8,643 matches
-
pășuni, păduri, lacuri sau heleșteie, formează o unitate funciară ce aparține nu fiecărui membru în parte, ci unității colective a țăranilor care alcătuiesc obștea. „Fiecare individ de parte bărbătească [ajuns la vârsta maturității - n.n.] are dreptul să reclame uzufructul unei parcele de pământ egală cu cea a celorlalți membri din care este alcătuită obștea. Pădurile, pășunile, dreptul de vânătoare și de pescuit neputând fi supuse împărțirii, rămân devălmașe și la dispoziția tuturor. În schimb, țarina sau terenul arabil și pășunile sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pământ cultivate de fiecare gospodărie în parte, de unde și ostilitatea populației față de asemenea măsuri, pe care le numește ciornoi peredel (împărțeală neagră, adică nedorită, funestă) (Haxthausen, 1847, vol. I, 119). La fiecare nouă revizie este lăsat și un număr de parcele libere, alcătuind așa-numita „rezervă obștească”, urmând a fi repartizate de-a lungul timpului, în cazul apariției de noi tiaglo-uri (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La împărțirea în loturi a pământului sunt căutate terenurile drepte, care permit o mai ușoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
părți egale. În pământurile aparținând coroanei, cantitatea de loturi ce trebuiesc delimitate este determinată prin numărul de suflete, adică de țărani care alcătuiesc obștea; iar în pământurile ministerului agriculturii sau în cele ale particularilor, după numărul de tiaglo”. Numărul de parcele este așadar egal cu numărul de țărani sau de tiaglo dintr-o comunitate anume, la care se mai adaugă câteva părți de teren de rezervă, menite a acoperi viitoarea creștere a populației. Această „rezervă obștească” aparținea întregii comunități, adică tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dispărut, pentru ca munca depusă de tată pe acel teren să nu fie pierdută pentru urmași. Din acest motiv, familiile preferă să rămână unite și resping orice idee de împărțire sau de izolare” (Haxthausen, 1847, vol. I, 120-121). Odată încheiată delimitarea parcelelor, întreaga comunitate se aduna pentru a fi de față la distribuirea acestora prin tragere la sorți (Haxthausen, 1847, vol. I, 120). La români nu a existat obiceiul împărțirii periodice a pământului. Într-o primă fază din evoluția satului devălmaș, țăranii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
români nu a existat obiceiul împărțirii periodice a pământului. Într-o primă fază din evoluția satului devălmaș, țăranii practicau o agricultură itinerantă pe teritoriul satului, fiecare fiind liber să are unde și cât avea nevoie. După obținerea recoltei și epuizarea parcelei cultivate, aceasta era abandonată, pornindu-se în căutarea alteia ș.a.m.d. (Stahl, 1998, vol. I, 272-275). Din dorința de a împiedica izbucnirea unor conflicte, terenurile mai bune decât altele (datorită fertilității deosebite sau apropierii de sat) erau supuse controlului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
țărani. Condiția lor este foarte variată, după cum este vorba despre proprietari sau despre exploatatori care au putut beneficia de transferuri de proprietate din epoca revoluționară, care vînd o parte din produsele lor pe piață, sau din țărani mărunți, posesori de parcele sau lucrători cu ziua. Diversității sociale i se adaugă diversitatea situațiilor regionale. Franța rurală de la începutul secolului al XIX-lea este încă foarte apropiată de fosta Franță. Comunicațiile sînt lente, valorile și ideile orașelor rămîn îndepărtate, tradițiile folclorice sînt la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o măsură din ce în e mai mare pe cooperările sociale, și pe naționalizări. Organele de supraveghere economică încercau să se lupte cu punctul de vedere arhaic asupra agriculturii: lămureau pe gospodari să nu cosească cu secera, să nu lase parcele în pârloagă și introduceau semințe noi de culturi, soiuri noi de plante. În Țara Secuilor s-au introdus atunci, de pildă, îngrășămintele artificiale. Nu cunoaștem cifrele exacte de finanțare ale economiei transilvane, dar numărul din 6 septembrie 1941 al ziarului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și se execută în preajma recoltării. Potrivit metodologiei, evaluarea în câmp a producției biologice la năut trebuie efectuată în faza când majoritatea păstăilor au ajuns la maturitate (BĂLTEANU GH., 1974; ROMAN GH. și colab., 1998). Obligatoriu, trebuie luate 5 probe pe parcele în suprafață de până la 50 ha și 10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producției biologice la năut trebuie efectuată în faza când majoritatea păstăilor au ajuns la maturitate (BĂLTEANU GH., 1974; ROMAN GH. și colab., 1998). Obligatoriu, trebuie luate 5 probe pe parcele în suprafață de până la 50 ha și 10 probe pe parcelele mai mari de 50 ha. Suprafața unei probe este de 1m2. La fiecare probă, plantele se recoltează, se desfac păstăile, se cântăresc boabele, se află producția medie la metru pătrat și apoi producția medie probabilă la hectar care se corectează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
