adoptă două mari categorii de acte: acte juridice și acte politice. Primele sunt expres prevăzute în Constituție, iar celelalte sunt deduse din practica parlamentară, sancționată însă, în Regulamentul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
expres prevăzute în Constituție, iar celelalte sunt deduse din practica parlamentară, sancționată însă, în Regulamentul ședințelor comune ale Camerelor, precum și în Regulamentele proprii. Este pertinentă clasificarea făcută de Curtea Constituțională actelor juridice adoptate de Camere: legi constituționale, legi organice, legi ordinare, Regulamentul ședințelor comune, moțiunea de cenzură. Fiecare Cameră a Parlamentului poate adopta următoarele acte juridice: Regulamentul propriu de organizare și funcționare, hotărâri, moțiuni. Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărâri<footnote Hotărârile sunt acte juridice care pot avea caracter normativ
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
footnote>, în prezența majorității membrilor. Acestea sunt acte juridice, caracterizate astfel de Legea fundamentală. În afara lor, parlamentul sau Camerele separate adoptă declarații, mesaje, apeluri, care sunt considerate acte cu caracter exclusiv politic. Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției. Capitolul 3 Puterea judecătorească În Capitolul VI al titlului III din Constituția României sunt reglementate instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Deși aceste trei structuri organizatorice sunt autorități judecătorești
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
procurorilor, republicată<footnote Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 826, din 13 septembrie 2005. footnote>. 3.2. Principiile de funcționare a instanțelor judecătorești Așa cum am arătat, în România, toate instanțele judecătorești, atât cele ordinare (judecătoriile, tribunalele și curțile de apel), cât și cele speciale (tribunalele militare), constituie un sistem în fruntea căruia se găsește autoritatea judecătorească supremă - Înalta Curte de Casație și Justiție - care exercită controlul asupra activității lor, prin intermediul căilor de atac ordinare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ordinare (judecătoriile, tribunalele și curțile de apel), cât și cele speciale (tribunalele militare), constituie un sistem în fruntea căruia se găsește autoritatea judecătorească supremă - Înalta Curte de Casație și Justiție - care exercită controlul asupra activității lor, prin intermediul căilor de atac ordinare sau, după caz, extraordinare. La baza funcționării instanțelor judecătorești în România stau următoarele principii constituționale: 1) Principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii Potrivit art. 16 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fi numai duminica. Consiliile locale pot fi dizolvate, de drept, ceea ce presupune organizarea de noi alegeri, chiar în cursul mandatului de patru ani, dacă: a) nu se întrunesc timp de două luni consecutiv; b) nu au adoptat, în trei ședințe ordinare consecutive, nicio hotărâre; c) numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanți. Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile în care consiliile
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
la data încheierii mandatului consiliului, de patru ani; - înaintea încheierii acestui termen în situația: dizolvării consiliului local; demisiei; incompatibilității; schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia; lipsei nemotivate de la mai mult de trei ședințe ordinare consecutive ale consiliului local; imposibilității exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de șase luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerii sub interdicție judecătorească; pierderii drepturilor electorale
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
totodată, autoritatea publică în limitele teritoriale ale unităților administrativ teritoriale. Consiliile locale lucrează în ședințe lunare, convocate de primar, sub conducerea unui președinte. Primarul sau cel puțin o treime din numărul consilierilor locali pot cere convocarea unei ședințe extraordinare. Ședințele ordinare sunt convocate cu cel puțin cinci zile înainte de data ținerii acestora, iar cele extraordinare cu cel puțin trei zile înainte de aceeași dată. Consilierii locali sunt invitați la ședință în scris, precizându-se ordinea de zi, ora și locul de desfășurare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
În principiu, mandatul consiliului județean este de patru ani, consilierii județeni exercitându-și atribuțiile de la data depunerii jurământului până la întrunirea noului consiliu județean desemnat în urma alegerilor generale pentru consiliile județene. Consiliul județean se întrunește o dată la două luni, în ședințe ordinare, și ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare. Convocarea consiliului județean se face prin intermediul secretarului județului, cu cel puțin cinci zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin trei zile înaintea ședințelor extraordinare. Ședințele extraordinare se convoacă la cererea președintelui consiliului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
desemnat în urma alegerilor generale pentru consiliile județene. Consiliul județean se întrunește o dată la două luni, în ședințe ordinare, și ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare. Convocarea consiliului județean se face prin intermediul secretarului județului, cu cel puțin cinci zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin trei zile înaintea ședințelor extraordinare. Ședințele extraordinare se convoacă la cererea președintelui consiliului județean, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale. Convocarea se
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și plata dobânzilor sau a dividendeloră (Arens et al., 2012, p. 712ă. În cazul auditării operațiunilor și conturilor acestui ciclu economico financiar, auditorul va lua În considerare: efectele de plătit, ipotecile, Împrumuturile obligatare, dobânzile acumulate, capitalul social și propriu (acțiuni ordinare și privilegiateă, profiturile nerealizate, dividendele de plătit (Arens și Loebbecke, 2006, p. 675ă. Principalele riscuri de apariție a fraudelor financiare pot fi reprezentate de Înregistrarea necorespunzătoare și subevaluarea unor datorii, capitalizarea incorectă a cheltuielilor reprezentând costurile Îndatorării, emiterea de noi
