2,174 matches
-
În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmare firească a derulării evenimentelor: "Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe lîngă maroniți, greco-catolici și, în curînd, pe lîngă toți creștinii din Orient. Foarte puternică în Siria (teritoriul include actualul Liban), prezența culturală și economică a Franței se afirmă de asemenea într-o altă provincie a Imperiului Otoman, Egipt. Mehmet-Ali, pașă al Egiptului, dezvoltă în așa măsură autonomia față de sultan, încît, în 1832, fiul său, Ibrahim, cucerește Siria. În 1832, apoi în 1840, un ultimatum al puterilor europene conduse de Anglia și Rusia îl constrînge pe Mehmet-Ali, susținut de Franța, să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1912). Influența franceză în Siria și în Liban era bine stabilită. În Egipt, datoria enormă contractată de kedivul Ismail față de Franța și Anglia conduce la un sechestru politic al Angliei care devansează Franța în 1882 în reprimarea revoltei lui Arabi Pașa. Englezii ocupă Egiptul, jucînd renghiul influenței culturale și școlare a misiunilor franceze. În Africa, Franța, Anglia și Germania își împart continentul după conferința colonială de la Berlin (1884-1885). Teritoriile ocupate în Africa ecuatorială ca urmare a misiunilor de la Brazza (1875-1880), Gabonul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de femele e însoțită invariabil de un mascul, adult, dar nu bătrîn, care, la cea mai mică alarmă, își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea doamnelor. Acest gentleman este într-adevăr un soi de pașă lasciv, care înoată în lumea apei, înconjurat de mîngîierile și dragostea unui întreg harem. Contrastul dintre acest pașă și cadînele sale este izbitor, căci în timp ce dumnealui are întotdeauna proporțiile cele mai leviatanești, doamnele, fie ele adulte, nu reprezintă niciodată mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
își manifestă firea cavalerească și curajul, așezîndu-se la urmă și acoperind astfel retragerea doamnelor. Acest gentleman este într-adevăr un soi de pașă lasciv, care înoată în lumea apei, înconjurat de mîngîierile și dragostea unui întreg harem. Contrastul dintre acest pașă și cadînele sale este izbitor, căci în timp ce dumnealui are întotdeauna proporțiile cele mai leviatanești, doamnele, fie ele adulte, nu reprezintă niciodată mai mult de o treime din trupul unui mascul de dimensiuni medii. Doamnele astea sînt, într-adevăr, relativ delicate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceste plimbări tihnite, domnul cașalot zărește vreun lucru ciudat sau suspect, el își privește cu un ochi vigilent interesanta familie. Dacă vreun leviatan tinerel și obraznic s-ar apropia cu gîndul de a face curte uneia dintre cadîne, viteazul nostru Pașă l-ar ataca și l-ar pune pe fugă, cu o furie uluitoare! Căci unde am ajunge dacă niște filfizoni flușturatici ar fi lăsați să pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uneia dintre cadîne, viteazul nostru Pașă l-ar ataca și l-ar pune pe fugă, cu o furie uluitoare! Căci unde am ajunge dacă niște filfizoni flușturatici ar fi lăsați să pătrundă în sanctuarul fericirii conjugale? deși, orice ar face Pașa, tot nu-l poate alunga din patul său pe cel mai faimos Lothario, căci, vai! toți pești dorm în același pat! După cum, pe uscat, doamnele pricinuiesc adesea cele mai teribile dueluri între admiratorii lor rivali, balenele sînt uneori cauza unor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu timpul, însă, pe măsură ce ardoarea tinereții se domolește, iar anii și varicele sporesc, pe măsură ce cugetul își impune pauzele solemne și o oboseală generală îi copleșește pe sătulul nostru Pașă, dragostea lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură haremul și-l dizolvă și, devenind un moșneag exemplar și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
continentul Academia a acreditat Epigonia drept membru cu drepturi depline, măsura fiind luată după ce NATO (N-ai Articole [ISI], Te Omor) îi primise deja pe epigonezi, descoperind ingeniozitatea defensivă a acestora, manifestată în bătălia de la Posada, când demonstraseră că Isi Pașa însuși fusese neputincios în fața bolovanilor, buzaților, berindeilor, și altor căpetenii. Inevitabil, alte lucruri au rămas "cum știm". Și tocmai pentru că au rămas așa, volumul de față reprezintă o apariție inedită, aș cuteza să afirm chiar singulară, în publicistica neo-epigoniană. Să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în exercițiu; Plenipotențiarul Austro-Ungariei, Ottokar Conte Czernin de Chudenitz, ministru al Casei Imperiale și Regale și al Afacerilor Străine, consilier intim al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la 5 martie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