DENCESCU S., 1982). Indiferent de metoda ce se folosește, pentru o evaluare cât mai exactă este necesar să se țină cont de gradul de uniformitate a culturii, de fixarea cu multă obiectivitate a locului de unde se ia proba pe diagonala parcelei și de efectuarea cu conștiinciozitate a tuturor operațiilor. II.2.7. RECOLTAREA Recoltarea constituie una dintre lucrările importante ale culturii leguminoaselor pentru boabe în general și ale culturii năutului în special. Stabilirea epocii de recoltare la năut nu este dificil
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în care s-a urmărit: data răsăritului considerată când 75% din plante au ieșit la suprafața solului și rândurile erau vizibile; desimea plantelor s-a stabilit prin numărarea plantelor pe doi metri de rând în trei puncte aleatorii ale fiecărei parcele la aceiași distanță de margine, la toate variantele; data înfloritului s-a considerat ziua când la 75% din plante au început deschiderea florilor bazale; data fructificării s-a considerat ziua când la 75% din plante erau formate păstăile bazale; data
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în care culoarea păstăilor de pe ramificații a devenit galben - brună, iar semințele s-au întărit. înaintea efectuării observațiilor pe fiecare parcelă, s-a vizitat întreaga experiență pentru aprecierea eventualelor diferențe vizibile între variante, aprecierile referindu-se la plantele din interiorul parcelei, pentru evitarea variațiilor produse prin influența marginilor sau vecinilor. în perioada de vegetație după înflorire, formare a păstăilor și la maturitate, de pe suprafața de 2,25 m 2 din fiecare parcelă, s-au luat probe de plante întregi și s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
organ al plantei s-a determinat prin cântărire la balanțe electomecanice. Pentru fiecare variantă fertilizată s-au format probe medii de semințe pentru analize chimice. IV.2.3. TEHNOLOGIA FOLOSITĂ îN EXPERIENȚE Experiențele de la ferma Ezăren-Iași au fost așezate în parcele subdivizate cu 3 repetiții (experiența privind epoca de semănat, desimea de semănat și distanța între rânduri), 4 repetiții (experiența cu ingrășăminte foliare și bacterizare), respectiv 3 repetiții (experiența cu leguminoase pentru boabe) cu o suprafață de 20m2 pentru fiecare variantă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la prețuri mici, prin scutiri de taxe și impozite etc. (Sfințescu 1933: 272-273) Legislația din această perioadă Începe să conțină din ce În ce mai multe referiri la modul În care aceste cartiere trebuie să fie construite. Normele vizează probleme precum suprafața minimă a parcelei construibile, procentul de ocupare a terenului, așezarea clădirilor pe teren, suprafețele libere, curțile și grădinile, Înălțimea construcțiilor, relația dintre aliniere și aliniament, unitate de caracter arhitectural. Regulamentului de construcții și alinieri (1939) aduce o prevedere importantă nouă, conform căreia, În
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
până la mijlociu - profunde, de troficitate mijlocie, acoperind suprafețe mai întinse, și soluri brun montane de pădure, mijlociu - profunde, cu troficitate ridicată. La limita inferioară, pe suprafețe mai mici, apar soluri intrazonale, înmlășinate, adesea lipsite de vegetație lemnoasă. Rezervația are 5 parcele forestiere, dintre care 3 sunt zonă de protecție integrală, una este zonă tampon și una este zonă de vizitare; în zona tampon s-au oprit tăierile din anul 2003, deoarece aceasta face trecerea către zona de protecție. In cadrul rezervației
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
