2,327 matches
-
de aceea este considerată cel puțin la fel de importantă precum victoria de la Mohács din 1526. Carol al V-lea a aflat despre înfrângerea fratelui său Ferdinand atunci când a ajuns la Genova pe 8 septembrie 1541. El a încercat să contrabalanseze victoria otomanilor prin cucerirea Algerului, dar expediția sa s-a încheiat cu o nouă înfrângere a habsburgilor. Ferdinand a mai încercat să recucerească Buda și Pesta în 1542, dar armata habsburgică a fost respinsă de otomani.
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
El a încercat să contrabalanseze victoria otomanilor prin cucerirea Algerului, dar expediția sa s-a încheiat cu o nouă înfrângere a habsburgilor. Ferdinand a mai încercat să recucerească Buda și Pesta în 1542, dar armata habsburgică a fost respinsă de otomani.
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
-
naționale maghiare și nu ar reprezenta exact realitatea istorică. În conformitate cu prevederile Tratatului de la Karlowitz, care punea capăt Războiului dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman în 1699, turcii au cedat cea mai mare parte a Ungariei Otomane. Noile teritorii cedate de otomani au fost alipite Regatului Ungariei și Dieta din Pressburg și-a exercitat autoritatea și asupra acestor teritorii. Regatul era formal parte a Imperiului habsburgic, denumit apoi Imperiul Austriac. Ungariei i s-a recunoscut statutul de „Regnum Independens”, ca teritoriu separat
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
au evitat numirea pe post a unor palatini pentru prevenirea apariției unui funcționar cu o putere prea mare în regat. În plus, așa numita „problemă turcească” în punea pe unguri în conflict cu Habsburgii. În vreme ce Viena dorea menținere păcii cu otomanii, ungurii doreau alungarea lor de pe teritoriul național. Cum ungurii nu au reușit să își impună punctul de vedere antiotoman, numeroși maghiari au devenit antihabsburgi. Ungurii au fost nemulțumiți de comportamentul soldaților imperiali staționați în Ungaria, dar și de recunoașterea suveranității
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
Dietei Ungariei Regale de la Pressburg din 1687 să respecte toate legile și privilegiile locale. Succeriunea ereditară a Habsburgilor a fost recuoscută, dar dreptul nobililor la opoziție a fost abrogat. În 1690, Leopold a început redistribuirea moșiilor din teritoriile cedate de otomani. Nobilii protestanți și alți unguri considerați neloiali Habsburgilor și-au pierdut proprietățile funciare, care în schimb au fost date străinilor. Viena a trecut la un control strict al afacerilor externe, apărării, fiscalității și a altor atribuții care în mod normal
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
susține atunci pe Alexandru Gavras, alt cumnat căruia îi pune la dispoziție câteva corăbii și 300 de ostași cu care Alexandru ajunge la Doros unde îl detronează pe Isaac. Dar Turcii reacționează rapid și violent : pe 6 iunie 1475, comandantul otoman Ahmet Pașa Gedik cucerește Caffa și la sfârșitul anului, după șase luni de asediu, cetatea Doros : Alexandru moare în acest război. Ultimul stat medieval grecesc independent dispare, 22 de ani după căderea Constantinopolului și 17 ani după cea a Trapezuntului
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
Otoman a fost împărțit între aliați. Grecia a ocupat partea de sud-vest, Regatul Unit capitala și partea de sud-est, Italia și Franța sudul țării. "" s-a afirmat ca prima grupare militară care s-a ridicat la lupta pentru apărarea drepturilor otomanilor în Anatolia și Rumelia. Milițiile otomane au fost constituite la început din ofițeri și soldați otomani dezertori din armata imperială. Primele acțiuni armate ale "" pot fi considerate cele generate de debarcarea grecilor de la Smirna (Izmir). În rândurile mișcării de rezistență
Kuva-yi Milliye () [Corola-website/Science/327187_a_328516]
-
