10,156 matches
-
scriitor și om de cultură, Bartolomeu Valeriu Anania, vâlceanul nostru de care ar trebui să fim mândri, menționează evenimentul în volumul său „Memorii”, publi- cat în 2008 la Editura „Polirom”. La sfârșitul anilor ’60, un zugrav năs- trușnic l-a pictat pe Mărian Frântu pe unul din pereții MAT-ului, călare pe un butoi și cu o halbă de bere înspumată în mâna dreaptă, asemănarea fiind de-a dreptul izbitoare. Fasci- nat fiind încă din copilărie de acest personaj, în lucrarea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
risipă, Când zarea dintre noi adoarme stinsă Dar zimți de sloiuri mușcă din aripă. Iar zgomotul e-o liniște învinsă. Mai lasă-mă să-ndur descumpănirea, Sutana nopții ne ascunde-n poală Uitarea mai profundă ca orbirea Apoteoză-n cer pictat cu smoală. Îți scriu de mângâiere și de luptă, Metafora se zbate în cătușă, Rătăcitor imbold cu vâsla ruptă Mi-e inima prin norii de cenușă. Mai lasă-mă să-nvăț ne-ngăduința, Să-mi alung umbra, să-mi reneg
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
imaginile mele se instituie o relație bivalentă de familiaritate și stranietate concomitente. Oare cum sunt eu cel adevărat, de vreme ce principiul identificării, speculare sau narcisice, nu funcționează?!, și cum aș putea ajunge la imaginea mea identificatoare?... Două dintre cele patru cicluri pictate până acum de Romeo Niram au fost intitulate, într-un mod încă nedeslușit, „eseuri”: „Eseu despre luciditate” și „Eseu despre neluciditate”. Sunt întemeiat să cred că primul este un împrumut după cartea omonimă a lui José Saramago, în timp ce ultimul (dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI, împreună cu pictura exterioară, reprezintă „cea mai vastă întindere de suprafață murală pictată din câte se cunosc în lumea ortodoxă.” Și, astfel, de-a lungul a peste două decenii (1959-1984) Sorin Ullea a dedicat o mare parte a activității sale cercetării iconografiei acestei picturii, demonstrând că pictura exterioară moldovenească reprezintă o „Mare Rugăciune
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IMAGINE SPRINȚARĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului imagine sprințară Pe scena verde-i iarăși beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine
IMAGINE SPRINŢARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366511_a_367840]
-
pe care o căutăm? Nu sunt deloc convins. Îmi întemeiez justificarea pe faptul că pictorul a violat, în mai multe rânduri (vezi Umanografie), regula absenței lui obiective, prin autoportret. În Brâncuși: E=mc2, I, artistul figurează cu aplomb mâna care pictează portretul Celuilalt, ceea ce, metonimic, ne conduce, din nou, la autoportret. Detaliile (inelele de pe degete) sunt de nedezmințit pentru cine îl cunoaște. Or, dacă Niram se pictează pe sine când și cum poftește, ideea că Celălalt ar putea fi un substitut
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
obiective, prin autoportret. În Brâncuși: E=mc2, I, artistul figurează cu aplomb mâna care pictează portretul Celuilalt, ceea ce, metonimic, ne conduce, din nou, la autoportret. Detaliile (inelele de pe degete) sunt de nedezmințit pentru cine îl cunoaște. Or, dacă Niram se pictează pe sine când și cum poftește, ideea că Celălalt ar putea fi un substitut pentru autoreprezentare mi se pare neinspirată. Pe aceeași linie de gândire, forțând oarecum nota, Brâncuși sau Einstein ar fi și ei, narcisist vorbind, „efigii”, ceea ce este
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
și tot cu plăcere au luat cu ei acasă o părticică din sufletul meu, așezat în ceea ce fac de fiecare dată cu dragoste de frumos și cu pasiune... Atunci când am venit aici mi-am luat destinul în propriile-mi mâini, pictând curcubeie pe insula Afroditei”, mi-a mărturisit la finalul evenimentului Geta Elia Voicu. N-aș vrea să închei însă, înainte de a menționa că încă din prima zi, micuța dar originala galerie de artă a româncei noastre l-a avut ca
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
