2,371 matches
-
această perioadă scurtă de angajat al lui Mihail Pascaly, Eminescu a tradus în românește „Arta reprezentării dramatice” de Roetscher, un tratat imens scris în limba germană pe care-l explica actorilor și după ale cărui principii și-a calibrat propria ortografie cu accente speciale în scris pentru a a da sens cuvintelor importante din frază); „își promiseră unul altuia ca după moartea bătrânului M./icle/ să se căsătorească împreună; și atât era de învăpăiat Eminescu, că hotărâse să se facă catolic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exersarea aptitudinilor și a abilităților psihomotorii. Wittgenstein și-a adus în clasă propriul său microscop, a preparat cu elevii schelete de animale pentru orele de științe ale naturii. A construit cu ei diferite modele de instalații tehnice. Pentru exercițiile de ortografie și gramatică, Wittgenstein a alcătuit lungi liste de cuvinte, introducând în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit nivel de dificultate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
observa o litera„M“ în plus introdusă în nume. Se pare că a existat o predilecție în a se folosi numele Gramont în lucrările apocrife. O altă lucrare, scrisă într-o latină proastă și o franceză cu multe greșeli de ortografie, a fost atribuită tot contelui. Concluzie total greșită, trasă de cercetători mult prea repede, pe baza inițialelor P.D.C. care apar inscripționate pe diferite pagini ale volumului. Inițialele P.D.C. aparțin lui Philibert De Cramont și era una din modalitățile în care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Topin a publicat două sute cincizeci și opt de scrisori ale lui Ludovic al XIII-lea, adresate lui Richelieu, pe care le-a descoperit în arhivele naționale pariziene. Scrisorile au fost verificate de către specialiștii bibliografi și li s-a confirmat autenticitatea, ortografia și semnătura. Corespondența intimă dintre cei doi ne confirmă faptul că regele și cardinalul, deși beneficiaseră de o educație diferită, deși aveau caractere diferite, se dedicaseră în totalitate unui singur țel: stabilitatea Franței. Marius Topin se întreabă retoric care a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
plan internațional. Se pune Însă problema dacă aceste principii, norme etc. trebuie preluate tale quale sau trebuie adaptate tradiției constituite În spațiul românesc. Opinia noastră este că nu e bine să eludăm tradiția românească, bazată pe anumite reguli ale limbii, ortografiei sau punctuației românești. Încercarea de a ne racorda cu orice preț și În acest domeniu la normele internaționale duce la mixturi inoperante. De pildă, Șerban C. Andronescu, În cartea sa Tehnica scrierii academice, realizează un amestec Între tradiția americană și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la altul, operație care se face extrem de simplu, cu ajutorul calculatorului. Corectura cea mai eficientă este cea făcută pe un text printat, căci inadvertențele, greșelile de orice natură devin astfel mult mai vizibile decât În textul manuscris. Revizia Înseamnă și controlul ortografiei, al punctuației, al reproducerii corecte a citatelor și notelor de subsol, al Întocmirii standardizate a indicelui, bibliografiei etc. Cu ocazia reviziei finale, putem controla anumite informații, citate, traduceri, putem corecta cuvinte sau expresii etc. Fie că trebuie să redactăm o
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
câne”. Alteori, fiecare capitol al unei cărți poate fi precedat de un motto diferit. De pildă, toate capitolele cărții mele Stilistică și mass-media au câte un motto: capitolul despre punctuație, afirmația lui Caragiale: „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii!”; cel despre ortografie, paradoxala afirmație a lingvistului D. Macrea: „Și eu sînt pentru sunt!”. Mottoul se poate culege fie cu același caracter de literă ca textul principal, fie cu italice. De reținut Însă că litera folosită va fi cu un corp mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limbajului poetic”, În Petrescu, 1981, pp. 227-241. Petrescu, Ioana Em., „Funcția epică a citatului”, În Petrescu, 1981, pp. 242-246. Vulpe, Magdalena, „Trimiterile bibliografice”, În Vulpe, 2002, pp. 144-157. VI. Exigențele punctuației „Punctuația, fraților, e gesticulația gândirii.” (I.L. Caragiale) 1. Preliminarii Ortografia și punctuația unei limbi au constituit de multe ori pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pretexte de dispută Între lingviști și filologi, mai ales atunci când a intervenit În discuție și factorul politic. În lucrarea sa cu caracter memorialistic, Călare pe două veacuri, Sextil Pușcariu spune că savanții bizantini „erau atât de preocupați de chestii de ortografie la mijlocul secolului XV, Încât nu băgară de seamă că turcii Împresurau Constantinopolul” (Pușcariu, 1968, p. 350). Așa cum se precizează și În DOOM (ediția a II-a), distincția semne ortografice - semne de punctuație este Într-o anumită măsură artificială, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
larg include și punctuația, ci și deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic, bara oblică, *blancul, linia de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de punctuație, privește Într-o anumită măsură și ortografia În sens strict (p. XXXVII). CITAT RETRAS!!! Se spune că I.L. Caragiale, exilat la Berlin, dădea telefon tipografilor săi pentru a schimba câte o virgulă În unele dintre textele sale! Chiar dacă faptul În sine ține de domeniul anecdoticii, el sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrează sunt tot atâția factori care facilitează frecvența nepermisă a greșelilor de punctuație. Adevărul este că, În predarea limbii române În școală, punctuației nu i s-a acordat atenția cuvenită. În ultima vreme, se constată Însă un interes sporit pentru ortografie și punctuație. La olimpiadele școlare și la examenele de admitere apar frecvent exerciții ce vizează ortografia și punctuația. Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În predarea limbii române În școală, punctuației nu i s-a acordat atenția cuvenită. În ultima vreme, se constată Însă un interes sporit pentru ortografie și punctuație. La olimpiadele școlare și la examenele de admitere apar frecvent exerciții ce vizează ortografia și punctuația. Dacă e să apreciem presa comunistă pentru ceva (mai cu seamă presa centrală), atunci aceasta merită elogiată pentru atenția și grija acordată punctuației (dincolo de folosirea limbii de lemn, practicarea minciunii, a dezinformării și manipulării). Dacă am citi integral
