2,931 matches
-
cei care, În Brazilia sau Africa, inspiră acum mireasma iasomiei sau citesc, mai harnici, un bilet de microbuz. Alte societăți Îngăduie ramificarea În subgenuri care interesează de la sine; verbi gratia, cei loviți de tuse măgărească pot să Încalțe, chiar acum, papuci, sau să o ia năvalnic la goană, urcați pe bicicletele lor, sau să facă o transbordare la Temperley. O altă ramură o formează cei care rămân străini de aceste trei trăsături atât de omenești, inclusiv tusea. Doctrina breslismului nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am Înregistrat de visu o coșmelie c-un singur cat, două balconașe dă imitație și poartă cu ciocan. Pă când măsuram șandramaua aia cu vizualu, ca s-o jicnesc bine, a dășchis poarta o insă respetabilă, sex femenin și umblători papuci, care am indentificat-o, cu toată vârsta, că iera văduva lu salvatoru meu și mama lu pretenaru meu. Am Întrebat-o dacă așa, dân Întâmplare, Julito făcea act de prezență. Făcea, și m-am băgat năuntru. Doamna m-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mi-am dat seama pentru că nu a venit cu un buchet enorm de flori, un zâmbet larg și o felicitare de dimensiunile unei mese de bucătărie pictată cu berze. Judy părea agitată și nervoasă. Mie mi-a picat inima în papuci. Dacă James se apucase să le spună și altor oameni, însemna că era adevărat. M-a părăsit, am anunțat eu pe un ton dramatic. —Știu. — Cum a putut? Nu știu. S-a îndrăgostit de altcineva. —Știu. — De unde știi? am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
stăpâna vieții mele și că, Doamne ferește, dacă ceva avea să nu mai meargă între mine și James, aveam să-mi folosesc tot timpul și să-mi canalizez toată energia ca să rezolv acea problemă. Nu mă așteptasem să mi se dea papucii la douăzeci și patru de ore după ce dădusem naștere primului meu copil, adică exact atunci când nivelul energiei era la minimum, iar nivelul vulnerabilității era la cea mai ridicată cotă din toate timpurile. Ca să nu mai spun că eram și grasă ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
băutură și haleau ceva la Billy Can. S-a dovedit că Skip se simțea îngrozitor de neglijat din cauza sarcinii și a faptului că Bronnie nu mai vorbea de altceva decât de copil. Doamna Goolagong l-a liniștit. Skip i-a dat papucii lui Chrissie, s-a împăcat cu Bronnie, Bronnie a născut un copil superb pe nume Shane, iar Chrissie s-a întors în nordul Australiei împreună cu câinele ei, Bruce. Dacă nu mă înșel, ulterior, doamna Goolagong a fost concediată de la Billy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
voce tremurătoare când aceasta a răspuns. —Of, Claire, a izbucnit Laura. Tocmai voiam să te sun. Ghici ce s-a întâmplat! Asta e replica mea, m-am gândit. —Ce? am întrebat-o. —Ticălosul ăla mic, Adrian, tocmai mi-a dat papucii! Adrian fiind, desigur, studentul de nouăsprezece ani de la Arte. —Cum? am zis. — Da, mi-a confirmat Laura printre lacrimi. Îți vine să crezi? — Dar credeam că nu-ți pasă de el, am spus surprinsă. —Așa am crezut și eu, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
confirmat Laura printre lacrimi. Îți vine să crezi? — Dar credeam că nu-ți pasă de el, am spus surprinsă. —Așa am crezut și eu, s-a smiorcăit ea. Și stai că n-ai auzit tot! Ghici de ce mi-a dat papucii! — De ce? am zis întrebându-mă care putea fi motivul. În sfârșit, Laura terminase stocul de șosete? — Pentru că a întâlnit pe altcineva, mi-a declarat Laura. Și ghici câți ani are tipa! —Treișpe ani! m-am hazardat eu. Nu! a urlat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să vorbească din cauza lacrimilor. Puștiu’ zice că sunt imatură. —Mucosul! — Că are nevoie de cineva mai cu picioarele pe pământ. Ce tupeu pe capul lui! Și eu care îi făceam o favoare ieșind cu el. Și-acum mi-a dat papucii, a zis plângând Laura. Nu mi-a mai lăsat nici o șosetă. Iar n-o să mai știu nici un nume de la Top of The Pops. Doamne, asta-i nasol! am spus eu clătinând din cap cu resemnare. Ascultă, mi-a spus Laura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
