6,411 matches
-
și simte el că în noi poate avea încredere, așa că ne cere o mare favoare, dacă tot am venit acolo ca să muncim, înseamnă că timp avem, să fim deci atât de amabili și să-l ajutăm să-și inventarieze moștenirea părintească, fiindcă se teme că singur n-o să reușească, nu-i e prea ușor, așa, cu cârjele, și spunând asta a întins spre noi una din ele, la care câinii au început să mârâie, iar Zsolt a spus că-i de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
alee. Vreo cincisprezece persoane se adunaseră În grădina familiei. Fratele cel mic venise din Statele Unite pentru Înmormântare; era slab, nervos, vizibil stresat, Îmbrăcat cu o eleganță puțin cam excesivă. Annabelle ceruse ca cenușa să-i fie Împrăștiată În grădina casei părintești; dorința Îi fu Îndeplinită. Soarele Începea să asfințească. Era o pulbere - o pulbere aproape albă. Se depuse ușor, ca un văl, peste pământul dintre tufele de trandafiri. În clipa aceea, În depărtare, se auzi semnalul de la barieră. Michel Își aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
el la școală și de unde, mai apoi, a pornit, atât de timpuriu, spre cariera de prim Revoluționar al neamului. Scrierea sa integra astfel epopeea națională a românilor în destinul familiei Ceaușescu din Scornicești, a cărei continuitate neîntreruptă în vatra casei părintești fusese atestată încă din paleolitic. Silexuri asemănătoare cu acelea de la Slatina-Pitești, baza paleoliticului românesc, fuseseră găsite și în fundul grădinii Ceaușeștilor de la Scornicești. Ba, la un vecin, chiar la gardul dinspre curtea Ceaușeștilor, fuseseră aflate și câteva bucăți de os, similare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din viața aceasta la 6 Mai 1994, de ziua Izvorului Tămăduirii, chiar În Săptămâna Luminată. Funeraliile i s-au făcut pe 8 Mai, În Duminica Tomei. A decedat În București, dar, conform dorinței sale ultime, a fost Înmormântat În cavoul părintesc din cimitirul municipiului Piatra Neamț, localitate În care văzuse lumina zilei, În 1919 și În care trăise prima treime din cei 75 de ani, câți avea când Își dădu duhul. Partea cea mai Întinsă din viață a trăit-o În Capitală
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
unde mereu a fost pe locul Întâi, cât și la Liceul Industrial din Brăila, pe care l-a urmat cu succes deplin Între anii 1935 și 1943. Intrând În Frăția de Cruce din acest liceu, el Își desăvârșește buna educație părintească din primii săi unsprezece ani, completând-o cu cea naționalist legionară. Când, la 9 ianuarie 1938, Împlinea 14 ani și era În clasa a III-a de liceu, a văzut, Într-o publicație, chipul fotografic al lui Corneliu Codreanu, a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și de la Eminescu - această figură tutelară a destinului nostru - până la Delavrancea, Rebreanu și Mircea Eliade”. La doar două luni și ceva de la debut, anume În 21 Aprilie 1998 (În ziua a treia de Paști), vede lumina tiparului, la editura Dimândarea Părintească, după 6 ani de tribulații, pricinuite de directoarea securistă a editurii Albatros, a doua sa carte, „Mărturisirea unui neînvins”, volum primit, de asemenea, cu aprecieri elogioase de criticii literari și publiciștii Hristu Cândroveanu, Răzvan Codrescu, Constantin Cucu, Alexandru Firescu, Alexandru
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
un tată, avea o familie, Îndestulare, studia pianul. Cele două violoniste nu-i puseseră și ei o vioară În mînă, o lăsaseră să aleagă; Ann putea să aibă și un iubit, avea toată Înțelegerea, nu trebuia neapărat să urmeze calea părintească. Cele două femei Îi creșteau lui Thomas un urmaș; Thomas nu creștea nimic; avusese cîndva o pisică, aceasta stătea mai mult pe la vecini, pînă cînd nu se mai Întorsese deloc, ușa era mai mult Încuiată, stăpînul fiind deseori plecat; un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