cerem vântuluiși păsărilor și noriloraripi de zbor,Să mergem...Leonid Iacob... V. IMAGINE SPRINȚARĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. imagine sprințară Pe scena verde-i iarăși beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de gând. Leonid Iacob ... Citește mai mult imagine sprințarăPe scena verde-i iarăși beție de miresmeși-un basm vrăjit pictează simfonice culori,plutește-n aer cântec de note triumfalecând primăvara-și duce corolele de flori.Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candoriicând hăulesc pe drumuri atâtea amintiriși-n pragul înserării aud iar glasul moriicum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri.Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
BRODETSKY ,,Călătoriile lui Brodetsky sunt imaginare, adevărate excursii documentare, visări cu ochii deschiși înspre mirific, căutări, alunecări, candide amintiri, fantasme. Dacă îi privești lucrările realizezi că viața este un vis, “un vis frumos”. Brodetsky descoperă raiul din el și-l pictează.” BRĂDUȚ DUMBRAVEANU ,, Pașii făcuți de acest pictor sunt negrăbiți, dar fermi, ambițioși, cenzurați de odihnele unei autoscopii răbdător evaluatoare, proprie parcă ființei-melc care-și privește trupul ca pe un artefact, pași însă care îi asigură deja lui Dumitru Brodetsky un
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
așteptat. Intenția ei este de a-mi arăta cum Natura transformă verdele copacilor în culori nebănuit de spectaculoase - de la verdele pinilor, la auriul copacilor gingko și până la rubiniul arțarilor ce par în vâlvătaie, adevărate miracole pe care penelul toamnei le pictează spre delectarea și încântarea sufletului omenesc... Cu toamna în geamantane am pornit veseli spre România. Japonia este o țară mirifică, deținătoare a unei tradiții foarte vechi, transmisă din generație în generație, cu respect și deosebită atenție, până în zilele noastre. Se
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366633_a_367962]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > GRIJANIA Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Trec cu privirea peste amintiri și nu le văd. Aș putea picta fericirea lacrimile mamei, am luat negrul din noaptea emoțiilor repetate și a lămpii cu gaz ce-mi lumina camera. Insist în căutarea amintirilor. Din perioada copilăriei văd lacrimile mamei și-i aud plânsul sfâșietor, posedat de neputință și dor. Singurătatea
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
și mori? Singur aici, ascuns de creste, Nu am iubire, soare, sărbători. Peretele din spate Este prea înalt. Haina de blană Nu-mi mai ține cald. Și barba mi se-ncurcă cu genunchii. De ieri, parcă,... Mă ard rărunchii?! Peretele pictat cu semne astrale, Bune pentru durere, Frică ș-alte boale, S-a ruinat de tot. Și prin el, Vântul Îmi povestește tot mai des Cum e Pământul... O, Cogainon, casă dragă, Mansarda mea de calciu și iluzii, Tu ești răsplata
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
lucru, așa că nu pot. Ciudată stare. La ce să mă gândesc? Generez un vis. Un prag în fața mea. Ridic piciorul să trec dar cad. - Ce vrei să te faci când o să fii mare? - Pictor. - De ce? - Că-mi place. - Ce? - Să pictez și să scriu. - Da' ai scris? - Am scris o poezie. - Mi-o arăți? - Nu, mi-e rușine. - De cine baiete? Eu sunt prietena ta! Haide, arată-mi, hai! - Am să o caut și o să te chem.. - Asta e vrăjeală. - Nu
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
Mi-o arăți? - Nu, mi-e rușine. - De cine baiete? Eu sunt prietena ta! Haide, arată-mi, hai! - Am să o caut și o să te chem.. - Asta e vrăjeală. - Nu e, spun adevărul. - Auzi, da' pe geamu' ăsta , tu ai pictat? - Da. - E mișto tare. Prietena mea, măritată în București, trăiește acum într-un vagon de muncitori. Nu poate să facă copii. Nu știu de ce-și dorește un copil în condițiile ei. Cine sunt? De ce decid? Marile fericiri le strivim
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
nopții-n ruină, pân la mine n-a pătruns, urma smeului ascuns, stă în plumbul lui ciudat și m-așteaptă la vânat, dar sub șeauă și canaf, am să-i scriu un epitaf. unde ești, divină mânză, care te-am pictat pe pânză, din frumos genunchiul tău joacă zaruri dumnezeu, din țurloaie țâțele și-au făcut ghem mâțele și din coapsa ta încinsă, praf de stea prin iarbă ninsă. te-am purta un an pe brață ca pe cea mai dragă
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
