2,535 matches
-
de boare, nici de undă, aducând puțin cu suspinul, cu oftatul, așa cum face omul după ce-și închide cartea vieții și încă respiră, cineva deschizând-o, intrigat de a fi citit următoarele: N-am știut niciodată de ce tavanul cerului era placat cu cărți. Cu coperți cartonate, materii pentru educația școlară a tuturor elevilor trecuți, prezenți și viitori. Nu mai aveam scăpare! Și Dumnezeu era profesor! Dacă și acum învăț la chimie, înseamnă că mâine sau în oricare altă zi voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Da... ziseră ei neînțelegând motivul pentru care au fost puși să păzească o ușă. Mergem? Da, îngădui Constantin făcând primii pași. Ești ciudat, Corvium. Mulțumesc, spusei zâmbind. Unde mergem? Pentru asta am venit... e o întrunire și nu o să îți placă ce fac. În cancelarie? Da. De unde știai? Un profesor mi-a spus. Zâmbi, crezând că e o glumă. Am coborât pe scările zeităților. Am trimis după cei care m-au ajutat la intrarea în liceu și după cei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
orice companie ar dori celule proaspete. Nu știu ce să spun. — Nici o problemă. Gândiți-vă, domnule Burnet. Tânărul se ridică și își împinse ochelarii pe nas. Poate că ați fost tras în piept. Dar ăsta nu este un motiv să vă și placă. Din Alumni News al Colegiului Beaumont CONTROVERSA LEGATĂ DE CELULELE STEM IA AMPLOARE Tratamente eficiente „peste zeci de ani“ Prof. McKeown șochează audiența de Max Thaler Vorbind în fața unui public numeros, în Beaumont Hall, vestitul biolog profesor Kevin McKeown și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
niște mostre congelate și unele vii, în incubatoare in-vitro. Mergi la fiecare dintre ele și ... le atingi. — Doar le ating? Brad se uită la sticlă. — Ce e în chestia aia? Nimic care să te rănească. Dar celulelor n-o să le placă. — Camerele de securitate mă vor înregistra. Cardurile de acces sunt înregistrate. Vor ști că eu am făcut-o. — Nu și dacă te duci între unu și două noaptea. Sistemele sunt oprite, pentru verificare. Nu, nu sunt. — Ba da, sunt. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de cârpe, iar Billy îi trase una zdravănă cu piciorul, drept în bărbie, ridicându-l cu totul de jos, puțin. Dar Billy nu voia ca maimuța aia să sângereze pe adidașii lui de firmă, așa că se retrase, roti din nou placa din nou, vrând să-l izbească pe maimuțoi drept în față, poate să-i spargă nasul și bărbia și să-l facă și mai urât decât era. Dar Maimuțache țâșni într-o parte, placa se agăță în gard, zdrang-zdrang-zdrâng, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
să plângă. — Dați-mi-l să vorbesc cu el, zise ea. Se simte bine? — E foarte bine. Ridicară telefonul spre stinghia lui Gerard și acesta ascultă vocea femeii. Dădea din cap, agitat. Apoi, spuse: — Acolo locuiești? Oh, mamei o să-i placă mult aici! Gail Bond veni în vizită câteva zile mai târziu. Rămase o săptămână și se întoarse singură. Se părea că Gerard voia să mai stea. Zile întregi după aceea, el cântă: Iubita mea stătea afară toată noaptea, Mă făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că orice femeie, chiar regină de-ar fi, trebuie pusă jos ca o spălătoreasă și că trebuie s-o fuți ca pe o curvă, dacă n-o domini și n-o fuți ca pe o curvă, degeaba, n-o să-i placă niciodată și n-o să te țină minte decât ca pe-un limbric politicos. A venit acolo, în margine de pădure, una de-i ziceam Romanița, era mai mare ca mine, trecuse de 17 ani, a început fata să se joace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
termină adezivul pentru gresie, că n-au chit de rosturi? Nu vezi nimic? Nu eu am vrut casa, mie îmi ajungea și apartamentul ăla, la bloc. Tu ești cu vile, cu livinguri, gresie, că în România totul e gresie, au placat până și fațadele blocurilor cu gresie, parcă-s niște WC-uri publice, și-au pus, prin apartamentele de la blocurile astea comuniste gresie... de la intrare până-n baie, și-n dormitor tot gresie, uite că iarna ăștia mor de frig, aici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
limpede? Victore, vino-ncoa! Ăștia-s băieții. Ai grijă! - Nici o problemă, dom’ inginer. Facem treabă bună! Apoi către noi: Bă băieți, dacă ne înțelegem, rămâneți cu mine la lucru toată perioada. Nu e greu, o să vedeți că chiar o să vă placă. Numai să faceți exact ce vă spun eu, bine? Puneți în ladă cam jumătate din gunoiul ăsta și așteptați să mă întorc eu. Am încărcat după instrucțiuni și când eram aproape gata, apare și nea șoferu’ cu o ladă de
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
