8,290 matches
-
primul rând îndrumătorilor noștri de specialitate în acest proiect, profesorului Florin Constantiniu - cu al carui material despre Săptămâna Patimilor Basarabiei, o prefață la lucrarea altui regretat istoric și jurnalist, Mihai Pelin, am și lansat acest site: Florin Constantiniu despre Săptămâna patimilor -, apoi academicianului Dinu C Giurescu, de a cărui susținere suntem asigurați în continuare, si profesorului Gheorghe Buzatu, care ne-a facilitat accesul în secretele Arhivelor secrete, atât de la Washington cât și de la Moscova. De asemenea, mulțumim cofinatatorilor noștri, Guvernul României
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92468_a_93760]
-
caldă, frățeasca. Ce frumoasă coincidență aniversarea a 21 de ani de la înființarea Institutului și Bisericii noastre într-un moment așa de glorios și festiv: Intrarea triumfala a Domnului în Ierusalim! Ce semnificativă și coincidență cu momentele următoare Intrării în Ierusalim - Patimile Domnului! Pentru că într adevăr, toată această perioadă n-a fost lipsită și de pătimi, adică de griji, lipsuri, teama, mai ales legate de căutările noastre de locaș gazdă și de mutările dintr-un loc în altul. Dar Dumnezeu ne-a
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
toată această perioadă n-a fost lipsită și de pătimi, adică de griji, lipsuri, teama, mai ales legate de căutările noastre de locaș gazdă și de mutările dintr-un loc în altul. Dar Dumnezeu ne-a ajutat întotdeauna. Așa cum după Patimă urmează Învierea, si noi am fost martorii creșterii, dezvoltării, întăririi comunității noastre pe multiple planuri, prin activități de multe ori fără precedent în diaspora română de aici, desfășurate în cadrul Institutului și Bisericii noastre, așa cum reiese din această comunicare. Institutul Român
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
oameni cu ștaif In minte și în condei. „Scriitor înnăscut, autor al unor pagini care îl recomandă pe prozatorul autentic, Mihai Vișoiu a intrat în conștiința publică și în ipostaza de zile mari a reporterului de cotidian. Trăind cu o patimă ce răzbate cuceritor în scrisul său, în mijlocul Bărăganului și al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le cutreiere și să le redescopere necontenit în imagini menite să ne urmărească și să ne învinovățească pe bună dreptate, pentru cât rămânem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
natural: „Pentru că s-a născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat de ideea că lupta este idealul care ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic mi-l ține
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat de ideea că lupta este idealul care ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic mi-l ține mereu aproape de inimă. Mihai Vișoiu - călător sub steaua norocoasă a Dunării prin miresmele Bărăganului și aurul speranței”. În revista „Luceafărul” din iulie 2013, Radu Aldulescu găsește
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paștelui, numită și Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioșii pentru Înviere. Pentru a simți bucuria pascala trebuie să ne pregătim în această săptămână atât sufletul, cât și trupul, înăsprind postul pe cât ne stă în putință măcar în aceste ultime zile, care sunt și
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
este ținut în credința că Dumnezeu îl va feri pe cel care postește de toate bolile, îl va face să fie sănătos și să-i meargă bine tot restul anului și-l va ajuta la necazuri și nevoi. Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiții: păstrarea liniștii, a tristeții generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicția unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuințelor; curățenia prin curți; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecționarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor și
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
