359,900 matches
-
de 8 decembrie 1990. Legea nr. 29 / 1990 a exceptat o serie de acte de la controlul jurisdicțional, și anume: a) actele care privesc raporturile dintre Parlament sau Președintele României și Guvern; b) actele administrative de autoritate și de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului; c) actele administrative referitoare la interpretarea și executarea tratatelor internaționale la care România este parte; d) actele administrative referitoare la siguranța internă și externă a statului; e) actele administrative prin care s-au luat măsuri urgente
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
conducere din cadrul Parlamentului; c) actele administrative referitoare la interpretarea și executarea tratatelor internaționale la care România este parte; d) actele administrative referitoare la siguranța internă și externă a statului; e) actele administrative prin care s-au luat măsuri urgente de către organele puterii executive pentru evitarea sau înlăturarea unor evenimente prezentând pericol public, cum sunt actele emise ca urmare a stării de necesitate sau pentru combaterea calamităților naturale, a incendiilor de păduri, a epidemiilor, a epizootiilor și a altor evenimente de aceeași
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
i) actele administrative adoptate în exercitarea atribuțiilor de control ierarhic. De asemenea, sunt exceptate și cererile privitoare la stabilirea și scăderea impozitelor și a taxelor, precum și a amenzilor prevăzute în legile de impozite și taxe, cereri care se rezolvă de către organele prevăzute de legea specială în condițiile stabilite de aceasta. 11.3. ASPECTE PROCESUALE REFERITOARE LA JUDECAREA ACȚIUNILOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV Acțiunile formulate în baza articolului 1 din Legea nr. 29 / 1990 sunt de competența instanțelor arătate în această lege și
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de venituri necesare desfășurării activității sale, în condițiile legii; d. legislația în domeniu nu specifică o astfel de situație. 24. Cum pot acționa asociațiile de proprietari în cazul în care se constată fraude sau lipsuri în gestiune? a. prin sesizarea organelor de cercetare; b. prin folosirea căilor legale pentru recuperarea prejudiciului, prin acțiune în justiție împotriva celui ce se face vinovat; c. prin convocarea adunării generale, care va analiza situația existentă și valoarea prejudiciului, urmând a se lua o hotărâre în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
și dimineața picioarele, monstruos de mari, nu mai încap în aceștia. Nu e povestea lui Gulliver, ci a unui "eu" inadaptat la dimensiunile lumii înconjurătoare, stupefiante și abnorme. Această stupoare, pe care o bănuim terifiantă, acest disconfort, fie și al organelor de simț, sunt în căutarea unui sens care se află în trecut, în amintire. Amintirea devine oglinda în care poetul, narcisiac, se autocontemplă: Lașitățile mele vor fi transpuse prin oglinzi, motivate amabil și îmi vor fi atribuite intenții pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
după propriile reguli (Stahl, 1998, vol. II, pp. 69-70). Obligația de a asigura ordinea publică se concretizează sub forma răspunderii penale solidare a satului. Astfel, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, satul avea obligația să caute, să aresteze și să predea organelor de stat spre judecare și pedepsire pe cel vinovat. Dacă satul nu reușea să-l identifice pe cel vinovat, atunci statul pedepsea întregul sat. În cazul asigurării ordinii publice putem observa atât conflictul dintre legile formale și norme, cât și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai mult de facto, întrucât nu se dorea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sau într-o zi de sărbătoare. Nici locul de întâlnire nu era reglementat strict, dar de obicei se adunau în curtea bisericii, cu prilejul ieșirii de la slujbă. Locul de întâlnire devenea o problemă serioasă când se aflau în conflict cu organele de stat sau cu proprietarul locului, și atunci se întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
serioasă când se aflau în conflict cu organele de stat sau cu proprietarul locului, și atunci se întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
apuce să dea vreun „test” ca formă de organizare și resursele să poată fi exploatate până la distrugere. Stahl (1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce a fost dizolvat patrimoniul comun al Vrancei și s-a trecut la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în stabilirea hotarelor. Deși în toate celelalte chestiuni obștea dădea o importanță decizională egală membrilor ei, în probleme de hotărnicie, oamenii buni și bătrâni aveau o importanță mai mare decât ceilalți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mai mare decât ceilalți membri datorită faptului că, în lipsa documentelor, memoria acestora era deosebit de utilă. Prin urmare, pe lângă regulile de cuprindere de mai jos, procesul de stabilire a hotarelor avea și reguli de autoritate mai stricte decât în celelalte cazuri. Organele de stat nu țineau însă cont doar de oamenii buni și bătrâni dintr-un sat, ci și de cei din satele învecinate, prezența lor la operațiunile de hotărnicie constituind un mecanism de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat ori agricultură s-au făcut haotic, fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte reguli de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea prin aruncarea unui obiect (de obicei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Pentru realizarea obiectului de activitate sunt necesare următoarele compartimente organizatorice, stabilite potrivit prevederilor din organigrama tip II.A., în care s-a încadrat cooperativa, respectiv: - financiar-contabilitate-analiză - 5 salariați - casierie - 2 salariați - administrativ - 1 salariat - președinte - contabil șef. Adunarea generală este organul de conducere al cooperativei de credit, alcătuit din totalitatea membrilor cooperatori, având printre atribuții: să hotărască asupra modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderilor, să hotărască asupra modului de afiliere a cooperativei de credit la Casa Centrală