libertatea și să nu preget a-mi da viața pentru neatârnarea acestu-i pământ. Într-o zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor pulberea. Voinicul a fost dus Înaintea pașei de la Vidin. Aflând câți turci omorâse voinicul până a fi prins, s-a cutremurat pașa. Și-a săltat barba către Mândricel : Care ți-e ultima dorința Înainte de moarte, ghiaure ? Să mă slobozi ca să mă Întorc acasă ! Cum așa ? Vrei să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zi, pe Mândricel l-au prins turcii. Dar mulți dintre ei au căzut pentru totdeauna Înroșind cu sângele lor pulberea. Voinicul a fost dus Înaintea pașei de la Vidin. Aflând câți turci omorâse voinicul până a fi prins, s-a cutremurat pașa. Și-a săltat barba către Mândricel : Care ți-e ultima dorința Înainte de moarte, ghiaure ? Să mă slobozi ca să mă Întorc acasă ! Cum așa ? Vrei să scapi teafăr după ce mi-ai ucis zeci de luptători ? Nu, pașă ! Vreau numai să mor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prins, s-a cutremurat pașa. Și-a săltat barba către Mândricel : Care ți-e ultima dorința Înainte de moarte, ghiaure ? Să mă slobozi ca să mă Întorc acasă ! Cum așa ? Vrei să scapi teafăr după ce mi-ai ucis zeci de luptători ? Nu, pașă ! Vreau numai să mor pe pământul meu. Voi trece Dunărea Înot și mă voi duce la domnul meu, cerându-i să-mi ia viața. Astfel, mi-o voi lua singur : un ostaș nu trebuie să cadă niciodată prins. Și dacă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Înot și mă voi duce la domnul meu, cerându-i să-mi ia viața. Astfel, mi-o voi lua singur : un ostaș nu trebuie să cadă niciodată prins. Și dacă minți ? Un ostaș de-al lui vodă Țepeș nu minte, pașă ! În fața lui Țepeș, Mândricel povesti totul. Apoi Își scoase pumnalul și și-l Înfipse adânc În inimă. Căzu cu brațele desfăcute, Încercând parcă să cuprindă tot pământul țării. Țepeș Îi sărută obrajii și porunci alor săi ca viteazul Mândricel să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile și nici Însuși tronul nu mă vor face să-mi vând țara și pe domnul meu. Toți soldații lui Țepeș sunt isteți ca tine ? Din toți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deodată cai, oameni și tunuri. Se face o larmă și-un vălmășag de nu mai știu Încotro să se miște. Sinan, Îmbrâncit, cade de pe pod și-și rupe dinții. Un supus Îl ia În spate și-l scapă. Soldații și Pașa fug laolaltă, lăsând și arme, și steaguri În mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
omisiune, dacă nu faptul că ele nu erau diferite de cele pe care oaspeții erau obișnuiți să le mănânce în Occident? Prin comparație, iată cu cât lux de amănunte este descrisă, de către un spaniol, alimentația turcilor de pe vremea lui Sinan Pașa, una în mod cert considerată exotică: „Mănâncă în fiecare zi pilaf fiert cu supă din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
i se substituie, în domnia lui Ioan Teodor Callimachi, fumăritul), se înscriu ca într-o ordine naturală alături de alte calamități - epidemii, invazia lăcustelor, seceta. Arătarea pe cer a unei comete nu tulbură mai puțin ca trecerea prin țară a unui pașă „cu trei tuiuri”, condus cu onorurile cuvenite și cu multe precauții până la hotare pentru ca, în sfârșit, încordarea și nesiguranța să dispară. În limitele mentalității boierimii mărunte căreia îi aparține, cronicarul își îngăduie totuși preferințe față de unele dintre domniile evocate, după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
IV‑a, Editura Economică, București, 2003. Mathis, Robert L., Nica, Panaite C., Rusu, Costache, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 1997. Moldovan-Scholz, Maria, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2000. Niculescu, Maria, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică, București, 2003. Pașa, Florin, Pașa, Luminița Mihaela, Productivitatea, indicator de eficiență a muncii, Editura Polirom, Iași, 2003. Pecican, Eugen Șt., Macroeconomie, Editura Economică, București, 1996. Pitariu, Horia D., Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a personalului, Casa de Editură IRECSON
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Editura Economică, București, 2003. Mathis, Robert L., Nica, Panaite C., Rusu, Costache, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 1997. Moldovan-Scholz, Maria, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2000. Niculescu, Maria, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică, București, 2003. Pașa, Florin, Pașa, Luminița Mihaela, Productivitatea, indicator de eficiență a muncii, Editura Polirom, Iași, 2003. Pecican, Eugen Șt., Macroeconomie, Editura Economică, București, 1996. Pitariu, Horia D., Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a personalului, Casa de Editură IRECSON, București, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
din perspectiva lui Caragiale care, s-a constatat, n-a scris un cuvânt de prisos în comediile și "momentele" sale, încadrabile perfect dimensiunilor procustiene. Prolixitatea și platitudinea imaginii sunt puse în lumină și în pastișele după Bolintineanu: Grația domniței sau Pașa din Silista, ultima celebră prin amănuntul că a fost întocmită ad-hoc într-o întrunire amicală de scriitori pentru a demonstra ușurința cu care Bolintineanu putea compune șiruri nesfârșite de versuri pe teme istorice. În sfârșit, mai puțin înveninate și mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care a pledat la Conferința de la Paris pentru românitatea Basarabiei. Ca geograf și cercetător s-a orientat spre teme de specialitate, dar apropiate și de crezul său politic. Câteva titluri sunt semnificative: Gurile Dunării și Basarabia (1932), Hotarul lui Halil Pașa și cele 2 ceasuri, Românii și ucrainienii în lumina operei lui Hrușevschi (schițarea unei probleme de geografie istorică și politică moldoveneascăă. Prof. Gh.I. Năstase a încetat din viață la Iași, în 28 decembrie 1985. ORLOVSCHI, NICOLAE (1923-1995) INGINER Printre personalitățile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]