și nădejde, de reculegere și sărbătoare. Ne-am despărțit de acest lăcaș al credinței ortodoxe rămânându-ne în minte spusele ctitorului acestui schit, Ovidiu Crișan: „Când temelia vieții tale este Iisus Hristos atunci orice valuri, orice furtuni de ispite, de patimi și necazuri s-ar îndrepta asupra ta, poți sta liniștit, pentru că viața îți este clădită pe stâncă”. Text: Ioan Vlad Foto: Georgeta Cizmaș
Un nou schit ortodox pe harta județului Hunedoara [Corola-blog/BlogPost/92900_a_94192]
-
prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu mândrie „ca pe o pâine românească“. Altă operă care atrage atenția noastră, noi toți fiind oarecum atinși de „patima scrisului“ este „Dincolo de Cuvânt“ (confesiunea poetului, prozatorului, coord. Valentina Becart). Fiorul scrisului este foarte bine surprins de către autoarea articolului, Doamna Elena Trifan. O scurtă remarcă: revista Cetatea lui Bucur își deschide generos porțile către dimensiunea universală, atât în plan spațial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se nu doar pe sine, ci și pe alții. Calități are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă imaginea noastră într-o oglindă curată, fără patima care de bună seamă i-ar fi fost fatală dacă ar fi fost scrisă de un cronicar de pe la noi. Proverbialul calm englezesc, dublat pe alocuri de nota de umor dulce-amărui specifică britanicilor, face din această relatare un adevărat giuvaer, arareori
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Istoricul creației unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai plasticii noastre contemporane a fost abordat constant în timp. S-a vorbit și s-a scris despre „nefârtați”, despre locul lui Marcel Bunea printre artiștii anilor `80, despre „fronda”, patima, dar și rațiunea artei sale, care l-au propulsat printre cei câțiva aflați în fruntea domeniului. A deschis zeci de expoziții personale și a fost prezent în mai bine de 100 de expoziții de grup și colective, în țară și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93296_a_94588]
-
este secularizarea, adică o oarecare îndepărtare a oamenilor de preocupările religioase. „Secularizare” vine de la „seculum”, de la veacul acesta. Omul este foarte legat de cele trecătoare, de cele pământești, de cele seculare. Omul devine tributar banului, trupului, demnităților. Iată cele trei patimi dezordonate care l-au robit pe bietul om de atunci de când a căzut: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire. Toate acestea îl îndepărtează de viața spirituală. Ele sunt și pomenite de Sfântul Apostol Ioan în prima
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
lucrurile aveau să ia o întorsătură atât de neprevăzută, încât în ziua aniversării sale, domnitorul era purtat în lanțuri, împreună cu fiii și ginerele său, asemenea tâlharilor de rând, pe străzile Istanbulului. Calvarul începuse cu șase luni înainte când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
în pustiu. De aceea invităm pe toată lumea, spre a ne împărtăși, din Hristos, căci bun este Domnul! Să nu uităm că o cruce și o pătimire, fără înviere, ar duce la deznădejde și la pieire, dar și o înviere fără patimă și cruce ar însemna lipsă de onestitate. Amândouă, atât patima, cât și izbăvirea, sunt împletite, fără a-și găsi calea una fără cealaltă. În vederea întâmpinării învierii Domnului, salut pe toți cititorii ZiaruluI Românesc, cu pascalul Hristos a Înviat!” Mircea Maer
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
împărtăși, din Hristos, căci bun este Domnul! Să nu uităm că o cruce și o pătimire, fără înviere, ar duce la deznădejde și la pieire, dar și o înviere fără patimă și cruce ar însemna lipsă de onestitate. Amândouă, atât patima, cât și izbăvirea, sunt împletite, fără a-și găsi calea una fără cealaltă. În vederea întâmpinării învierii Domnului, salut pe toți cititorii ZiaruluI Românesc, cu pascalul Hristos a Înviat!” Mircea Maer Parohia „Buna Vestire, Croydon, Mitcham Road, CR9 3AT
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
ai împletit mărgele, Iar din privire vii și faci protest. Mi-e teamă că se-ntorc la stână lupii Sau în oraș speranțele puhoi Ori trântorii pe câmp lăsându-și stupii Vor adormi visându-ne pe noi. De dragoste cu patimă vom scrie, Dar eu fac iar aluzie la noi Prinzând un vers pe cerul din hârtie Că-n urma lui vin rimele în ploi. Zăpada poate oarbă să mai cadă Într-un defect al vremilor acut, Dar noi suntem a