în cele trei, țiganca, grecoaica, evreica, spirite ale unor străvechi civilizații, modalități spirituale pentru marea trecere sau forme ale culturii care-l tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon), trebuie remarcate imaginea mitică a sufletului comparat cu un vizitiu conducându-și carul (întâlnită în Katha-Upanisad332) și simbolismul pragului unde stă baba, ceea ce sugerează așa cum frecvent spune Eliade "trecerea spre celălalt tărâm", ruptura de nivel, trecerea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Fără Îndoială, istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare, astfel că ajungem uneori la rezultate contradictorii, neașteptate, În total dezacord cu evoluția comunității sau a actorilor sociali, scrie Patrick Rateau În cartea citată. Unii au sensul trecutului, percep durata ca pe ceva palpabil și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare: ajungem uneori la rezultate contradictorii, neașteptate, În total dezacord cu evoluția comunității sau actorilor sociali. Unii au sensul trecutului, percep durata ca pe ceva palpabil și prezent, discursul istoric Îi implică, incorporează valori și norme
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un plug sau vite. Oricare ar fi situația, lucrarea pămîntului are drept scop principal asigurarea mijloacelor de supraviețuire. Astfel, cerealele, baza alimentației populației, predomină în defavoarea altor culturi agricole. Pentru a evita epuizarea solului, țăranii au aplicat sistemul rotației culturilor. Anumite parcele sînt lăsate în pîrloagă pentru a se reface: cerealele se cultivă la doi ani în sud și la trei ani în Europa de nord-vest. Productivitatea este, în consecință, foarte scăzută. Dacă cele mai bune randamente din marile bazine sedimentare din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de îngrădire a terenurilor ("enclosure"). Apărută la sfîrșitul secolului al XIV-lea, aceasta duce la distrugerea cadrului comunitar de punere în valoare a domeniilor rurale (împărțirea pădurilor și pășunilor comunale) și la dispariția exploatării în comun a solurilor cultivate. Îngrădirea parcelelor, fixarea clară a hotarelor proprietății îi încurajează pe proprietari să-și amelioreze pămînturile prin desecări, îmbunătățiri, experimentarea noilor culturi și utilizarea tehnicilor mai moderne. După ce mult timp au încercat să împiedice această mișcare, puterea din Marea Britanie se hotărăște, în cursul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi prin adausul unor noi parcele, fie ele cât de mici. Că n-au existat raporturi strânse de vecinătate între coloniști și localnici se vede și din faptul că înrudirile prin căsătorie între aceștia, în cei 24 ani de când există colonia, au fost foarte puține: doar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
început să urce pe scara socială. Apoi, pentru că eliminarea progresivă a muncilor manuale care cer mai multă forță fizică și rezistență decît calificare nu a dus la dispariția din ateliere și din uzine a alienării provocate de munca împărțită pe parcele, în sfîrșit, pentru că, nici acolo unde automatizarea este avansată nu s-a produs atît o omogenizare a condiției muncitorești cît mai degrabă o deplasare și o redefinire a diferențelor. Oricare ar fi situația, nu se poate totuși nega faptul că
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
atmosferă de sărbătoare națională, Încheierea colectivizării (În timp ce În Polonia și Ungaria se procedase după 1956 la o parțială „decolectivizare“). „Socialismul“ triumfase În România pe deplin, la orașe și la sate! Cu alte cuvinte, proprietatea privată Își Încheiase existența. Au rămas parcele necolectivizate la deal și la munte, ca și unele mici ateliere sau magazine. Ponderea lor a fost Însă neînsemnată. Socialismul triumfase Într-adevăr pe deplin la orașe și sate. Mai rămânea ca românii să achite și nota de plată; au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prima escală e Kaliningradul (Königsbergul) - un alt „loc (rănit) al memoriei” germane. 24 iunie, sâmbătă Kaliningrad VITALIE CIOBANU: Intrăm pe teritoriul rus. Peisaj cunoscut, pe care îl revăd, după câteva săptămâni de Occident, cu o strângere de inimă. Au dispărut parcelele bine cultivate, ca în Germania sau ca în Polonia, le-au luat locul câmpiile părăginite. Uneori, mai zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
maturității ș-apoi spre moarte. Ele sunt cuprinse în eterna și necontenit înnoita lege a evoluției. 4 Iunie 927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo bălți în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]