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Grădină Îmi sta cerul,/ iar munții - parmalâc” (Beldescu, 1995, p. 15), unde linia de pauză substituie predicatul sta(u) din versul al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
15), unde linia de pauză substituie predicatul sta(u) din versul al doilea; - diverse prepoziții: „S-a inaugurat ruta București - Cluj-Napoca”, unde sunt substituite prepozițiile de la... până la... 4. Punctuația și ortografia Așa cum scria G. Beldescu (1995), punctuația are tangențe cu ortografia În situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
situații În care amândouă recurg la aceleași semne (punctul, cratima, linia de pauză și bara oblică), În care semne de punctuație se află În contact (În vecinătate) cu semne ortografice, cu consecințe prozodice, și În care punctuația se corelează cu ortografia În scriere cu inițială majusculă și inițială mică (p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 67). Limba română are cinci semne ortografice: blancul sau pauza albă ( ), cratima (-), linia de pauză (-), bara oblică (/) și apostroful (’). Dintre acestea, numai blancul și apostroful nu sunt Întrebuințate și ca semne de punctuație. De aici rezultă legătura intrinsecă Între ortografie și punctuație. În cele ce urmează, vom lua În discuție cazurile cele mai frecvente de folosire a semnelor de punctuație, fără pretenția de a epuiza toate contextele, performanță pe care nu și-o propun nici măcar lucrările de specialitate. 5. Semnele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la aceste prescurtări, În favoarea celor fără punct: CDR, PDSR, ONU, SUA, PNȚCD. Punctul mai este utilizat În următoarele situații: - după anumite prescurtări: cap. („capitol”), ed. („ediție”), op. cit. („opera citată”), prof. („profesor”), dr. („doctor”). În aceste situații, punctul este semn de ortografie; - după cifrele arabe care marchează subdiviziunile textului științific: 2.1.1; 2.1.2; - după notele de subsol sau referințele bibliografice: I. Funeriu, op. cit., p. 6. I. Berg, Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, ediția a II-a revizuită și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris, 1995. Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, 1990, W.W. Norton & Company, New York, Londra. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skils in English, Londra, Glasgow, Collins, 1989. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să fie trecut, Între paranteze rotunde, imediat Între autor și titlu. Exemplu: Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, (2007), Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, Iași, 2007. Mai precizăm că, În conformitate cu ortografia limbii române, „separatorul” dintre nume, prenume, titlu, an, editură, localitate etc. este virgula, ca În exemplul de mai sus. În cazul unui titlu cu mai mulți autori, sugerez despărțirea autorilor cu punct și virgulă, pentru a putea fi remarcată rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cluj-Napoca: Editura Sincron. După cum se vede În acest exemplu, s-au folosit ca „separatoare” nu numai virgulele, ci și punctul sau două puncte, rezultând, din dorința modernizării cu orice preț și din folosirea combinată a unor reguli ce țin de ortografia limbilor engleză și română, un fel de „struțo-cămilă”! Până la urmă, fiecare editură sau publicație va impune propriile reguli de Întocmire a unei bibliografii, pe care cei care vor să publice la editura sau revista respectivă sunt obligați să le respecte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
multe modalități de a tehnoredacta lista bibliografică: a) marcarea fiecărei „intrări” cu un asterisc. Exemple: * Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. * Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. * Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln, John E.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. b) marcarea fiecărei „intrări” cu o linie de dialog: - Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. - Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. - Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. c) „retragerea” spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care include și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
spre dreapta a rândului (rândurilor) care urmează după primul rând, care include și numele autorului: Heffernan, James A.; Lincoln, John E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. Ilovici, Edith, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Jordan, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. d) scrierea cu majuscule a numelui autorilor: HAFFERNAN, JAMES A.; LINCOLN, JOHN E., Writing. A
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. d) scrierea cu majuscule a numelui autorilor: HAFFERNAN, JAMES A.; LINCOLN, JOHN E., Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Company, New York, Londra, 1990. ILOVICI, EDITH, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. JORDAN, R.R., Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow, 1980, 1989. Cea mai utilizată formulă este cea de la punctul c. Chiar edituri de mare prestigiu, precum
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cele trei asteriscuri recomandate În unele lucrări: Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, 2002. 3. În toate situațiile, „separatorul” elementelor care alcătuiesc fișa cărții (autor, titlu, editură, localitate, an, ediție etc.) este exclusiv virgula, așa cum cere ortografia limbii române, cu excepția punctului din final: Florica Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente (DCR), ediția a II-a, Logos, București, 1997. 4. Deși s-a respectat ordinea alfabetică a numelui de familie al autorilor, nu s-a făcut inversarea nume + prenume
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]