4,413 matches
-
1.8. Stăpân 3.1.8.1. ’AdÄn: „Domnul” (SC, Blaj, G-R, BS); „Domnul”, „Stăpânul” (BVA, C); kýrios (LXX); „Dominus” (Vg); „le Seigneur” (BJ); „the Lord” (RSV). În Vechiul Testament, ’A:Än este folosit mai ales pentru a desemna un stăpân pământesc și doar arareori pe Dumnezeu. În acest din urmă caz, apare de obicei împreună cu YHWH, adesea într-o înșiruire solemnă de nume, cum ar fi: - h"’A:Än YHWH ’ElohQy Yiœer"’Ql (Ex 34,23) - h"’A:Än YHWH Te
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
el trebuie să indice locul de pescuit, sau dacă un avion a observat În pustiu niște călători care așteaptă să le vină cineva În ajutor, el trebuie să indice locul acestora. Cum se poate determina poziția unui punct pe globul pământesc?”. (Okoñ, 1978, p. 128) Adeseori este Însă nevoie să-i determinăm pe elevi să găsească ei Înșiși problemele, să le identifice pe cât posibil prin eforturi proprii și prin activitate independentă, bineînțeles sub Îndrumarea și, la nevoie, cu sprijinul profesorului. Urmează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
posibilitatea să străbată spații geografice pe care altfel niciodată nu le-ar cunoaște nemijlocit; să ia cunoștință despre viața oamenilor și a popoarelor din diferite țări; să observe lumea vie a animalelor și a plantelor de pe diferitele coordonate ale globului pământesc, inclusiv din adâncurile mărilor și oceanelor; să pătrundă În vastitatea spațiului cosmic, a macrouniversului sau În intimitatea microuniversului, a atomului; să intuiască structuri microscopice sau ultramicroscopice; structuri și funcții ale corpului omenesc, construcția și funcționarea dispozitivelor tehniceetc. Filme științifice sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anului, nici să nu aibă vreo lipsă. Să mănânce la mese comune, precum cei încartiruiți împreună. Să li se spună că aur și argint au, dat de zeu, veșnic în suflet și că nu mai au nevoie și de cele pământești, precum și că nu se cuvine să pângărească posesiunea acelui aur /divin/, amestecându-l cu cel pământesc. Aceasta, deoarece multe strâmbătăți se trag din banul celor mulți, pe când al lor este neatins și curat. Și numai lor, dintre cetățeni, nu le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Să li se spună că aur și argint au, dat de zeu, veșnic în suflet și că nu mai au nevoie și de cele pământești, precum și că nu se cuvine să pângărească posesiunea acelui aur /divin/, amestecându-l cu cel pământesc. Aceasta, deoarece multe strâmbătăți se trag din banul celor mulți, pe când al lor este neatins și curat. Și numai lor, dintre cetățeni, nu le este îngăduit să aibă de-a face cu aurul și argintul, nici să stea sub același
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
omului. Datorită acestei structuri metafizice a lumii, inalienabilă în esența sa, omul prin corpul său nu este decât gazda pasageră a unui oaspete străin, venit dintr-o altă lume, sufletul. În condiția sa de mixt, un amestec dintre un element pământesc, corp, și altul ceresc, sufletul, omul constituie și un membru de legătură între lumea lucrurilor și lumea Ideilor. El posedă un element prin care, încă aici fiind, sufletul său ține de dincolo, de lumea Ideilor. Este vorba despre cunoașterea Ideilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Indiferent de valoarea și posibilitatea epistemică a unei asemenea relații, vom încerca în cele de mai jos să extragem consecințele politice ale ei. Al treilea episod care merită amintit este eshatologia finală a mitului lui Er. La intrarea în lumea pământească, sufletele își asumă emblema condiției umane, după ce și-au ales destinul: ele beau din apa uitării, iar astfel peste suflete se așterne uitarea celor văzute în lumea inteligibilă și a destinului ales, astfel încât contactul cu inteligibilul rămâne de domeniul unei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nevoilor politice; cel mai semnificativ text în acest sens este De civitate dei al Sfântului Augustin. O cale mai moderată este cea a Sfântului Toma, care vizează binele comun aparținând mulțimii și care ține seama și de specificitatea naturii umane pământești. În cealaltă extremă se află gânditorii politici din secolul al XIV-lea (William Ockham, Marsilius din Padova, Dante etc.) și ulterior, care separă puterea laică de cea religioasă, limitând sau chiar blocând intervenția celei de-a doua în exercițiul politic