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
coridorului. Desigur, privise în odaie pe gaura cheii. IV În biroul lui de la parter, Saferian, așezat pe scaun și înconjurat de patru bărbați în picioare, contempla un portret în ulei, rezemat în apropierea lor de speteaza unui scaun de paie ordinar. - Este un Ingres, nu mai încape îndoială, zise unul dintrecei patru, un bărbat cu părul roșcat, tăiat scurt, rotund la față și nas, părând un contabil. Nuanța tabac a hainelor sale, o blîndeță distinsă a privirilor infirmau această ipoteză. Era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adânci ca acele din prăvălii erau pline cu pachete de chilimuri, caramaniuri, șaluri vechi turcești și alte asemenea lucruri de aspect textil. În două vitrine vechi se vedeau îndesate pahare de cristal, șfeșnice, bibelouri, o adevărată anticărie, față de care biroul ordinar, de brad lustruit, al lui Saferian distona. Pe el se înșirau, paradoxal, câteva cupe pline de spițerii, piper negru, scorțișoară, ceai. O candelă proptită de un trepied de sârmă ardea în fața unei icoane bătute în argint și rezemate deasupra unei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi decretat starea de asediu. Dan Bogdan fu înmormîntat fără demonstrații deosebite. Gaittany bineînțeles asistă. Suflețel se pretextă bolnav și nu veni, mărginindu-se a trimite o telegramă. Asistența remarcă extraordinara demnitate a figurii lui Dan Bogdan în sicriu. De ordinar cu liniile feței dezordonate din cauza incertitudinii morale, Bogdan era acum solemn ca un episcop sculptat în piatră pe un mormânt medieval. Omul găsit cu penițe în buzunar domina necunoscutul sever și cu o pietrificare de stăpân. Din dosarul afacerii Bogdan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
altor personalități amenințate. Rănile nu puteau fi ascunse, erau niște stigmate publice. Pe de altă parte, și din punctul de vedere al psihologiei cadrelor subversiunii, gestul teatral era de natură a exalta spiritele, înlăturînd cazurile de conștiință în fața unei crime ordinare. Intenția de a juca Iuliu Caesar revelă spiritul domnind în această organizație. Membrii echipei au lucrat cu oarecare emoție, Munteanu a lovit la întîmplare și fără energie, fugind fără a-și lua stiletul, pe care n-a avut răgaz a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și servindu-se de luminile comerciale ale doamnei Valsamaky-Farfara, care putea dovedi, când era mai inspirată, că foarte pe departe se putea socoti încuscrită cu Hangerliu. Când lucrurile erau și mai grave, madam Hangerliu căuta un angajament ca pianistă. De ordinar însă, Hangerliu se descurca ușor, invitîndu-se la masă la numeroasele rude, uneori cerând dinainte informații asupra meniului. - Mă Dinule, telefona el lui Gaittany, voi ce-aveți de mîncare? Vin la voi la masă. Totuși mesele la rude Hangerliu nu le
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sociale, nevrând să-și divulge numele nici măcar sub modul unei ilustrații politice mediocre. Ei erau în cea mai mare proporție magistrați ori avocați prin provincie, proprietari de mici moșii, funcționari, purtând, când nu cădeau în ramurile principale, nume banale, de ordinar formate din două părți: Teodorescu-Flămînzi, Merișescu-Ciumuleștiț așa cum se întîmplă la mulți oameni de origine țărănească. Însă nu rareori același nume de familie avea ca adaos localități deosebite: Merișescu-Ciumulești, Merișescu-Tămburești, și când venea vorba despre ei se întreba dacă se face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu mai puțin un membru al grupului celuilalt, o punte de legătură între el, Pomponescu, și sfera Hangerliu-Gaittany-Valsamaky. Pentru aceste motive complexe, ministeriabilul luă notă cu satisfacție de prezența doamnei Farfara la ceaiul dat de madam Pomponescu. Îmbrăcat ca de ordinar, în smochingul său tivit, pe care-l punea la solemnități oricât de minime, negrul fiind nuanța sa, Pomponescu se purtă ca un simplu secundant al soției sale, desfășurând o amabilitate plină de infinite atenții. Madam Pomponescu regretă de a nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
argint și legată cu un șnur. Condamnatul o luă tăcut și o vîrî în buzunar. Urmă iarăși o pauză stânjenită. În fine, Tudorel întrebă: . - Tată, ai citit caietul? . - Da! răspunse acesta. . - Atunci sper că înțelegi că nu sunt un delicvent ordinar. - Ești numai un exaltat care te-ai rătăcit pe un drumiluzoriu. O eroare fatală a generației voastre. Puteați să vă dedicați unei cauze nobile. Regret că nu sunt de părerea ta, dar acum n-are nici un sens să-ți fac
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care o arăta cam balonată, deoarece începuse să se îngrașe, din cauză că mânca prea multe dulciuri. Hergot aducea câteodată violoncelul, în salon existând nu departe de șemineu (ce servea drept mică bibliotecă, apartamentul având calorifer) și un pian cu coadă. De ordinar, după ce se strângeau toți invitații, se desemnau grupurile. Femeile (Ioana, Erminia, madam Farfara, Smărăndăchioaia, Sultana și în trecere și Elvira) se adunau lângă șemineul gigantic, în jurul impecabilului Ioanide, ras în cap. Acesta era statul lui major. Și când se deplasa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
surdă pe covorul păros. Alt fenomen era acela că Pomponescu nu mai privea direct în ochi pe ceilalți, manifestând o timiditate curioasă pentru caracterul său. Nu arunca ochii pe geam deloc, renunțând la orice viziune a lumii exterioare, stând de ordinar în așa chip încît să aibă înaintea sa pereții, tavanul, spații, în sfârșit, închise. Este iarăși clar că, deși venea la masă și în linii generale se purta sociabil, încerca neplăcere când era surprins în birou și dădea curs cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]