6,278 matches
-
descrierea a ceva mult mai simplu decât este în realitate limbajul nostru. În supoziția consacrată într-o istorie îndelungată a cultivării gândirii pure, supoziția că înțelegerea a ceea ce este limbajul, gândirea, cunoașterea, a ceea ce este binele sau virtutea reprezintă o pătrundere spre esențe situate dincolo de orizontul experienței curente, Wittgenstein vede trăsătura distinctivă a tradiției filozofice occidentale de care el se desparte acum. La această tradiție, el se raportează adesea amintindu-și nu de Frege, de Russell sau de Tractatus, ci de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze de iluzia puternică și persistentă că există o esență a limbajului și a gândirii, a cărei pătrundere ar trebui să constituie țelul ultim al celor care practică filozofia.81 Abia prin eforturi susținute de a „cuprinde cu privirea“ funcționarea limbajului, prin descrierea și imaginarea unei mari varietăți de situații în care expresiile limbajului capătă sens, se vor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
rol, o funcție și, prin urmare, sens. El a căutat înțelegerea filozofică în corelații ce se impun atenției noastre în situațiile cele mai simple, mai elementare de folosire a expresiilor limbajului, opunându-se tradiției care încearcă să o obțină prin pătrunderea a ceva ascuns de aparențe. „Greșeala noastră este de a căuta explicații acolo unde ar trebui să vedem faptele ca «fenomene originare». Adică acolo unde ar trebui să spunem: se joacă acest joc de limbaj.“ (Cercetări filozofice, § 654.) Mai mult
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Zibaldone, fapt care a sporit, firește, prestigiul gânditorului. Receptarea lui Leopardi a fost, de fiecare dată, influențată de curentele literare și de gandire dominante într-o perioadă sau în altă: de exemplu, după ce fusese îmbrățișat de unii crepusculari, concomitent cu pătrunderea pe scena literară italiană a idealurilor pozitiviste și odată cu importarea modelului naturalist, versurile sale, cu întreaga lor încărcătură de pesimism și nihilism, au fost percepute că nepotrivite. Francesco De Sanctis scria: În zilele cele mai triste ale exilului mă întâlneam
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Bontempelli, Salvatore Di Giacomo, care a preluat atmosferă amară și melancolica a amintirii, Umberto Saba care a împrumutat filonul idilic, patriarhal și Camillo Sbarbaro care și-a bazat pe un fond leopardian concepția despre solitudine, alienare și indiferență 57. Hartă pătrunderii influentelor leopardiene în secolul trecut realizată de Lonardi ar putea fi întregita prin menționarea operelor sau curentelor literare aflate pe poziții fundamental antagonice cu poezia sau poetica recanatezului deoarece (admițând dificultatea de a aborda sau circumscrie toate orientările iconoclaste și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
romantică, de sorginte leopardiano-foscoliană.218 Pe fondul lipsurilor materiale și al nemulțumirii legate de meseria de tehnician cadastral, ce în anii treizeci îl forțase să își schimbe de mai multe ori domiciliul, cariera sa a conoscut o turnură favorabilă datorită pătrunderii, în anul 1929, în lumea literaților din mediul cultural florentin.219 I-a cunoscut în capitala Toscanei pe Alessandro Bonsanti, Arturo Loria, Cesare Zavattini,220 reprezentanți de seamă ai grupului condus de Eugenio Montale, care, după publicarea volumului Oase de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sunetului că simboluri ale memoriei personale. Firul vieții se țese în absență divinității, ce refuză să se împărtășească omului. Spre final tăcerea e adâncita de o nouă pietrificare: a cuvântului din imaginea cerurilor înmormântate. Ultimele versuri confirmă în tonuri întunecate pătrunderea omului într-o realitate a durerii și singurătății. Imaginea primului om închide cercul poemului, reamintind transformarea din cele dintâi stihuri. Structura poeziei bazată pe succesiunea naștere ființare moarte este așadar tripartită. De-a lungul acestor etape, conturate schematic prin trăsături
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mod similar motivul liniștii. Atât în poezia lui Leopardi, cât și în cea quasimodiană spațiile primordiale, prenatale, necontaminate și cele finale, ale morții, sunt dominate de tăcere și armonie. Amândoi autorii percep ruptură de o lume originară că decădere, ca pătrundere în realitatea durerii ce stă la baza dorinței de a se reîntoarce, la capătul vieții, în matricea prenatala. Pentru ambii scriitori liniștea și împietrirea, lipsa de mobilitate constituie caracteristici ale chipului nevăzut al universului, ce ascunde promisiunea înșelătoare a cunoașterii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spații sustrase trecerii timpului. Liniștea pare un hiatus în succesiunea cinematografică a lumii înconjurătoare și face posibilă evadarea printr-o breșă neașteptată în curgerea clipelor ce întemnițează ființă. Pentru Quasimodo intervalul