3,343 matches
-
a devenit cea mai mare putere militară din sud-estul Europei cu un teritoriu ce se întindea de la Adriatică la Egee și Marea Neagră iar către nord îi stăteau stavilă Carpații. Treptat el s-a desprins de biserica Romei apropiindu-se de Patriarhia ortodoxă de la Niceea. Papa cere ungurilor să-l oprească pe valah de la gîndurile lui de mărire. Aceștia atacă în anul 1231 regatul lui Ioan Asan în vest cucerind Belgradul și Branicevo, iar Severinul trece sub controlul lui Bela lV în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din Iași pe când conducea înalt Prea Sfințitul Pimen, ca vicar mitropolitan. Inalt Prea Sfinția sa mi-a trimis o scrisoare în care m-a felicitat și și-a exprimat dorința de a se tipări. Tot atunci am dus un exemplar la Sfânta Patriarhie, la Direcția Institutului Biblic și de Misune, pe atunci condus de înalt Prea Sfințitul Mitropolit Bartolomeu al Clujului, care mi-a spus că planul de tipărituri este întocmit și aprobat pentru zece ani, timp în care nu se mai poate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
instituționale. v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De ea țin Biserica Ortodoxă a Japoniei, dar și bisericile creștine din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De ea țin Biserica Ortodoxă a Japoniei, dar și bisericile creștine din ucraina, Belarus, letonia, Estonia, Moldova. Ele au, scrie Olivier clément, doar „autonomie internă”. Biserica Ortodoxă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De ea țin Biserica Ortodoxă a Japoniei, dar și bisericile creștine din ucraina, Belarus, letonia, Estonia, Moldova. Ele au, scrie Olivier clément, doar „autonomie internă”. Biserica Ortodoxă din Moldova are „autonomie internă”. Este strâns legată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia de Antiohia cuprinde diaspora arabă creștină; d) Patriarhia de Ierusalim; e) Patriarhia Moscovei. De ea țin Biserica Ortodoxă a Japoniei, dar și bisericile creștine din ucraina, Belarus, letonia, Estonia, Moldova. Ele au, scrie Olivier clément, doar „autonomie internă”. Biserica Ortodoxă din Moldova are „autonomie internă”. Este strâns legată de Biserica rusă și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ortodoxă din Moldova are „autonomie internă”. Este strâns legată de Biserica rusă și are nevoie doar de acordul acesteia. Pentru a fi autocefală, ea ar trebui să fie recunoscută de toate celelalte Biserici; f) Bisericile naționale sunt cele conduse de patriarhii din Serbia, Bulgaria, România și Georgia. Cea din urmă este condusă de un catolicos; g) Bisericile naționale ale Greciei și ciprului; h) Bisericile minoritare din albania, Polonia, Slovacia și America de Nord; i) Episcopia Catolică Ortodoxă a Franței. Această instituție practică ritul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
baza unui statut propriu, elaborat de Sinod, completat sau modificat în acord cu Împrejurările social-politice”. Are un caracter autocefal, adică „nu depinde și nu este subordonată altor forme de organizare religioasă”. Din perspectivă sociologică, organigrama BOR ar fi următoarea: 1) Patriarhia României; 2) mitropoliile; 3) arhiepiscopiile; 4) episcopiile; 5) protopopiatele; 6) parohiile. această organigramă diferențiază BOR de alte Biserici creștine, printre care și Biserica Ortodoxă de Stil vechi. v.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi această Biserică reprezintă o variantă specială
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
timpu’ nostru, și arestat. La Râmnicu Vâlcea, șefu’ Siguranței era un anume șNicolaeț Filip, dă meserie ospătar, din Călimănești. Ar fi bine de amintit faptul că În acea perioadă prefect al județului și prim-secretar era un preot, Pătrășcoiu. Deși Patriarhia a susținut că ei n-au avut mare amestec În treburile ăstea, prefectul, și cel care a ordonat și arestările În acea perioadă, era preotul ăsta. Iar În Dolj tot așa... primii prefecți, și prim-secretari comuniști au fost doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