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aseamănă în mai multe privințe, Scrisorile către Lucilius o demonstrează în mod repetat. Seneca însuși, cinstit, nu pregetă să utilizeze cutare sau cutare teză a lui Epicur dacă o găsește corectă. în chestiunea morții, a sinuciderii, a renunțării la bunurile pământești de exemplu, Grădina și Porticul profesează opinii identice. Montaigne trece dincolo de prejudecățile de școală. Câtuși de puțin stoic într-o anumită perioadă, epicurian apoi în alta, el preia câte ceva, când de ici, când de colo. De la Stoici, ideea că nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Montaigne. El n-are nevoie de ficțiunile unei vieți post mortem pentru a-și aștepta cu seninătate sfârșitul... 46. Cele două trupuri ale lui Montaigne. Pe de o parte, primul trup al lui Montaigne: carnea, cadavrul său, rămășițele pământești și multiplele sale peripeții între atâtea fapte diverse și seninătatea în sfârșit dobândită; pe de altă parte, Eseurile, celălalt corp al său, aproape glorios acesta, un dublu sustras descompunerii, etern, viu, destinat să-i supraviețuiască în timp și Istorie - poate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
recentă care ștergea cu grijă urmele accederii tardive la particulă, conservatorul în politică, adversarul tuturor noutăților înouvelletăs), catolicul monarhist n-ar fi fost deloc măgulit de înrolarea sa în rândurile republicane! Dar această deturnare a însemnat pace pentru rămășițele sale pământești. Cele două corpuri rămân la Feuillants: atât trupul propriu-zis cât și manuscrisul zis „de la Bordeaux”, amputat de notele de pe margini de către un legător al cărui dispozitiv de legătorie funcționa prost... Sub Consulat, în 1800, la ordinele prefectului Thibandeau, cenușa filosofului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
biserică renovată care arde în 1871... Vreme de vreo zece ani edificiul este lăsat în părăsire. Nici refăcut, nici distrus: o ruină. Sicriul de plumb a avut de suferit de pe urma flăcărilor. în decembrie 1880, ceea ce a mai rămas din rămășițele pământești este depus într-un sicriu care va fi transferat și înhumat în mănăstire. Rămâne acolo timp de cinci ani. Pe 11 martie 1886, Montaigne este în sfârșit instalat în vestibulul Facultății din Bordeaux - Muzeul Activaniei, unde se mai află și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material, se descompune, celălalt, imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează într-un animal detestabil; cel bun, într-un înveliș pământesc prezentabil - cel al unui preot ori al unui filosof... în vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice, Lucrețiu îi liniștește și-i calmează. Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul său fizic, pretinsa lui calitate de nobil, și prietenia, primar, și procreația, și pulsiunea morții, rămășițele lui pământești, și realitatea, și redactarea Eseurilor, și regele, și relativismul, revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea, și sufletul, și tatăl
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vremea marilor descoperiri geografice. Însă după Congresul de la Viena, capătă o anvergură mondială, achizițiile de noi colonii și extinderea imperiilor coloniale devin o politică națională a Marilor Puteri europene, care ajung astfel până la sfârșitul secolului, să-și împartă întregul glob pământesc. De pildă, în secolul al XIX-lea, numai Marea Britanie își mărește imperiul colonial cu peste o sută de mii de mile pătrate anual. Colonialismul trebuie înțeles în calitatea sa de factor determinant al relațiilor internaționale ale secolului al XIX-lea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de mii de mile pătrate anual. Colonialismul trebuie înțeles în calitatea sa de factor determinant al relațiilor internaționale ale secolului al XIX-lea, prin intermediul consecințelor sale imediate: odată ce Marile Puteri și-au extins imperiile coloniale astfel încât să acopere întregul glob pământesc, ele au ajuns să aibă granițe comune. Acest lucru a condus la o rivalitate de proporții între marile imperii coloniale, mai ales în afara Europei, conflictele izbucnite dezvoltându-se strict la nivel local, punctual la granițele dintre colonii. Cu toate acestea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin dezvoltarea încă din timpul celui de-al doilea război mondial a armei nucleare. Acest avantaj este contrabalansat în 1949, când Rusia își construiește și ea propria armă nucleară. În al patrulea rând, cele două superputeri își împart întregul glob pământesc în sfere de influență. Prin intermediul politicii de „îngrădire” (containment) a Statelor Unite și a uneia de expansiune teritorială a Uniunii Sovietice, cele două superputeri ajung să-și delimiteze sferele de influență la nivel global, ajungând „să aibă granițe comune”. Astfel că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
