43,895 matches
-
orizontul acestei lumi? 1018. Câtă nevoie am de petala trandafirului umezit cu lacrima privirii tale ce a încolțit în inima iubirii noastre. 1019. Lasă orice gând atunci când îți vorbește sufletul. 1020. Furtună a fost creată pentru a spăla timpul de păcatele greșelii Lui Dumnezeu de a face această lume murdară. 1021. Orice viață înseamnă limite în afară de iubire. 1022. Poezia este fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
1073. Lumea este un ospiciu unde fiecare nebun își impune normă să de normalitate. 1074. Bisericile sunt simbolul absurd al umilinței. 1075. Omul trebuie să-și caute neapărat un mântuitor fie el luat și la preț de specula, după câte păcate se săvârșesc zilnic. 1076. Unde ești înger al amintirii și durerii ce-mi spui că de fapt trăiesc prin tine? 1077. Ce-i poate lipsi Lui Dumnezeu dar nouă? Poate de aceea avem atât de mare nevoie de El fiindcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
realității. 1082. Odihnă este un spațiu dintre două respirații ale Iluziei Vieții. 1083. Doar cel fără noroc poate spune că a avut noroc. 1084. Pacea este o îndoială acceptată de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este unică descoperire demnă de luat în seamă a Iluziei Vieții. 1099. Oare dacă am află că speranța este de fapt o legumă ne-am mai dori să o cultivăm? 1100. În somnul gândirii ar fi putut fi viața fără de păcat? (continuare în numărul viitor) Doru Cetățeanu: Domnule Doctor, ce vă place mai mult în primă dumneavoastră profesie, de doctor, si apoi spuneți-ne ceva și despre a doua dumneavoastră profesie, cea de scriitor? Ciprian Popescu: De fapt, eu am vrut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un neobosit soldat în aceste misiuni de a ajuta efectiv pe cei din Basarabia și a demonstra celor ce ne-au luat pământul că frații lor din afara granițelor nu dorm, ci le pasă de cei rămași „orfani de țară”. Din păcate nu toți, dar un om că dumneavoastră este un imbold pentru ceilalți și cum spun americanii „one single person could make a huge difference”. Pot să vă întreb dacă mai aveți și alte proiecte pe viitor, acum ,aproape de aniversarea „fragedei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sabaat. hai femeie nu va fi departe. drumu-i greu și de aceea-i lung. în gulagul viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că te-am luat cu mine. noi spre altă soarta am plecat, dar un greu păcat mi-atârnă-n vine: că pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă vrea, să vină după noi; numai tu ai fost o viață-ntreagă steaua-n care credem amândoi. si cand drumul va avea un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece Abisul și tăria Și cu-absolut să vindece Rănită - veșnicia?” echivalează cu o nevoie acută, așteptare dureroasă de a percepe sensul milenar al tainei cunoașterii divine. Cum era de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind, nu am fost prea liniștiți. Autoritățile române făceau hatârul rușilor și ne chemau mereu să ne amenințe pentru că nu mai plecăm odată înapoi în Basarabia. Îmi amintesc că eram atentă la fiecare mașină care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
umbră unul călător. Sub bec fulgii se zbenguie, liniștiți. Aud șuierul unei locomotive și mă liniștesc. Ea îmi aduce un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune de violă Durerea și iubirea lor divină. Poeții cu păcatele prescrise Condamnă viața veșnic la cuvinte, Împerecheați cu muzele proscrise, Trimit din alte lumi poeme sfinte! Într-una din zilele de sâmbătă ale lunii iulie, am facut un popas în localitatea Teaca din apropiere de Bistrița pentru a participa la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a lui Dante sau versuri din Petrarca, este numai meritul lui Zinelli care a știut să ne insufle dragostea și pasiunea pentru această limbă muzicală. Păcat că nu am avut același noroc și la franceză, pentru că în afară de mici excepții, nu cred că mulți dintre noi știu poezii întregi pe din afară, în afară de câteva fragmente din Lamartin sau Victor Hugo. Și nu numai că profesori erau buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s-a străduit să ne insufle și nouă această pasiune, dar în afară de Duci Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
om sub vremi Avea talent în pictură și Petrică Monea, cum de altfel și scria frumos. Peste ani de zile aveam să-i vizitez o expoziție de pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
început repetițiile, eu fiind numai ochi și mai ales urechi pe toți interpreții dar mai ales pe Nea Costică ce juca rolul lui Răzvan. Cum dacă cu alte daruri a fost zgârcit Dumnezeu cu mine, memorie mia dat din plin. Păcat că nu am știut să profit de ea. Dar memorie am avut. Si inca am, căci pot recita și acum, ceea ce și fac plimbându-mă pe malul mării, sute de versuri. Însă terorizat de a nu începe să vorbesc singur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că port patul lui Procust în spate? FILĂ DIN JURNALUL DE BORD Ing. prof. dr. Pompiliu Manea, care recent a făcut înconjurul lumii în jurul lumii nu e nicăieri. pornești cu barca și o ții spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
purtat împotriva ei să fie cutremurător și înfricoșător, fiind mai crâncen decât toate celelalte<footnote Idem, Așezăminte mănăstireștiă, p. 187. footnote>. Acest război este o luptă împotriva firii omenești, împotriva diavolului care ispitește și a lumii întregi care instigă la păcat<footnote Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimiloră, p. 414. footnote>, căutând să atragă într-un nisip mișcător, întro atmosferă viciată de păcat, uscată de adierea Duhului Sfânt, totul ducând la înecul sau asfixierea firii omenești. O observație preliminară, valabilă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este o luptă împotriva firii omenești, împotriva diavolului care ispitește și a lumii întregi care instigă la păcat<footnote Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimiloră, p. 414. footnote>, căutând să atragă într-un nisip mișcător, întro atmosferă viciată de păcat, uscată de adierea Duhului Sfânt, totul ducând la înecul sau asfixierea firii omenești. O observație preliminară, valabilă pentru orice alt păcat: ca să poți scăpa de el, trebuie să fii convins că e vorba de un păcat și că trebuie să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
C. Teșu, Din iadul patimiloră, p. 414. footnote>, căutând să atragă într-un nisip mișcător, întro atmosferă viciată de păcat, uscată de adierea Duhului Sfânt, totul ducând la înecul sau asfixierea firii omenești. O observație preliminară, valabilă pentru orice alt păcat: ca să poți scăpa de el, trebuie să fii convins că e vorba de un păcat și că trebuie să scapi de el; căci nu poți să scapi de un rău de care nu ai cunoștință: cum ar admite un bolnav
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
întro atmosferă viciată de păcat, uscată de adierea Duhului Sfânt, totul ducând la înecul sau asfixierea firii omenești. O observație preliminară, valabilă pentru orice alt păcat: ca să poți scăpa de el, trebuie să fii convins că e vorba de un păcat și că trebuie să scapi de el; căci nu poți să scapi de un rău de care nu ai cunoștință: cum ar admite un bolnav să meargă la medic atâta vreme cât se crede perfect sănătos?<footnote Georges Habra, Iubire și senzualitateă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de la menirea lor firească, împotriva voinței Creatorului. Simțurile necontrolate, neținute în frâu, devin o mincinoasă Dalilă<footnote Nicodim Aghioritul, Carte folositoare de suflet - sfătuire către duhovnic, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994, p. 220. footnote>. Trebuie să precizăm că nu privitul în sine spre o femeie este păcat, ci privitul cu poftă. Numai acest fel de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]