dintre spargerea fremătătoare a valurilor de țărm oferă prilejul pătrunderii într-o altă dimensiune a imaginației: Ție îți aseamăn viața mea de om, / plajă răcoroasă, care, atragi prundișul și lumina / și cu noul val uiți / valul căruia îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ridică împotriva prejudecății că Eminescu a cunoscut toată cultura timpului său și i-a dat în toate domeniile o interpretare personală, deosebit de adâncă; dar aceasta nu înseamnă că, împreună cu o receptivitate fenomenală, marele poet moldovean n-a avut o excepțională pătrundere filosofică, o capacitate puțin obișnuită de a urmări firul gândurilor celor mai abstracte, pe care știa apoi să le lege cu viziuni de o plasticitate adesea unică (Iorga: 1977, 326). Intertextualitatea eminesciană comportă, mai mult decât influențe, niciodată imitație, participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care este folosit cuvântul "zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și puternică, dimpotrivă; de ce căpițel de lumânare sau căpețel de lumină? Consumarea lumânării a însoțit pătrunderea sensurilor ascunse din manuscript, ceea ce presupune că deja protagonistul aventurii dintre lumi se apropie de înțelegerea cărții vechi. (S4d) Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur (s.n.) c-un interes deosebit, până ce căpețelul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
inițiatoare de veritabil "matriarhat" politic în Albion (continuat, cum spuneam, de străneapoata Elisabeta I). Intersant îmi apare stilul confesiv (puternic introspectiv!) al cărții redactate la persoana întîi, în forma unui jurnal intim. Philippa Gregory a găsit astfel paradigma ideală de pătrundere în psihologia eroinei. Toate acțiunile "Reginei roșii" sînt filtrate de conștiință, istoria capătînd, prin urmare, o dimensiune psihologică și mentalitară singura ce poate trezi interesul cititorului din alt veac. Lady Margaret nu este, așadar, doar o figură istorică, imuabilă și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Aomame (tînăra instructoare de sport, ajunsă asasină plătită) pendulează, constant, inițial fără, însă, ulterior, cu voia lor, între cele două "lumi", pierzîndu-și, treptat, autonomia de indivizi sociali și transformîndu-se, implicit, în eroi textuali. Reperul lor (de ieșire din real și pătrundere în ficțional!) se leagă de apariția a două luni pe cer. "1Q84" dezvăluie această particularitate astronomică, în comparație cu "fratele" său ceva mai concret și, ca atare, mai neinteresant, "1984": populează cerul, pe parcursul nopții, cu două astre selenare în loc de unul! În substanța
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
chiar comportamentul. Ca și alți cititori ai volumului respectiv, eroul intră într-o dimensiune postmodernă, a melanjului dintre real și ficțional, numită cîndva, plastic, de Mircea Cărtărescu, "texistență". Problema identității repre zintă, se înțelege, partitura estetică principală a romanului. Prin pătrunderea în literatură, individul se "depersonali zează", evident, într-un mod superior, nemaireușind să distingă între eul lui "fizic" și cel "metafizic". Similar, în Kar/Zăpada (2002), tradiția și modernitatea (Asia și Europa) interacționează, parabolic, în existențele personaje lor. Ka (naratorul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de o anumită ideologie, același autor, Mircea Martin, prezintă, într-un articol publicat tot în "România literară", având un titlu sugestiv: Despre estetismul socialist, rolul marcant al unei anumite ideologii asupra impunerii sau dezvoltării unui canon, dar și posibilitatea de pătrundere și de dezvoltare, în aceste condiții rigide, a unor criterii benefice, în critica textelor literare și, implicit, în dezvoltarea literaturii, precum criteriul estetic 34. Completând această idee, Carmen Mușat, în Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească 35
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ci la nivelul trăirii poetice. E ceea ce am numi un manierism al confesiunii, în care etica devine un imperativ al artei"119. Iubirea nu dispare în totalitate, odată cu înaintarea în vârstă, așa cum sesizează critica, următoarele volume îmbinând strigătul specific unei pătrunderi în necunoscut cu sentimental pur, nedegradat de trecerea ireversibilă a timpului: "De altfel, patosul candorii devine la Ana Blandiana o condiție a poeticului"120, iar sinceritatea se menține ca "o atitudine stilistică, soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
această identificare a eului cu ceilalți nu se face oricum, ci prin intermediului limbajului poetic, ne vom opri puțin asupra definirii acestuia din urmă. Constituind un element de maximă atenție în procesul de fabricare a textului poetic, mai ales odată cu pătrunderea în modernitate, limbajul constituie unitatea de măsură care intervine în stabilirea unei anumite relații dintre text și operă. Desigur, procesul devenirii limbajului obișnuit în limbaj poetic este unul istovitor, fabricat în laborator și frământat cu migală de iscusința mâinii de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