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
atribuții: - angajează unitatea în relațiile cu persoanele fizice și juridice, în limita delegării primite din partea consiliului de administrație; - angajează patrimonial cooperativa de credit în lipsa președintelui și în limita delegării date de consiliul de administrație; - reprezintă cooperativa de credit în fața organelor de justiție, în lipsa președintelui; - răspunde de aducerea la îndeplinire, în spiritul legii, a hotărârilor consiliului de administrație; - coordonează, îndrumă și controlează activitatea compartimentelor din subordonarea sa, conform organigramei; - execută orice alte sarcini stabilite de consiliul de administrație al cooperativei de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
plăți prin casierie și prin bancă, întocmește documentele necesare, urmărește complectarea corectă a registrului de casă și a recapitulației zilnice a operațiunilor; - întocmește, potrivit prevederilor legale, dări de seamă și alte situații statistice din domeniul financiar-contabil, pe care le înaintează organelor în drept la termenele stabilite. F. Compartimentul informatică Este subordonat vicepreședintelui sau contabilului șef al cooperativei de credit, în funcție de tipul acesteia și îndeplinește următoarele atribuții: - asigură exploatarea în bune condiții a echipamentelor informatice și de comunicație la nivelul cooperativei
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
sfântul se situează dintru început în eternitate, eroul moare în istorie, pentru că urma pe care o lasă el, ca om împlinit, este fixată doar în timp și în spațiu. Omul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. Că nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca întreg, nu poate fi gândit decât biblic; științific, nu. Moise e mai valabil decât ultima noutate evoluționistă a științei. Eu disting între omul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
existente: prof. Dionisie Pippidi și Radu Popa, istoricul de artă Vasile Drăguț și dr. Aurelian Triscu; la 22 octombrie 1985, a fost trimisă a treia scrisoare, semnată de Ionescu, Giurescu, Theodorescu, Drăguț și de dr. Virgil Cândea, liderul Asociației România, organ de propagandă pentru cei din exil; demersurile întreprinse de primarul Bucureștiului și Institutul de Istorie Nicolae Iorga pentru a obține mutarea cu 50 de metri și salvarea de la demolare a casei lui Nicolae Iorga; Andrei Pippidi, nepotul lui Iorga, a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Profilul economic al orașului este mixt: industrial - agricol - turism. Principala direcție de dezvoltare rămâne turismul - odihnă, activitate ce-i conferă statut de stațiune de odihnă. Direcțiile de dezvoltare a orașului și înfățișarea pe care o va căpăta, constituie preocupări ale organelor locale, ale specialiștilor. Au fost elaborate în acest sens și se întocmesc prognoze, planuri de sistematizare care încearcă să prefigureze forma și fondul orașului în viitor. Din punct de vedere al gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona orașului Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu-l respirați ca noi? Evelin: îl măncăm dar îl și respirăm dar în cantități mici, alimentănd direct moleculele-țesuturile care au nevoie de oxigen pentru că noi nu avem plămăni ca voi. Aurora: Iar experimentul?! Sute de oase, 300 la naștere, organe peste organe... Vai de bătrănețele noastre. Te rog Evelin, dacă mai aruncați sămănța de om pe vreo planetă, faceți i mai simpli: cap, măini, picioare înfipte într un corp și atăt. în cap: doi ochi, două urechi, iar la măini
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
respirați ca noi? Evelin: îl măncăm dar îl și respirăm dar în cantități mici, alimentănd direct moleculele-țesuturile care au nevoie de oxigen pentru că noi nu avem plămăni ca voi. Aurora: Iar experimentul?! Sute de oase, 300 la naștere, organe peste organe... Vai de bătrănețele noastre. Te rog Evelin, dacă mai aruncați sămănța de om pe vreo planetă, faceți i mai simpli: cap, măini, picioare înfipte într un corp și atăt. în cap: doi ochi, două urechi, iar la măini și picioare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cine? pentru ce? Toate combinate au obligat omul să găndească. Profesorul: Omul începe să se detașeze de starea de barbarie și robia mistică a zeilor căzuți, veniți din Ceruri. Harta genetică a creierului arată că el este cel mai complet organ al omului și cel mai evoluat, unic computer natural, care nu poate fi egalat de nici-un computer care nu este programat de om. El i-a programat rapiditatea, dacă ne găndim că într-o zi creierul omului emite atătea impulsuri
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și îl privește atent pe Evelin. Aurora: Totuși Evelin, hai să chemăm medicul nostru, un om discret. Evelin: Ce să-mi facă doctorul vostru, să constate că semăn cu oamenii doar la suprafață? Că am inima în dreapta? Că am un organ digestiv simplu, nu ca al vostru? Starea mea este legată de posibilitatea întoarcerii acasă. Vă înțeleg, voi acționați acum cu impulsurile inimii unui om de pe Tera. Aurora: Trebuie să intrăm din nou în sală. Evelin, crezi că poți să... Evelin
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ne este frică de nimic, nici de moarte; iar de frica de Dumnezeu am uitat de mult. Profesorul: Dar, cu toate păcatele omului, extratereștrii dacă ne cunosc cred că ar vrea să semene cu noi, cu sutele de oase, de organe, de boli și cu bătrănețele noastre. Evelin: Recunosc că am exagerat în experiment dar omul este frumos, inteligent, inventiv însă imprevizibil, violent; pentru un impuls sunteți gata să vă dați și viața sau să luați o viață. Aurora: Se încălzește
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]