doi copii, frate și soră, cu toată priceperea lor și cu dăruire, investiseră tot ce aveau mai bun în creșterea și educarea lor, asigurându-le un trai decent și o educație solidă. Dar vine o vreme când puii părăsesc cuibul părintesc pentru a-și face un rost, pentru a-și croi un drum, așa încât, o perioadă, concitadinii se obișnuiesc cu absența, iar revenirea în locurile copilăriei e remarcată, mai ales, sub aspectul aprecierii schimbării fizionomiei și, eventual, a profesiei pe care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de altfel, nu-i surâdea această ipoteză. Crescuse în sentimentul carierelor mari, și medicina i se părea dintre acestea, prin educația primită de la tatăl său. Și apoi, n-avea mult de așteptat și ar fi fost pus în stăpânirea averii părintești. Atunci își aduse aminte de Iași. Dacă ar pleca la Iași și ar urma medicina la facultatea de acolo, locuind în odaia pe care și-o oprise în casele de pe Lăpușneanu? Dacă ar lua pe Otilia cu el? Însă și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lucruri moderne și că toanele sunt fără rost. Aglae găsea că Titi are mai multă nevoie de asistența ei, fiindcă femeile sunt fără cap și n-ar fi fost în stare să-l mai facă să trăiască viața din casa părintescă. Toată străduința Aglaei fu de a-i da de pe acum lui Titi tot ce putea să-i dea, schimbând destinația bunurilor. În colocvii numai cu Titi, vestise că avea de gând să-l însoare cum vrea ea, cu o femeie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
averea mă-si. Așa se întîmplă când te însori din sentiment. Pe mine sentimentul, bunătatea m-au omorât. Dar am să fiu forte de aci înainte, nu mai admit nici o slăbiciune. Nu se ține angajamentul, o redau pe Olimpia căminului părintesc. Felix, neștiind ce atitudine să ia față de aceste ieșiri, pentru el indiferente, întrebă ca să se afle în vorbă: - Și acum ce faci? Stănică se uită în toate colțurile odăii, deși era de prisos, apoi șopti la urechea lui Felix: - Vreau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
familiile domnitoare asta e ceva curent. Dă-le dracului de prejudecăți, de-aia scade natalitatea. Cu asta și cu paralele ei eu aș popula patria, aș face România Mare." Stănică strânse peste brațe sânul fetei și-i zise cu aer părintesc: - Vezi, Lili, cum ești? Ai ajuns fată de măritat, și pe la unchiul tău nu treci să-l rogi să se intereseze de viitorul tău. Am și eu relațiile mele, experiența mea. Ideea de a pune la cale viitorul fetei înduioșă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vorbi Pascalopol, risipit, în frânturi, cu aerul de a nu da nici o importanță la ceea ce spune, privind cu un ochi prin găurile flautului, și suflând în chip de control câte o notă. Apoi, deodată, întorcîndu-se spre Felix, cu o față părintească și hotărâtă, îl luă de mâini și-l ținu strâns cât dură acest mic discurs: - Domnule Felix, Otilia nu m-a autorizat să-ți spun nimicși nu știe nimic despre ce vorbim noi aici. Știu însă că are destulă simpatie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
încît moșierul nu mai însistă. În capul lui, ideea de speculă personală se combina din ce în ce mai tare cu aceea de asigurare a viitorului Otiliei, încît aceasta din urmă aproape dispărea. El merse până acolo încît să propună sub forma unui sfat părintesc lui Felix să contribuie la afacere. De pildă, dacă Felix ar fi contribuit la majorat, adică în toamnă, cu suma de bani pe care o avea depusă ca fond la o bancă, atunci el, Costache, ar fi construit o casă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu aminti de asta bătrânului, nevăzând nimic suspect și, chiar dacă bătrânul ar fi aflat, crezând că a deschis ușa înainte, n-ar fi bănuit nimic. Stănică fu discret de data asta, și Olimpiei, care acum își luase cartier în casa părintească, până la noi dispoziții, nu-i pomeni absolut nimic de întîmplare. Moș Costache ședea acum numai în sufragerie, a cărei canapea o decretase pat, îmbrăcat și învelit cu o pătură, cu cheseaua de tutun lângă el, cu cheile și cu tinicheaua
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vază pe el, care se gândea la viitorul Otiliei și-i făgăduise atâția bani, și mai ales n-avea să-ngăduie ca el să moară înainte ca Otilia să aibă un rost, fiindcă mai bună decât banii e tot ocrotirea părintească. De pildă, un om cu o experiență, ca el, ar fi depus suma la o bancă și ar fi pregătit Otiliei, cu vremea, din dobândă, un adevărat nou capital, fără să se atingă de fond. Nu s-ar fi supărat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de colea, dumnealui suferă! Crucea și paștele mă-sii de derbedeu!..." Pune el gura pe muștiucul puturoșeniei de țeavă, ce-și petrecuse veacul tot răsucindu-se prin adâncuri, și unde nu începe Comandantul Suprem a lăcrima, cu aprinsă dragoste și părintească dojană în glas: Ieși afară, ieși afară! Cei ce te-au pârât plecară... Astălalt dinăuntru, pehlivanul, din spirit de domnișoreală, continua să se dea rănit. Că nu, cică niznai, că mai bine părăsiți-mă aci. Tovarășe Secretar General, la sânul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