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
Ridicând privirera către mândra Lună Raza -i de lumină, mă prinde de mână Nici nu îmi dau seama, dar deja plutesc Atras de lumina astrului ceresc Și mă las în voia dansului măiastru Purtat în inima cerescului astru Mistere și patimi, adunate -n vreme Șoapta -ți de iubire, ce-a vrut să mă cheme Toate sunt în Lună. Strânse, ferecate Așteptând tot timpul, în serenitate Mă deștept de -odată, cuprins de -un fior Luna mă menține, către ea, în zbor Simt
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Conștiința -mi moartă, la viață se scoalăRidicând privirera către mândra LunăRaza -i de lumină, mă prinde de mânăNici nu îmi dau seama, dar deja plutescAtras de lumina astrului cerescși mă las în voia dansului măiastruPurtat în inima cerescului astruMistere și patimi, adunate -n vremeșoapta -ți de iubire, ce-a vrut să mă chemeToate sunt în Lună. Strânse, ferecate Așteptând tot timpul, în serenitateMă deștept de -odată, cuprins de -un fiorLuna mă menține, către ea, în zborSimt că nu -mi va face
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
părintele a continuat: - Acum ziceți și voi: “Doamne, iartă-mă, că nu știu ce fac!” - Doamne, iartă-mă, că nu știu ce fac! Au murmurat îngerașii din bănci. Și toți ne-am închinat. Apoi, părintele ne-a ținut o emoționantă lecție de religie, despre patimile Lui Hristos pentru izbăvirea noastră. Nu știu dacă și ceilalți colegi mai țin minte lecția, dare eu n-am să uit niciodată cât a pătimit Mântuitorul, dar nici loviturile de strujan pe care le-am încasat în ceafă. Patimi care
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
despre patimile Lui Hristos pentru izbăvirea noastră. Nu știu dacă și ceilalți colegi mai țin minte lecția, dare eu n-am să uit niciodată cât a pătimit Mântuitorul, dar nici loviturile de strujan pe care le-am încasat în ceafă. Patimi care nu se uită. A doua zi, când a intrat domnul Arsu în clasă, văzându-ne atât de cuminți, mormăind cu nasul în cărți, s-a închinat și el:”Doamne, ce minuni ai făcut cu acești copii?!” Probabil că nu
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Revelației, deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei și puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile caută a-și acomoda lor lucrurile Lui Iisus Hristos, patimile, învierea și chiar trimiterea Duhului Sfânt. Dar se uită, în întunericul ce-i cuprind, că Iisus Hristos este însuși Ομεγα αποστολος του Θεου - marele trimis al Tatălui, după expresia Sfântul Grigorie Palama. Căci El Spune: „N-am venit să fac
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
alte credințe și convingeri, când aceștia apără sau promovează valori perene, nu doar mode efemere sau atitudini conjuncturale partizane. 7. În concluzie, este mai util și mai demn să construim cu bucurie un spațiu-simbol al comuniunii decât să apărăm cu patimă un vid spiritual!... Acest adevăr este confirmat de mulțimea clericilor și credincioșilor români care deja au început să ofere cu bucurie bănuțul lor pentru Catedrala care reprezintă dorința lor de întărire în credință și de înălțare în demnitate. Concluzii finale
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
fină, pe care puțini o știu astăzi aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului, a patimii și a morții!... Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Vorbirea despre Biserică între curs și discurs sau a cuvânta, într-un duh creștinesc, despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
din 29 aprilie 2017. Nu mă întreba de ce în unele zile înnorate, băiatul cu pălărie verde așteaptă în zadar lîngă chioșcul de ziare, și apoi pleacă întristat. În acest oraș din ce în ce mai singur, în care zidurile caselor păstrează nealterată dulceața vechilor patimi boierești, eu nu cunosc decît spaima dinaintea zorilor de zi, ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]