van toată îngrijorarea și nefericirea. După care a început să mă roadă curiozitatea. Ce se întâmplase cu James și Denise? Știam că nu trebuia să pun întrebări, dar pur și simplu nu m-am putut abține. Deci ți-a dat papucii? am întrebat. Am încercat să strecor întrebarea în treacăt, dar n-am reușit decât să dau cuvintelor o tonalitate plină de amărăciune. — S-a întors la Mario, Sergio sau cum l-o chema? — Nu, Claire, mi-a răspuns James privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
știut că James e înnebunit după tine? Și că e total nesigur pe tine? Era clar că Judy era dezgustată de mine. — Și încearcă să te manipuleze, a spumegat ea. Profită de situație numai ca să poată să te țină sub papuc. Îți spune că e vina ta că te-a părăsit și că dacă nu te comporți așa cum vrea el, o să te părăsească din nou. Tipic! —Judy, am intervenit. Vreau să te calmezi o secundă. E foarte important. —Ăăăă, bine, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
decibeli.) Și în loc să-ți ceri iertare pentru felul lamentabil în care te-ai purtat cu mine, ai pretins că totul a fost din vina mea. Tonul a continuat să mi se ridice.) Și te-ai decis să mă vâri sub papuc cu forța cerându-mi să mă transform în ceva ce nu sunt. Într-o femeiușcă obedientă, care să nu te contrazică. Și care să nu te pună în umbră. Și care să nu te facă să te simți nesigur pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Gregor. Ajunși la Florența, masochistul semnează convenția prin care poate fi umilit, bătut și chiar omorît, ea, În schimb, va apărea cît mai des În blană. Și doamna-l biciuiește cu violență, căci are un chip dur. Îi dă cu papucul, Îi trage palme de față cu prințul rus, pe urmă-l pupă. Apoi Îl aruncă În pivnița umedă. Îi zice că l-a iubit pătimaș, dar acum inima ei este moartă. Ca atare se ivește un pictor neamț ce execută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mîinile. Stens căzu la pămînt, icnind. Ed Îl izbi cu piciorul În figură și plecă Împleticindu-se. Inez pe trotuar, cu o poantă: — Cine zicea că White e un mardeiaș? CAPITOLUL 27 Bud Îi aduse femeii o cafea. Dă-i papucii și du-te să-l vezi pe Stens la pîrnaie. Carolyn nu mai știu cum. La Orbit Lounge părea În regulă. A cules-o dintr-un impuls de moment: tocmai fusese anunțat despre Dick. Dacă nu găsea o femeie, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o cafea“. Iar vecina se ridică, zicându-i: „Merg să vă ajut“, dar o oprește cu un gest hotărât: „Nu, nu, stai aici. O fac eu“. Își târăște picioarele descălțate între timp de pantofii tari și negri și vârâte în papucii moi de pâslă vișinie, de-a latul încăperii celei mari, prin vestibul, către bucătărie. Deschide ușa după bunul ei obicei, încet și puțin, atât cât să-și strecoare trupul subțire, cu privirea mai mult în pământ, îngânând niște sunete care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a mormăit mai mult pentru ea, parcă eu n-aș ști că trebuie să mă duc, dar uite că nu vreau să mă gândesc! Poate mi-e frică! Mergea ținându-și trupul cât putea de țeapăn, târșâindu-și mai mult papucii pe covor, străduindu-se în zadar să nu verse cafeaua, a răsuflat ușurată, la o adică, nimeni nu-i taie capul, tot ele o beau până la urmă, și s-a așezat privită atent de cealaltă, care se ridicase să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fără rost în catranul nopților prea lungi, acoperind până și ticăitul nenumăratelor ceasuri și pendule care merg acum anapoda. S-ar trezi - mai bine spus, se trezea - înfiorându-se la orele când toți dormeau, își vâra cu atenție picioarele în papucii de pâslă vișinie, pe atunci noi, mergând în lung și-n lat de la dormitorul ei la bucătărie și înapoi la baie, pe întuneric, fără să se lovească de lucrurile cărora le știa cu exactitate locul, speriată când ajungea în dreptul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
rămânea rezemată de pernele sprijinite de tăblia patului, privind lucrurile din jur, pe îndelete și îndelung, de parcă le-ar fi văzut prima oară sau trebuia să-și reamintească rostul lor. Neapărat cobora după aceea din pat, își vâra picioarele în papucii de pâslă vișinie, târându-i încet prin toate camerele, mergând la ferestre, pe rând, și privind în lumina fierbinte, ațâțătoare, plină de miresme, obositoare a orașului, oprindu-se în fața mobilelor și pipăindu-le pe îndelete, suflând un fir de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
