3,204 matches
-
corporală”, poate și cea psihică, nu se potrivesc lumii reale, cea fojgăitoare și colcăitoare din jurul lui, care Îl acceptă, mai degrabă Îl tolerează, cu condiția aspră ca el, călătorul, să se supună fără crâcnire regulilor și convențiilor acestora, uriași sau pitici, indiferent de ciudățenia sau capriciul acestora, nevenind niciodată În discuție ca el Însuși, musafirul, toleratul, gângania sau monstrul să-și propună propriile-i deziderate sau legi. El nu poate avea dreptul la așa ceva, el nu e „din lumea lor”, iar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ascund lipsa de entuziasm. Dr. Kim citi rândurile tastate în grabă în acea după-masă, iar când ajunse la o propoziție anume se albi și mă fixă atent din locul în care se afla. În acest timp admiram distrat un cactus pitic de pe raft, îngânând pierdut, așteptând. - Acest vis pare foarte, foarte fals, domnule Ellis. Mă săgetă cu privirea, suspicioasă. Cred că ați inventat acest vis. - Cum vă permiteți! M-am ridicat în capul oaselor - o postură pe care mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
luminată din spate, neclară. I-am ignorat pe cei din spatele meu, care mă întrebau unde mă duc, și am coborât spre portiță, am deschis-o și am ajuns pe trotuar, de unde încă mai puteam vedea fereastra de la etaj printre platanii pitici care tocmai fuseseră plantați pe Elsinore Lane. Când m-am apropiat de casă am observat dintr-o dată Mercedesul 450 SL crem parcat lângă bordură. Atunci i-am văzut plăcuța de înmatriculare. - Domnule Ellis, ce vreți să spuneți? întrebă Wendy. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cavalerilor, figurile mitologice, alegoriile biblice, personajele „fluide” ale lui El Greco (o viziune ciudată, anunțând un modern avant la lettre), „pictura întunecată” a lui Goya - enigmatică în simbolismul său lugubru -, sau ororile gen Colosul și Saturn devorându-și fiii, Velázquez cu Piticul și Triumful lui Bachus, alte și alte pânze celebre, pe care le știai înainte de a le fi văzut aievea, iar acum le recunoști pur și simplu. Am văzut o femeie întinsă pe o bancă de pe culoarul principal, ornat și el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Predarea orașului Breda, Torcătoarele etc. Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de Velázquez: prințese și prinți, curteni, pitici și bufoni, conducători de oști, poeți... Fascinant și istovitor. Mai am putere să văd și lucrări de El Greco, Goya, Murillo - alți trei mari spanioli. Ne întâlnim cu colegii noștri din România. Sunt la fel ca noi: fericiți și obosiți. Mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Mă întreb, chiar, dacă n-am greșit adresa. Cochetul bar irlandez mi s-a părut acum mai șters, obosit, pleoștit de căldură. Ca și întreg Tallinul, care își arată adevărata înfățișare, misterios-visătoare, doar în decembrie, când lumea zânelor și a piticilor din basmele nordice își reintră în drepturi, se pune pe șotii. „Vizitați Estonia iarna!” - acesta este îndemnul meu. 1 iulie 2000, sâmbătă VASILE GÂRNEȚ: Zi de shopping, pentru că nu avem lecturi la Tallin, dar nici prea mare curiozitate să vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vreo două ore, printr-o regiune agrară. Pășuni și fânețe, cât vezi cu ochii. Satul scriitorului e un fel de cătun format din căsuțe de lemn presărate pe o suprafață întinsă, cu râulețe și sălcii, podețe, garduri de nuiele, arbuști pitici și straturi de flori - o idilă pastorală, departe de imaginile cu care obișnuim să asociem realitățile din această țară transformată în fieful unui șef paranoic. Dacă ți s-ar arăta un film sau un album cu poze al acestui cătun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de drum, pe la moșia cucoanei Roza, prin pământurile lui domnu Teodorescu, pe lângă lanurile lui cuconu Dumitru. Și acuma mergem cale lungă, fără de sfârșit parcă. La început, poate pe hotarul pustietăților, lângă niște hambare, aproape de o casă pitită, mormăia o batoză pitică, purtată de cai. De după un gard de spini, cum ne-apropiem cu corabia noastră de cruce roșie, deodată se arată un om bărbos și negru care aleargă în fugă spre noi făcându-ne semn cu mâna. Ne oprim: "A! ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în sălbătăciile astea, omul își mai pierde din minți." Ne depărtăm și intrăm în pustiu. E adevărat că trecem pe lângă proprietățile cucoanei Roza, dar nici-o ființă nu se zărește pe drum, ori în jurul curților moarte. Dar o ființă mică, un pitic, răsare ca din pământ și deschide o poartă a țarinei. E un băiat desculț, îmbrăcat în zdrențe. Târziu, pe drumul Hârlăului, îl vedem din nou în urma noastră, pășind prin praful drumului, ducând de funie boii moșneagului care duce o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Andreica Ciortorovski, Ioan Secară, Dujbog, Groza, Micotă, Mușat, Duma Brudur. Boerii care au sprijinit domnia lui Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil, Oană Iulici, Costea Orăș, Oțel, Hodco Crețu, Mic-Craiu, Stețco Dămăcuș, Vlaicu, un Duma, Hodco Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponici, Sandricin, Isaia, Sălavinco. + Dobrul logofăt, Goian-Vornic, Sachiș-spătar, Stanimir-vistier, Ciopcă-pârcălab, Ion Bourean comis, Zbiarea stolnic, Tudor păharnic, Isaia postelnic. Boerii trecuți de la Aron la Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lazea Pitic, Petru Ponici, Sandricin, Isaia, Sălavinco. + Dobrul logofăt, Goian-Vornic, Sachiș-spătar, Stanimir-vistier, Ciopcă-pârcălab, Ion Bourean comis, Zbiarea stolnic, Tudor păharnic, Isaia postelnic. Boerii trecuți de la Aron la Ștefan: Cozma Sandrovici, Manoil de la Hotin, Costea Orăș, Stețco Dămăcuș, Hodco Crețevici, Lazea Pitic, Goian Albu. Boeri noi veniți cu Ștefan: Oțel, Mic-Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălavinco. Toți sunt pomeniți puțină vreme (au fost bătrâni?) și numai Cândea e pomenit unsprezece ani. Dajbog păharnic (6979-6984) Ioan Secară păharnic (6987-6992) Andreica Ciortorovski păharnic (6995-6997
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dar că după el necredincioșii boeri își vor face de cap, când grozavul lui braț nu va mai fi, și moșia va trece prin amărăciuni multe: gândurile și îndoelile lui în ceasuri de suferință... "Perdaf" avea la bătrânețe pe un pitic rus, care trecuse pe la curtea lui Ivan Grozna care-i spune "Batiușca" și "Țar", își plânge viața, își aduce aminte de "Grozna" și fericește țara care are pe Ștefan, apoi își spune cabazlâcurile și-și face giumbușlucurile lui... Sf. Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ion Secară, Dabija, Groza Mirotă, Mușat, Duma Brudur. Boieri care au sprijinit Domnia lui Ștefan V.V.: Cozma, Sandrovici, Manoil, Oană Giulea, Costea Orăș, Oțel, Hedea Crețu, Micu Craiu, Stețco Dămcăuș, Vlaicu cu Duma, Hodro Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălvinco Logofăt Dobru 1457-67 Diaci: Borcea, Mateaiș, Alexa Toma 68-73 Efrem Huru din Suceava Tăut 79 Iasiia Sușman, Bârlad Andronic Suceava Vulpe -" Costea Suceava Petrea Ponici portar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumoase. Sunt și urâți dar cei mai mulți localnici (țărani) tipuri distinse. Monumentul lui Mestrovici de la Țavtat. Cimitir pentru întreaga localitate, săpat în stâncă, cu cheltuiala unui bogătaș. (..................) 13 milioane dinari. Portretul de la primărie a lui Tito mai tânăr (blond roșcat). Tren pitic pe malul mării, care cotește în lungul coastei parcă ar căuta copii ca să se joace cu ei, și chemându-i c-o sirenă veselă. Un răspuns al lui B. Shaw bătrân: "Teatrul merge destul de prost. Shakespeare a murit. Molière deasemeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Dumnezeu, Părintele atotțiitor”. La 5 februarie 1468, Ștefan cel Mare se afla la Suceava. Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că nu poate fi vorba decât de o exagerare și, în același timp, este mai potrivit să socotim că Lazea Pitic și Șandru au căzut în timpul campaniei din 1467. Legăturile cu Polonia Din scrisoarea lui Ștefan cel Mare, din 1 ianuarie 1468, aflăm că el îi ceruse ajutor regelui polon, înainte de toamna anului 1467, în eventualitatea unui atac venit din partea Ungariei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierii din Sfat. Șase dintre ei au figurat și în Sfatul lui Petru al II-lea, ceilalți 14 sunt sfetnici noi. Apare pentru prima dată Vlaicul, cumnatul lui Bogdan. Cinci dintre sfetnici, Oană Julici, Goian, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic și Vlaicul vor figura în Sfatul lui Ștefan cel Mare, în privilegiul dat la 8 septembrie 1457. Din Sfatul lui Alexăndrel vor face parte boieri pe care îi întâlnim și în documentele anterioare, statornică fiind prezența lui Bratu cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
8 septembrie 1457. Din Sfatul lui Alexăndrel vor face parte boieri pe care îi întâlnim și în documentele anterioare, statornică fiind prezența lui Bratu cel Mare, Duma Braevici, Manoil de la Hotin, Stanciul cel Mare, Petru Hudici, Tudor Vascan, Goian, Lazea Pitic și alții. În timpul luptelor pentru scaun dintre Alexăndrel și Petru Aron, din 1452-1454, unii boieri se regăsesc în Sfatul lui Petru (25 august 1454), alții în sfatul lui Alexăndrel (3 februarie 1455). În Sfatul Domnesc din anii 1455-1456 sunt prezenți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care figuraseră și în Sfatul lui Petru Aron: Cozma al lui Șandru, Manoil, Petru pârcălab și Micu Crai sau boieri care făceau parte din Sfatul Domnesc înainte de 1456, ca Oană Julici, Costea Orâș, Petru Ponici, Hodcu al lui Crețu, Lazea Pitic, Goian, Stețco Dămăncuș (Dămăcuș). În lumina celor arătate mai înainte, nu se poate spune că în Moldova a existat o “criză a fărâmițării” feudale, ci mai degrabă a fost vorba de o anarhie feudală. Altfel, am fi asistat la apariția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta de la Baia, dispar trei dregători: Crasnăș vornicul, executat pentru trădare, Lazea Pitic, Șandru de Dorohoi, uciși probabil în timpul luptei de la Baia. Vornic este numit Isaia, cumnatul lui Ștefan cel Mare, în rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apare și în basmul Mama cea rea, cules „dincolo de muntele Marmore”. Cunoscut mai ales sub numele Alba ca zăpada, basmul tip AT 709 are în spațiul românesc o viziune diferită asupra tărâmului sacru. Persephona cea harnică nu întâlnește la noi pitici, ci zmei sau tâlhari, cum este basmul Oglinda fermecată din colecția fraților Schott . Intrarea în infern este aici evidentă prin sălașul ritual pentru etapa retragerii din lume. Tâlharii locuiesc într-o peșteră, într-o peșteră este închisă și fata care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
totale. Denumită „interdicția lăudăroșeniei” de către V. I. Propp, tăcerea celui ce a fost în lumea arhetipală protejează taina la care se ajunge în urma unui proces evolutiv. Semnificativ este și numărul entităților din sacru. Zmeii sunt 9, iar tâlharii 12. Spre deosebire de pitici, specifici mitologiei nordice, zmeii au o simbolistică malefică, ei reprezintă dușmanul periodic al creației. Tâlharii pot fi o replică a lor în contingent, atacurile conduse în bande (de ambele grupuri de personaje) apropiindu-i de puterea anihilantă a zmeilor. Atât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]