secundă,/ Cerul nu rostea niciun nor,/ Apa nu-ngăima nicio undă/ (...) Era atâta dragoste pe ape/ Că nu ne puteam scufunda" etc. Într-o strânsă interdependență cu acestea, motivul visului, dublat de cel al somnului, constituie o altă cale de pătrundere în spațiul abscons al copilăriei. Visul funcționează asemenea oglinzii, el reconstituind trecutul prin readucerea lui virtuală în prezent. Cel care introduce visul este somnul, "motivul somnului fiind unul dintre motivele care a cunoscut transformări de-a lungul traiectoriei lirice a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Parafrazând putem întreba: "ce este poemul, dacă nu o călătorie în sufletul autorului, călătorie la care suntem invitați de cratorul însuși? Conștientizarea specificului acestei călătorii aduce cu sine note grave, ce implică solemnitatea și responsabilitatea. Ar putea fi asemănată cu pătrunderea într-un pațiu sacru. Este necesar ca cel care se încumetă la această incursiune să fie un inițiat, să cunoască regulile și să le respecte"122. Cu alte cuvinte, așa cum autoarea însăși mărturisește, "fiecare poem este asemănător unui dans, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pentru domnișoara mireasă) Observăm o imagine apocaliptică dominantă, care guvernează totul și care marchează prima etapă a ritualului salvării prin moarte. Demolarea oricărei valori, a oricărei certitudini, a oricărei speranțe este necesară unei ulterioare reconstrucții. Purificarea, la Ileana Mălăncioiu, presupune pătrunderea în profunzime a vieții, în cele mai adânci straturi, acolo unde sălășluiește moartea. Iar, dacă totul este o aparență, iar oamenii trăiesc ca într-un vis în care singura realitate este aceea a sfârșitului universal ("mirele a murit,/ Mireasa a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care Mircea Martin se ocupă, într-un articol publicat, în "România literară", având un titlu sugestiv: Despre estetismul socialist, și în care se prezintă rolul marcant al unei anumite ideologii asupra impunerii sau dezvoltării unui canon, dar și posibilitatea de pătrundere și de dezvoltare, în aceste condiții rigide, a unor criterii benefice, în critica textelor literare și, implicit, în dezvoltarea literaturii, precum criteriul estetic 240. Noua estetică, pe care o instaurează Generația '60, și care vizează resurecția lirismului pur, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
privi lumea viitoare. Prin ea se primeau insuflările și inspirațiile de sus. Apoi ea se retrăgea și se ascundea iar sub oasele capului. Aici se făcea în timpurile barbare tonsura preoților, pe unde s-ar fi înlesnit, țineți-vă rîsul, pătrunderea Duhului. Alți autori și mai ridicoli susținuseră că ea ar fi fost ochiul ciclopului"; "Vechile superstiții din erele primitive puneau în inimă centrul cunoașterii suprafirești. Și, pentru unirea cu duhul, pretindeau că pot, cu anumite practici de închinare, să coboare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
importante și-au procurat din import aparatură specifică, odată cu investiția inițială. În sectorul de valorificare a cartofului există de asemenea aparate specializate în determinarea elasticității și a grosimii stratului de suber. Penetrometrele măsoară rezistența care o opune pulpa fructului la pătrunderea unei piese de penetrație, o anumită durată de timp. Operațiunea se repetă de mai multe ori, în diferite puncte. Pe cadranul sau scala dinamometrului se citește forța (kgf/cm2) sau (daN/cm2), se menționează timpul și piesa de penetrație (piston
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
puncte. Pe cadranul sau scala dinamometrului se citește forța (kgf/cm2) sau (daN/cm2), se menționează timpul și piesa de penetrație (piston de o anumită secțiune, ac sau tijă). Se mai folosesc și unitățile penetrometrice (1 UP = 0,1 mm pătrundere în fruct). Există multe tipuri de astfel de aparate, gradate uneori în unități de măsură anglo-saxone (fig. 2.6). Se disting însă două variante constructive: varianta portabilă destinată fructelor și varianta de laborator, cu stativ și funcționare automată. Texturometrele au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
descompunerea internă. Influența potasiului. Potasiul are și el o influență favorabilă, determinând creșterea fermității structo-texturale a produselor horticole, a acidității titrabile, sporește rezistența la boli și îmbunătățește însușirile gustative. Fructele devin mai dulci și mai intens colorate. Prezența potasiului ușurează pătrunderea apei în celule, mărind și capacitatea protoplasmei de reținere a acesteia. În prezența potasiului, se reduce intensitatea transpirației, se mărește rezistența plantelor la secetă și la acțiunea temperaturilor coborâte. La salată și la varză, carența de potasiu și de calciu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]