meu tată mi-au rămas poezii, poeme cu teme istorice și religioase În zeci de strofe pe care intenționez să Încerc o tipărire a lor, considerând că acum Își vor găsi locul meritat. În acest sens am unele răspunsuri de la Patriarhie din timpul vieții sale, cu aprecieri asupra acestora și cu precizare că vor fi date spre publicare În străinătate 152. Pentru aceasta am să Întreprind tot ce va fi posibil și, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să reușesc. Dumneavoastră vă sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Paris din anul 1900. Doar atât; și câte În lume nu sunt 151 Inginer Viorica Mihăescu, fiica preotului Leonida Gavrilescu din Fălticeni, stabilită În Bacău. 152 Dat fiind caracterul patriotic și religios al versurilor lui Leonida Gavrilescu, e posibil ca Patriarhia să se fi gândit la plasarea lor În străinătate, pentru uzul românilor de acolo. În țară domnea Întunericul și asemenea poezii n-ar fi avut șanse să apară. 614 nefirești și numai nepreviziunea și multe sau mărunte sunt stavile În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a cădea de la o zi la alta, s-a mai vorbit de la acest microfon. Nu știm de ce noi suntem cei care trebuie să convingem autoritățile române de valoarea acestor monumente. De ce nu o face patriarhul României, Iustin Moisescu? Sub egida Patriarhiei se publică în ultimii ani o serie intitulată Arta creștină în România; e vorba de albume de artă destinate mai mult exportului, pe care le întâlnești în mai toate bibliotecile de specialitate din Apus. Fiindcă la capitolul șiretlicurilor politice, înalt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
proiectul a fost abandonat din motive obscure, dar poate nu străine, de teamă că o colecție atât de amplă de artă ecleziastică s-ar putea transforma într-un nucleu de iradiere spirituală. între timp, o altă destinație era găsită monumentului: Patriarhia urma să instaleze în incintă sediul unui centru ecumenic. Nici acest proiect nu a fost înfăptuit, în 1981 Muzeul de artă reintrând în posesia ansamblului. De astă dată, din lipsă de fonduri, niciun alt proiect de revitalizare a Văcăreștilor nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și mercenarii săi, a sosit la poarta mânăstirii. În ceasul acela s-a hotărât pieirea așezământului și, împreună cu ea, amputarea severă a memoriei orașului. 18 decembrie 1984. Se dărâmă biserica Gherghiceni din piața Socului, cartierul Pantelimon. Și de data aceasta, Patriarhia s-a conformat cu cel mai dezgustător servilism ordinelor Partidului Comunist. După ce la 15 decembrie Primăria Capitalei trimitea Arhiepiscopiei Bucureștiului o adresă prin care se solicita avizul pentru dărâmarea bisericii Gherghiceni, patriarhul Iustin Moisescu se grăbea să convoace un consiliu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
alte cazuri, o ficțiune, incinta mânăstirii va continua să suporte asaltul buldozerelor. De pe acum, Biblioteca Academiei și-a evacuat depozitele de carte de pe latura de sud, indicând astfel următoarea victimă. Soarta bisericii Mavrocordaților, rămasă o navă fără catarge, ignorată de Patriarhie și predată de directorul Alexandru Cebuc, al Muzeului de artă, în mâinile demolatorilor, atârnă acum de o banală notă telefonică sau, poate, de o altă fluturare de mână. Decisă este și dărâmarea ansamblului de la Mihai Vodă, înregistrat în HCM 1860A
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Brâncoveanu, cu frumoasele grupuri statuare datorate lui Karl Storck și Ioan Georgescu, aflate pe lista monumentelor de artă plastică la pozițiile 43, 44, 45? Ele își așteaptă, împreună cu lăcașul care le adăpostește, probabil, lovitura de grație sub privirea indiferentă a Patriarhiei. În pericol se află și biserica Sfântul Spiridon Vechi, construcție din veacul al XVIII-lea datorată patriarhului Silvestru al III-lea al Antiohiei, martor al primelor legături româno-arabe. Condamnată este și biserica Sfinții Apostoli, ctitoria fiului învățatului stolnic Constantin Cantacuzino
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
