155,444 matches
-
apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică românească, întâlnite la tot pasul în paginile acestei traduceri - „două exemple, avers și revers, a (sic!) monedelor de bronz”. Câteva pagini mai încolo, la Mulțumiri, printre alte perle ale acestor traducătoare (de exemplu: „Muzeul de Arte Fine din Boston” (p. 14) pentru „Muzeul de Arte Frumoase din Boston”, cum e consacrat; în original, „the Museum of Fine Arts, Boston” (p. IV
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
respectivă, dovadă a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă. Dar, întrucât greșelile de traducere sunt prea numeroase în fiecare capitol, inventarierea lor pagină cu pagină depășind spațiul consacrat chiar și unei recenzii foarte analitice, vom face o sistematizare a lor, prezentândule pe cele mai flagrante. Erori care denaturează adevărul istoric: p. 8: „This was nothing new in Roman letters: Sallust had done the
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă. Dar, întrucât greșelile de traducere sunt prea numeroase în fiecare capitol, inventarierea lor pagină cu pagină depășind spațiul consacrat chiar și unei recenzii foarte analitice, vom face o sistematizare a lor, prezentândule pe cele mai flagrante. Erori care denaturează adevărul istoric: p. 8: „This was nothing new in Roman letters: Sallust had done the same when
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de profesoara universitară Doina Benea. Este un merit incontestabil al colegei menționate că a creat la Timișoara o adevărată școală de arheologie provincială romană, cu preocupări speciale de istoria economiei romane în Dacia și în provinciile limitrofe sau mai îndepărtate. Paginile rezervate acestei problematici de-a lungul anilor în mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
au adoptat noi moduri de interacțiune cu spectatorii - prin benzile de mesaje care se scurg în partea de jos a ecranului (numite, se pare, în jargonul tehnic, scroll-uri - scrolling text) - și de umplere a golurilor de emisie - prin expunerea unor pagini de chat, transmise prin SMS. Primele sînt mai ales „dedicații”, adesea de o izbitoare banalitate dulceaga, și apar toată ziua, mai ales pe posturile muzicale; celelalte - intervenții insomniace pe diverse teme - apar noaptea, în pauzele dintre programe. Posturile de televiziune
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
și Adrian Gavrilescu. Bine ar fi ca doar propria comoditate să-i împiedice pe alegători să preia răspunderi în structurile de partid. Din păcate însă lucrurile sînt și aici mai contorsionate. Chiar în această carte este înfierat, pe zeci de pagini, sistemul clientelar care stă la baza selecției elitelor în majoritatea formațiunilor politice din țara noastră. Dincolo de aceste puseuri juvenile, cartea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu aduce cîteva revelații importante în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
1954 existau deja cîteva publicații literare, hebdomadare sau lunare, între care Viața românească este tot o “revistă a Uniunii Scriitorilor”. În aprilie, același an, la Cluj Almanahul literar devenea Steaua (un articol comemorativ publică în numărul nostru de astăzi, în paginile 14-15, poetul Adrian Popescu, actualul redactor-șef al revistei clujene) și, un an mai tîrziu, sub conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din țară. Cel dintîi redactor-șef
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din țară. Cel dintîi redactor-șef este Zaharia Stancu (1954-1962), cel din urmă (1967-1968), Al. Oprea. Revista a consacrat, aproape mereu, un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la conceptul de realism și aplicabilitatea lui în genurile literare la realismul-socialist, abandonat
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul canonului. Alte șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
păstreze în țară ca să aibă ce da poporului în caz că, prin absurd, iese primar” (ACADEMIA CAȚAVENCU, 9-15 martie). Pupat Ceaușescu, în presă Cum se simte că am intrat într-un an electoral! Ziarele cotidiene încep să nu mai aibă loc pe pagina întîi pentru toate dezvăluirile și anchetele pe care le publică. ZIUA publică în exclusivitate o anchetă incendiară intitulată: Incest și șantaj la procuror. Din lunga serie a subtitlurilor reținem doar cîteva: Șeful PNA Bihor a devenit o marionetă în mîinile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