baza acestui „capital financiar”, a unei oligarhii finaciare; 3) exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, capătă o însemnătate deosebit de mare; 4) se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; și 5) împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit (Lenin, 1970, p. 169). Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
noi Înșine, dar și prin părerile celorlalți despre noi. Μ Lucian Blaga spunea că metafora este modalitatea prin care omul poate să facă un „asalt cerului”. Într-adevăr, metafora din vers Îl face pe poet să treacă din lumea lui pământească Înspre o altă lume, a celor mai Înalte valori spirituale: „O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat! Să nu se simtă Dumnezeu În mine un rob În temniță - Încătușat. Pământule, dă-mi aripi: săgeată vreau să fiu să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să trăiască numai În desăvârșire, numai În puritatea gândului și a simțirii, s-ar putea să pățească precum acei Îngeri din legendele populare care, trimiși pe Pământ să cerceteze felul cum trăiesc oamenii, se Îndrăgosteau atât de mult de viața pământească, Încât nu mai doreau să se Întoarcă În cer și atunci erau pedepsiți, fiind transformați În licurici. Μ Ca să fii cu adevărat un creator/Înnoitor În domeniul ethosului, trebuie să ai o conștiință prometeiană. Μ Oricât s-ar strădui, unii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideile lui impune, În mod obligatoriu, o selecție În rândul oamenilor, chiar o divizare: unii animați de setea obținerii desăvârșirii prin credința În mântuire, În Iisus, alții animați doar de o etică biologică (doar de aspirația spre Întocmiri și plăceri pământești). Μ Cu cât o femeie se apropie mai mult de absolut În feminitatea ei, adică este mai Îndepărtată de o situație bisexuată (sau androginică), cu atât ea dorește mai puțin emanciparea psihică (eliberarea din condițiile psihologice ale sexului ei). și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe cont propriu descoperirile pe care oamenii de știință sau cei de cultură le-au realizat de-a lungul timpului. Μ De necrezut, dar unii cred că pot trăi oricum, deoarece responsabilitatea proprie se Încheie - spun ei - o dată cu Înmormântarea lor pământească (există Însă și o responsabilitate față de străbunii și urmașii noștri, iar morala creștină ne cere chiar o pregătire a sufletului pentru o „viață de dincolo”). Μ Dependența psihică de altul este și o chestiune de mentalitate: a admite că altul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe un altul, omul Își elevează condiția În lume; când, dimpotrivă, se complace În acte distructive sau denigratoare, când cultivă doar șiretenia, Înfumurarea și aroganța, când Își face un scop numai din obținerea unor plăceri senzuale sau a unor bunuri pământești, omul Își compromite existența, deoarece o obligă să-i servească doar lui, doar vanității sale. Μ Celebritatea este o dovadă că firea poate determina situația; este o dovadă că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dăm atribute umane lui Dumnezeu. și totuși, așa incognoscibile cum sunt, aceste idei despre creația prin cuvânt a lumii materiale de către o ființă primordială au meritul de a ne face să nu ne limităm orizontul cunoașterii doar la un univers pământesc, ci să Încercăm să credem În existența și a unui alt univers, și anume a aceluia care ne iluzionează În credința că fiecare dintre noi este o părticică de divinitate (care, desigur, nu numai că nu va trebui lăsată să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu folosească la nimic altceva decât să-i descopere pe oameni în cea mai ștearsă și mai înfiorătoare goliciune de ființe: fără să-i ierte și fără să-i înțeleagă, după ce i-a descoperit cu atâta cruzime. Pesimismul față de omul pământesc este prea total pentru a îngădui ardoarea iertării și înțelegerii. Acest lucru aruncă o lumină plumburie și confuză asupra tuturor. Și nu văd nimic mai puțin religios, ba chiar mai respingător, decât asta. Tempo, 1 martie 1974 Închisoarea și fraternitatea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]