obține reîntoarcerea părintelui nostru duhovnicesc preot doctor Mihai Radu la postul său, între noi, acolo unde este cinstit, pentru a-și putea continua opera sa duhovnicească. Această scrisoare am adresat-o de asemenea ambasadelor române din Danemarca și Suedia, precum și Patriarhiei de la București. Vrem cu acest prilej să facem cunoscută pozitiția hotărâtă a comunităților românești ortodoxe din afara României, de a nu permite manevrarea Bisericii Ortodoxe Române din străinătate după bunul plac al autorităților de partid și de stat de la București. Considerăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de patria noastră strămoșească. Vă mulțumim pentru atenție și ajutor. Aceasta este scrisoarea primită la redacție zilele trecute, prin care suntem informați de incidentul petrecut în viața comunității ortodoxe române din Malmö Suedia. Preotul ortodox al comunității trimis oficial al Patriarhiei ortodoxe din București în urmă cu șapte ani, pentru a oficia slujbe religioase pentru românii din Suedia și Danemarca a fost chemat de urgență la București, la sfârșitul lunii mai. Din acel moment, membrii comunității românești amintite nu mai au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urgent în țară îl anunța că mama sa se află într-o stare foarte gravă. Dar abia ajuns acasă, preotul Radu își dă seama că a fost mințit, mama sa simțindu se foarte bine. Reîntors la București, este obligat de Patriarhie să-și ia un concediu de două luni. În același timp, soția și cei trei copii ai săi, care rămăseseră în Suedia, primesc de la București bilete de avion alături de indicația de a se întoarce urgent în țară. Convingerea românilor ortodocși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este că preotul lor a fost reținut în România împotriva propriei sale voințe. Adresându-se consulatului român din Stockholm, reprezentantului comunității respective i s-a răspuns că preoții Bisericii române sunt subordonați din punct de vedere administrativ și canonic exclusiv Patriarhiei. În fața acestei situații, credincioșii de rit ortodox din Danemarca, unindu-se într-un glas cu cei din Suedia și de pretutindeni, atrag atenția în mod serios autorităților RSR, cărora le revine întreaga responsabilitate a situației create, și țin să precizeze
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
așa fel încât să o sufoce. Nu știu dacă se va reuși ocultarea ei, precum a Bisericii Olari, mutată astfel încât blocurile de la colțul nou, al Căii Moșilor cu Bulevardul Republicii, să o ascundă bine privirilor. Soarele apusese când urcam dealul Patriarhiei. De sus se putea vedea întinderea dezolantă a demolărilor în vederea noului Centru civic. În lumina care mai străjuia peste oraș se întrezărea colina golașă de pe care au fost rase zidurile de bătrână mânăstire ale Arhivelor Statului. Bucureștiul comunismului și-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
, George (26.XI.1925, Smârdan, j. Buzău), poet și jurnalist. Este fiul Viței (n. Șerban) și al lui Constantin Alexe, țărani. A făcut studii teologice la Buzău și București. Debutează la revista „Muguri” din Buzău. Redactor al revistelor Patriarhiei Române, bibliotecar al Bibliotecii Sfântului Sinod între 1948 și 1968, A. s-a stabilit în SUA în 1969, activând ca editor și jurnalist în departamentul publicațiilor de pe lângă Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada. În 1971 a înființat Societatea corală
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului cu catolicismul. România avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o parte a populației sale era de confesiune catolică. Majoritatea catolicilor se aflau în Moldova, cu precădere în zonele Iași, Roman și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De altfel, BOR a rămas una dintre puținele Biserici Ortodoxe, membre ale Consiliului Ecumenic, care nu și-au trimis nici măcar observatori la sesiunile Conciliului II Vatican, în ciuda insistențelor venite din mai multe părți și a confirmării participării chiar și de către Patriarhia Rusă. încă de la începutul anilor ’60 a devenit limpede că în centrul divergențelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică se află așa-numita „chestiune uniată”. Renunțarea de către Vatican la sprijinirea „uniatismului”, care echivala cu abandonarea românilor greco-catolici, era prima
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]