necesare și pentru evaluarea situației police. În octombrie 1647 a avut loc o importantă întâlnire în apropiere de Cihirin, în timpul căreia Hmelnițki a reamintit delegaților cazacilor despre situația din regiune, despre intențiile regelui Poloniei de începere a unui război împotriva otomanilor și despre împiedicarea acestor planuri de magnații polonezi. El a mai prezentat auditorului scrisoarea primită de la rege și a declarat că momentul este potrivit pentru declanșarea unei rebeliuni, date fiind neînțelegerile dintre polonezi. Cazacii nu s-au arătat prea încântați
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]
-
Erik Roos s-a remarcat în timpul luptei, salvând viața regelui de trei ori în timpul aceleeași zile. Regele însuși a ucis cel puțin un soldat otoman cu sabia, pentru a se apăra, atunci când el și Roos au fost atacați de trei otomani deodată. De asemenea, în timpul luptei Carol a tras efectiv, cu o carabină, împotriva inamicilor care asaltau clădirea în care se poziționaseră suedezii. Luptele au durat peste 7 ore, iar otomanii au utilizat în cele din urmă atât artileria, cât și
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
apăra, atunci când el și Roos au fost atacați de trei otomani deodată. De asemenea, în timpul luptei Carol a tras efectiv, cu o carabină, împotriva inamicilor care asaltau clădirea în care se poziționaseră suedezii. Luptele au durat peste 7 ore, iar otomanii au utilizat în cele din urmă atât artileria, cât și săgețile incendiare, după ce atacurile inițiale au fost nereușite. Săgețile incendiare au aprins acoperișul clădirii în care se apărau suedezii și i-a forțat pe aceștia să o abandoneze. Lupta a
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
apărau suedezii și i-a forțat pe aceștia să o abandoneze. Lupta a ajuns la un final brusc după ce regele s-a împiedicat în propriii pinteni, în timp ce ieșea din casa cuprinsă de flăcări. El a fost atacat de zeci de otomani care au reușit în final să-l captureze. După o perioadă de prizonierat, Carol al XII-lea și soldații săi au fost eliberați atunci când știrile despre victoria suedeză din bătălia de Gadebusch au ajuns la otomani. Ulterior, Carol a început
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
atacat de zeci de otomani care au reușit în final să-l captureze. După o perioadă de prizonierat, Carol al XII-lea și soldații săi au fost eliberați atunci când știrile despre victoria suedeză din bătălia de Gadebusch au ajuns la otomani. Ulterior, Carol a început să-și planifice călătoria înapoi în Suedia.
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
al II-lea și Eteria greacă condusă de Prințul Gheorge Cantacuzino. Bătălia a reprezentat represalii otomane la expediția lui Alexandru Ipsilanti în Principatele Dunărene, desfășurându-se zece zile mai târziu după o nouă victorie turcă în bătălia de la Drăgășani. După ce otomanii au traversat râul Bahlui, în Iași, la 25 iunie 1821, Cantacuzino și forțele sale, staționate inițial pe partea rusă, a traversat Prutul. Otomanii dispuneau de un potențial militar de aproximativ zece la unu față de greci. Cantacuzino care a imitat "retragerea
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
Dunărene, desfășurându-se zece zile mai târziu după o nouă victorie turcă în bătălia de la Drăgășani. După ce otomanii au traversat râul Bahlui, în Iași, la 25 iunie 1821, Cantacuzino și forțele sale, staționate inițial pe partea rusă, a traversat Prutul. Otomanii dispuneau de un potențial militar de aproximativ zece la unu față de greci. Cantacuzino care a imitat "retragerea lui Ipsilanti" în Imperiul Austriac după Drăgășani, a fugit însă în Imperiul Rus (Gubernia Basarabia). Cu toate acestea, forțele sale, alcătuite din aproximativ
Bătălia de la Sculeni () [Corola-website/Science/330712_a_332041]
-
Comunității, fiind activ și eficient în lupta contra Imperiului Otoman. Cea mai mare realizare a lui a fost contribuția decisivă a forțelor Comunității conduse de el, care au dus la înfrângerea armatei Imperiului Otoman în 1683, în bătălia de la Viena. Otomanii, dacă ar fi ieșit victorioși, ar fi devenit o amenințare pentru Europa de Vest, însă bătălia de succes a eliminat această posibilitate și a marcat un punct de cotitură într-o luptă de 250 de ani, între forțele creștine din Europa și