toată udă i se lipise de spatele subțire în două rotocoale mari, ca niște pete uleioase. Andrei Vlădescu și fiica ei s-au privit pe deasupra capului cu păr îngălbenit, în timp ce bătrâna doamnă se străduia să-și vâre picioarele umflate în papucii de pâslă vișinie. Probabil au gândit același lucru, pentru că le tremurau în același fel buzele și au spus aceleași cuvinte, încercând s-o convingă să nu se sperie. Dar mai mult s-au înțeles din priviri și vorbele esențiale nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ultima clipă. Toate astea la un loc era ca și cum și le-ar fi spus din nou când o sprijineau de brațul și umărul tremurător, ea de o parte, Andrei Vlădescu de cealaltă parte, așteptând, răbdători, să-și vâre picioarele în papucii de pâslă vișinie și s-o conducă la baie. După care Andrei Vlădescu a închis ușa, lăsându-le acolo, dar așteptând la câțiva pași pentru drumul în sens invers și auzind toate zgomotele neputinței răbufnind și răsunând între pereții băii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nici măcar nu cumpăra câte un pachet Întreg de țigări. Acum am văzut capătul unui pachet nou‑nouț de Camel Special Light ițindu‑se din buzunarul de la piept al bluzei cu guler prins În nasturi. Am Împuns‑o În pulpă cu papucul și am arătat spre țigări. Mi le‑a dat Împreună cu o brichetă. — Știam eu că nu te superi, a zis și a mai tras calmă un fum. N‑am chef să m‑apuc de treabă și asta mă ajută să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
decât spre seară, așa că am sunat la recepție și am comandat un mic dejun complet. Când băiatul de serviciu mi l‑a adus, mă Îmbrăcasem din nou Într‑unul dintre capoatele acelea de catifea, Îmi pusesem și o pereche de papuci din același material și eram pregătită să mă Înfrupt cu omletă, cornuri, prăjituri, brioșe, cartofi, pufuleți și clătite, care au venit Însoțite de o aromă amețitoare. După ce am devorat toată mâncarea și două cești de ceai, m‑am Împleticit Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Dar sunetul apelului continuă. Poate că Julia era jos, În bucătărie, sau cu un etaj mai jos, la baie. Helen o văzu alergînd pe treptele Înguste pînă la biroul ei, Încălțată În espadrilele pe care le purta pe post de papuci; o văzu Îndesînd la loc o buclă rebelă care-i ieșise de după ureche, Întinzînd mîna spre telefon cu respirația tăiată... Apelul contiuna. Poate că Julia se decisese să nu răspundă. Helen știa că face asta cînd era În toiul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aduse pe bărbat. Acum, ochii lui erau lipiți complet, plini de sînge și praf; trebuia să-i ghideze brațele și picioarele, de parcă ar fi uitat cum să le folosească. Îl urma nevastă-sa. Începuse să culeagă niște lucruri mărunte: un papuc ecosez, o plantă Într-un ghiveci. — Cum să le las pe toate? zise ea, cînd gardianul Încercă s-o urce În mașina lui Patridge pentru a fi dusă la Postul de Prim-ajutor. Începuse să plîngă. Nu vreți să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
adăposturile lor, erau cu toții strînși lîngă zidul grădinii, Încercînd să vadă. Polițiștii instalaseră o foaie de cort. Un ins le conduse pe Kay și Cole prin locul respectiv să le arate ce fusese recuperat: trupul unei femei, Îmbrăcat și cu papucii În picioare, dar fără cap, și torsul gol, fără sex al unui copil mai mare, Încă strîns cu cordonul de la halat. Astea erau Întinse sub o pătură. Înfășurate Într-o mușama, lîngă ea, erau diverse părți din trup: brațe mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Îi era palidă și doar c-o umbră de machiaj. Era Îmbrăcată În niște pantaloni negri, din flanelă, necălcați, Într-o cămașă cu guler mare și un pulover fără mîneci. În picioare avea niște șosete pescărești și o pereche de papuci roșii, marocani. Stai aici pînă strîng toate chestiile astea, spuse ea Întorcîndu-se și ieșind prin ușa cu draperie cu haina și pantofii. Helen rămase acolo nervoasă, neajutorată, privind În jur. Camera era mare, caldă, dezordonată, și nu semăna nici un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]