California Press. Când, la începutul lui decembrie 2003, mi-a sosit prin poștă, am avut o involuntară strângere de inimă: oare e chiar cartea la care Vladimir lucrează de un sfert de veac? O fi reușit, în doar patru sute de pagini, să spună tot ce știe despre comunismul românesc? O fi acoperit întregul peisaj, atât de accidentat, al istoriei satanice care-a brăzdat societatea românească aproape întregul secol al douăzecilea? Cum îmi vor părea capitolele cărții, acum, după ce Vladimir a dezvăluit
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
de memorie la dl Moraru! Așa ceva nu se întîmplă în America. Dar la noi, unde totul e posibil... * Cronicarul (nu al României literare, ci al ACADEMIEI CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După Ureche) face o sugestie spirituală în pagina 28 a numărului din 2-8 martie: “A fost furat seiful filialei din Constanța al S.C. Electrica. Bine că nu erau hoți de artă. Vă dați seama, fura tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul”. Umorul fiind al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul”. Umorul fiind al Cronicarului după Ureche, sublinierile sînt ale Cronicarului R.l. * Nu ni se pare deloc fericită ideea CRONICII ieșene de a publica, drept Poem de februarie, în deschiderea primei pagini a revistei de acum o lună, Doina lui Eminescu. După “reorientarea” negocierilor cu U. E. și declarația d-nei Puwak cum că dl Arie Oostlander nu e binevenit în România, mai lipsea reactualizarea îndemnurilor poetului național de a-i urca în spînzurători
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
dintre ele se află mai mult decît un grăunte de adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă, paginile cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă, paginile cu dezvăluiri despre Ultimele zile ale cuplului Ceaușescu aproape că pălesc. Se pare că Jurnalul și-a propus să devină un ziar popular, încercînd o altă formulă decît concurența care exploatează faptul divers, istorioarele de scandal ale VIP-urilor autohtone
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
și afaceri amoroase cu iz sexy. Redacțional vorbind, echipa condusă de Marius Tucă s-a înhămat la o muncă din cale afară de dificilă chiar și pentru un periodic, dar pentru un cotidian. * Nici EVENIMENTUL ZILEI nu mai stă doar în paginile obișnuite. Face ediții speciale, de anchetă și investigație, ceea ce în secretomania de la noi, e o performanță jurnalistică pe care nu și-o poate îngădui orice ziar. Pornind de la o investigație despre Palatele ștabilor PSD, Cornel Nistorescu scrie un comentariu intitulat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Pavel Gheo, profesorul universitar clujean Mircea Naidin a făcut parte din colectivul condus de Mihai-Dan Pavelescu. Volumul lui, Literatura Science Fiction (cam lipsite de imaginație aceste titluri), din care o bună parte a fost publicată sub formă de serial în paginile Ziarului de Duminică, nu este doar o introducere nepretențioasă, dar și un eseu bine documentat asupra tuturor teoriilor care s-au preocupat de originile SF-ului. Din această cauză, nefiind așadar un studiu teoretic solid precum lucrarea lui Florin Manolescu
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
fără mine urmează perspectiva carrolliană asupra universului copilăresc, propunând o povestire introspectivă, în care o nouă Alice explorează, cu aceeași uimire a predecesoarei, granița dintre lucruri și cuvinte. Senzația stranie, de care nu scapi până la sfârșit, este că toate aceste pagini ar fi trebuit scrise la persoana a treia, dar că, dintr-un motiv obscur, s-a produs o deraiere înspre persoana întâi. Și aceasta pentru că, dincolo de logica fetiței mirate, se insinuează la răstimpuri în ecouri vagi, neverosimile, preocupările livrești, filosofice
Înainte de a fi prea târziu by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13038_a_14363]
-
vieții unui om care a văzut tragedia venind și n-a putut face nimic pentru a o preîntîmpina, atunci învățămintele ar fi în orice caz două. Mai întîi, o constatare neașteptată: nici un rău nu este inevitabil, strigă Haffner prin toate paginile cărții. Oricît ar părea de ciudat, venirea lui Hitler la conducerea Germaniei putea fi împiedicată de n ori din 1920 și pînă în 1933, dar din păcate n-a fost! Autorul enumeră, una cîte una, demisiile rușinoase ale celor care
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
patronajul domniilor-lor Belu și Bitang; altul, cronica d-nei Carmen Mușat (să fi preluat ștafeta de la dl. Iorgulescu?) la un volum de versuri al lui Adrian Păunescu. * Primul număr apărut în 2004 (dublu: ianuarie-februarie) din VIAȚA ROMÂNEASCĂ rezervă aproape jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
particulari pricepuți, competenți, cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]