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
triumf al Comunității a avut loc în 1683, când regele Ioan al III-lea Sobieski a condus turcii în afara porților Vienei cu o taxă de cavalerie grea. Rolul important al Poloniei în sprijinirea alianței Europei de a-i împinge pe otomani înapoi, a fost recompensat cu unele teritorii în Podolia, prin Tratatul de la Karlowitz (1699). Acest succes parțial a făcut prea puțin pentru a masca slăbiciunea internă și a paralizat sistemul politic polono-lituanian. În următorul sfert de secol, Polonia a fost
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
a avut loc în timpul războiului Ruso-Austro-Turc din 1787-1792. Rușii conduși de Suvorov, i-au învins pe otomani în repetate rânduri la Kinburn, Oceac și Focșani, și se apropiau tot mai mult de acest „avanpost turcesc” în regiune. În martie 1790, rușii au încercuit Ismailul, care avea la moment o garnizoană de 35.000 de soldați cu 200
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]
-
slabe acolo decât în alte locuri, evident în acel loc, concentrându-se atacul rușilor. La ora 8:00 rușii au pătruns în oraș, iar la 11:00 toate garnizoanele au fost anihilate. Rușii au jefuit orașul timp de 3 zile. Otomanii au suferit pierderi foarte mari, de cca. 30.000 de oameni, întreaga garnizoană fiind ucisă, rănită sau capturată. Rușii au au pierdut doar 5.350 de ostași, dintre care, 2.136 uciși.
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]
-
lovituri de stat în 1903 în Șerbia, a adus la putere o nouă familie regală și a schimbat puterea politică în interesul de a elibera Bosnia. Acești patrioți doreau eliberarea Sangeacului de la Novibazar și a Bosniei și Herțegovinei de subjugatul otoman. Relațiile dintre Șerbia și Austro-Ungaria s-au deteriorat treptat. Prin 1907, ministrul de externe austro-ungar Alois Aehrenthal a început conceperea unui plan pentru a consolida poziția Austro-Ungariei în Bosnia-Herțegovina, prin anexare. Oportunitatea să a venit sub forma unei scrisori de la
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
dintre Rusia, China și Marea Britanie pentru dominația Asiei centrale s-a accentuat. Tradițiile asiatice și stabilitatea au fost subminate, iar europenii intrau pe ușa din spate când liderii asiatici opuneau rezistență. Orientul Mijlociu era lipsit de forță datorită declinului lent al otomanilor. în nordul Africii otomanii au pierdut controlul, Persia a rămas stabilă, neafectată de influențele externe. Europenii și arabii dețineau colonii în zonele de coastă, dar multe națiuni africane s-au întărit, a căror putere provenea din comerțul cu europenii. Unele
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
Marea Britanie pentru dominația Asiei centrale s-a accentuat. Tradițiile asiatice și stabilitatea au fost subminate, iar europenii intrau pe ușa din spate când liderii asiatici opuneau rezistență. Orientul Mijlociu era lipsit de forță datorită declinului lent al otomanilor. în nordul Africii otomanii au pierdut controlul, Persia a rămas stabilă, neafectată de influențele externe. Europenii și arabii dețineau colonii în zonele de coastă, dar multe națiuni africane s-au întărit, a căror putere provenea din comerțul cu europenii. Unele triburi dominau pe altele
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și 1,2 grame, iar titlul argintului a rămas, în întrega
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale, în apropiere de localitatea vâlceană Golești, nu departe de
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
akçe. Odată cu reforma monetară a lui Ahmed III (1703-1730), 1 akçe valora 3 parale, iar în 1800 abia 0,1 para. Lira turcească a apărut în 1870. În 2005, lira turcească a fost înlocuită de noua liră turcească, în . Asprul otoman a fost imitat și falsificat de state aflate în relații comerciale cu Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
ținea și de tradiție) asprul s-a impus în fața perperului care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]