New Mexico - America și-om purcede pe-acolo an de an cum peregrinăm la Vatican. Cu smerenie o să ne-nclinăm Vouă că pe Terra, v-a-ncepe-o Eră Nouă! Precum acolo, sus, la Voi la fel și-aicea, jos, la noi! Vom picta Farfuriile prea-iuți pe pereți (dacă chipul Vostru să-l pictăm nu vreți) o să vă făurim temple și statui... Recunoștință veșnică-aleluia, alilui !!! ----------------------------- Alexandru CETĂȚEANU (Alexandru Citizen) de pe țărmul „Sfântului Laurențiu” Canada, 1 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Alexandru CETĂȚEANU - RUGĂ LA EXTRATEREȘTRI
RUGĂ LA EXTRATEREŞTRI (3) de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365605_a_366934]
-
an cum peregrinăm la Vatican. Cu smerenie o să ne-nclinăm Vouă că pe Terra, v-a-ncepe-o Eră Nouă! Precum acolo, sus, la Voi la fel și-aicea, jos, la noi! Vom picta Farfuriile prea-iuți pe pereți (dacă chipul Vostru să-l pictăm nu vreți) o să vă făurim temple și statui... Recunoștință veșnică-aleluia, alilui !!! ----------------------------- Alexandru CETĂȚEANU (Alexandru Citizen) de pe țărmul „Sfântului Laurențiu” Canada, 1 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Alexandru CETĂȚEANU - RUGĂ LA EXTRATEREȘTRI (3) / Alexandru Cetățeanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077
RUGĂ LA EXTRATEREŞTRI (3) de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365605_a_366934]
-
fi nicicând !... Mă mai trezesc visând Mă mai trezesc visănd la primii zori când roua era plină de fiori pe care îi sorbeam cu-nfrigurare, convins că-s omul cel mai fericit ce-a fost din prima clipă hărăzit ca să picteze-n poezii altare. Mă mai trezesc visând c-am să înving întotdeauna în al vieții ring fără să-mi plec genunchii niciodată, că voi pleca lăsând în urma mea o amintire care va veghea ca trecerea-mi să nu fie uitată
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
înceta s-o spun: avem o generatie de tineri frumoși, deștepți și talentați. Trebuie numai să „pună cineva mâna pe ei”, să-i adune de pe străzi, din baruri și de pe aiurea, și să-i pună că cânte, să danseze, să picteze, să joace teatru, șah, tenis, să scrie, etc, asadar să le stimuleze cumva creativitatea și talentul. Am avut ocazia să-i ascultăm pe cei premiați, dar nu numai. Un „personaj” pitoresc și încântător este doamna Olga (de profesie avocat sau
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
că dacă îți pui o dorință și pășești cu ochii închiși peste câteva trepte, se îndeplinește. Grădina oferă, însă, mult mai multe surprise, din care am apucat să văd și eu vreo câteva. „Templul apei" e o construcție cu arcade pictate pe interior în cărămiziu și albastru puternic, susținute de coloane imense și având în interior bazine în care altădată se afla apa. Este și o „Roată de moară" care a fost făcută din dorința expresă a reginei și am admirat
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
specifică a cărei țară a fost regină... Ușile masive, din lemn sculptat conferă un aer aristocrat. Prin ferestrele cu boltă străjuite de un grilaj se vede marea ca-ntr-un tablou de vis. Pe pereți sunt icoane și tablouri, unele pictate de ea, în special crinii, florile ei preferate. Sunt multe fotografii ale Reginei Maria în care putem admira silueta zveltă, frumusețea chipului, eleganța și și distincția croielilor frumoaselor ținute vestimentare cu podoabe regale, dintre care adesea apar mai multe șiraguri
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
nu părăsiseră niciodată culcușul. - Să fiți cuminți! Să nu ieșiți afară ca să dea vulpea cea șireată peste voi. Iepurașii mișcând din urechiușele lor ascuțite, răspund în cor: - N-o să ieșim nicăieri... Promitem! Era o zi de toamnă târzie, pădurea era pictată în nuanțe de galben și maro, vântul șuiera printre crengi scuturând frunzele îngălbenite. Din depărtări, ajungea până la iepurași, ciripit voios de păsărele. Înserarea cobora lin peste pădure și peste culcușul lor. Deja trecuse destul timp de la plecarea mamei, iar celor
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
Ninge cu mărgăritare albe, Roiuri adunate-s salbe Ce în vals ușor coboară, Argintând întreaga țară. Moale, neaua se așterne Peste câmpuri și poiene, Iar pe brazii din pădure, Cușme călduroase pune. Din flori albe dantelate Sau cristale, diamante A pictat pe la ferestre - Perdeluțe ca-n poveste. Referință Bibliografică: IARNA / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IARNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365780_a_367109]