observai că nu aveai de ce să-ți pui prea multă bază în Ulpiu. Până la această vârstă nu face decât să taie frunză la câini, găsind însă timp și pentru a slei încet, dar temeinic, partea sa ipotetică din averea părintească. Dar până și chefurile sale sânt potolite, până și la chefurile date de el nu cânta. De carte, feciorul nu se ținuse. De muieri, domnișorul nu se-apuca. Unei vădane arzoaice, din Blaj, ce-i pusese tinerelului nostru gând rău
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de viață care accentuează calitatea ei de a fi unică, specială și aleasă. 2. Apropierea, depărtarea și experiența mobilității. Conceptele de locație și mobilitate, în special referitor la a fi aproape sau departe de un anumit loc, de obicei locuința părintească, abundă în povestea vieții Sarei. Poate fi privită aproape ca o poveste despre magnetism; până la 30 de ani casa părinților săi servește drept magnet pentru mișcările ei, în timp ce în ultimii zece ani, centrală devine, treptat, propria ei casă, în care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pentru tineret, ceea ce îi permite Sarei să fie acasă de Sabat și, imediat după aceea, la întâlnirile de la club. Acest model se va repeta mai târziu în viața ei - când, fiind tânără învățătoare necăsătorită, locuiește aproape de școală și de casa părintească, sau chiar în prezent, când predă la școala din cartierul ei. Cu toate acestea, datorită dragostei și permisivității familiei, Sara se aventurează, încă din copilărie, mult mai departe de casă. Își amintește astfel cu mare plăcere de excursiile la munte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
învățase, Sara lasă să se întrevadă existența unor conflicte ivite atunci când ea își exprimă dorința de a-și închiria un apartament în care să locuiască singură. Sfârșește prin a alege o locuință care se află în apropiere atât de casa părintească, cât și de școala la care era învățătoare. Acest apartament este ultima locație înainte de a se muta în propriacasă, ca soție și, imediat după aceea, ca mamă. Vorbind pe scurt despre cum și-a întâlnit soțul, ea va prezenta din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
negativă atunci când naratorii își povestesc adolescența. Tranziția spre perioada de liceu, adesea însemnând transgresarea limitelor cartierului în afara mediului familial, era adesea percepută în termenii unei schimbări culturale. Expunerea la o altă cultură a făcut posibile observarea și reflectarea asupra casei părintești și a tradiției familiale. Au devenit conștienți de diferențele socioeconomice și etnice 13 dintre ei și colegii de liceu. Următoarea scurtă conversație demonstrează această tranziție: Jack: Acolo a început totul șla liceuț. Muzică clasică... Intervievatoarea: Crezi că de acolo ți
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ceva mai calitativ- urmărind, mai exact, conținuturile detaliate care au ieșit la iveală pe parcursul lecturilor, ca și alte descorperiri neașteptate. 1. Contribuția părinților la educația intervievatului. Mulți intervievați aveau tendința să se vadă pe ei înșiși drept continuatori ai tradițiilor părintești în ceea ce privește problema educației, în ciuda faptului că, obiectiv vorbind, ei au atins deja un standard de educație mult mai înalt. Acest sentiment al continuității are la bază două motive: a) terminându-și studiile, intervievatul simte că a împlinit așteptările părinților: Trebuie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a lucrurilor (Earnst). Un număr mai mic de participanți se referă la o tendință opusă și se descriu ca oferindu-le copiilor lor mult mai multă libertate de alegere decât li s-a dat lor pe când se aflau în casa părintească: „Nu vreau să facă nimic din ceea ce nu își doresc de fapt... și nici nu mă văd ca pe un educator” (Mike). Unii dintre participanți își aduc aminte de diverse sentimente din copilărie sau de anumite episoade care îi ajută
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de a câștiga aprecierea adulților, se creează o tensiune puternică, o „anxietate de dependență”, care, în loc să-l apropie de educator, sub forma frustrantă, îi poate produce o supărare, un sentiment de dușmănie. Anxietatea apare atunci când, în astfel de împrejurări, atitudinea părintească a profesorului nu-i permite dezvoltarea deschisă a agresivității. Copilul anxios se identifică cu normele impuse, le transformă în propriul său sistem de valori, neputându-le însă realiza. Insuccesele sale sunt o imagine nefavorabilă a Eului. Frustrarea stă la baza
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]