scos și verigheta, adaugă, uitându-se la mâna mea stângă. Fată isteață... hopa ! Vine ! Hai că mă duc. Pleacă clătinându-se ușor, În timp ce Jack Își reia locul la masă, iar eu mă aplec ușor În față, aproape râzând. O să-i placă la nebunie chestia asta. — Ia ghici ! zic. Am un soț pe nume Jeremy ! Tocmai am aflat de la prietena mea de la masa vecină, care a venit și mi-a spus. Așa că ce părere ai ? Oare și Jeremy Își face de cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o forță teribilă. În casa preotului se mănâncă bine, temeinic. Frigiderul geme de carne, cămara e mândria lui-băuturi scumpe, mirodenii de peste mări și țări, butoiașe pline cu calupuri de brânză, mostre de băuturi În sticluțe de Murano, În cămară, fose placate cu nichel adăpostesc ciorchini de struguri din soiurile cele mai bune, iar cele două congelatoare sun burdușite cu șalăi și moruni. Casa preotului este o cetate. Preotul a Învățat să adune toată viața de la enoriași, de la parastase, de la nunți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
în care am început să am amici - chiar prieteni. În care simt că trăiesc! Deși, câteodată, am senzația că mă joc cu focul. Că întind mâna spre fructul oprit... Nu îmi caut amante, dar oare nu a început să-mi placă jocul, flirtul? Cui nu-i place să fie admirat, să audă laude, cuvinte dulci chiar. Simt că a început să fie ceva mai mult decât simpla nevoie de conversație, de comunicare. Mi-e teamă să nu mă las prea mult
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
In dupa-amiaza aceea am pornit în căutarea unui sacou elvețian,cu buzunare funcționale. Lângă un cinematograf vechi,în partea dreaptă am găsit un magazin nou,”Second hand”.Am intrat plin de curiozitate,parcurgând un culoar de 5-6 metri.Pereții erau placați cu material ceramic de culoare grena.Lumina era stroboscopică. In dreapta mea era practicat un gol de ușa. Am pătruns într-o încăpere ovală. O mulțime de tinere doamne,de vârstă medie stăteau pe scaune înalte,dispuse pe conturul camerei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
dar nu trebuie să uităm aforismul prof.N.S.Dumitru : ”Dacă-ți iubești soția,trebuie să-i iubești și pe prietenii ei”. -Eu apreciez celălalt aforism: Soția prietenului meu e mai bună decât prietenii soției mele”. Luna de sidef lumina palid cavoul placat cu marmură.Era neîngrijit. Nu se distingea niciun nume,doar o placă cu litere aurii: ”Luna stăpânește marea ca și pe femeie”. (Hemingway). Aprinseră o lumină.Indepărtară vegetația din jur.Ridicară lespedea.Era ușoară.In criptă nu era nimeni.Exista
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
chestie atât de... ei bine, atât de aventuroasă, niciodată în viața mea. ― Dar dacă o să fie groaznic? spun eu cu voce tare. ― Uită-te la tine, Jemima, spune Geraldine cu convingere. Tot îți mai faci griji că n-are să te placă, nu-i așa? Dau din umeri, pentru că deși-mi dau seama că m-am schimbat, că sunt o altă persoană, care arată complet diferit, în interior încă mă simt la fel, încă mă simt grasă. ― N-o să se întâmple nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Tocmai când vreau să-l întreb unde duce bulevardul, Brad se întoarce spre mine și-mi spune: ― Drumul ăsta duce chiar la ocean. Mergem până acolo, apoi o luăm pe Ocean Boulevard și suntem la mine. Cred că o să-ți placă mult, are priveliște spre ocean. Să-mi placă mult? Sunt deja îndrăgostită de aerul de aici, de razele soarelui, de oamenii frumoși, deși, dacă e să fiu cinstită, n-am văzut chiar așa de mulți până acum. Până la urmă, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
latte slabe cu un strop de migdale. ― Da? spun eu și mă uit la Brad ridicând o sprânceană. Slabe? ― Nu-ți face griji, spune el râzând. Asta înseamnă fără grăsime și cu un strop de sirop de migdale. O să-ți placă. Ne primim cafeaua în pahare de carton, pe care le luăm afară și ne așezăm la una din mese. Brad îmi zâmbește: ― Ești cu adevărat aici, spune el. Eu mă gândesc că da, chiar sunt aici, și da, ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ieșim din Santa Monica? Brad râde. ― Pari să-i dai atâta importanță că mă simt vinovat. ― N-am vrut. Scuze. ― Hei, stai liniștită. O să fie bine. În seara asta vreau să mă agit în jurul tău, și cred c-o să-ți placă restaurantul, e franțuzesc, așa că ar trebui să-ți amintească de casă. ― Dragă, eu sunt englezoaică. ― Știu asta, râde el, dar Franța, Anglia, Italia - sunt toate în Europa. ― Știu asta, râd și eu, și ne spunem la revedere. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în primire, te înșeli. ― Despre ce dracu' vorbești? Nu încerc să iau pe nimeni în primire, vin aici doar o dată pe zi. ― Las-o baltă, spuse Jenny, scuturând din cap. Nu-mi place de tine, și nici n-o să-mi placă niciodată de tine, așa că hai s-o lăsăm așa, a mai zis ea, și a început să se îndepărteze. ― Nu. Nu m-am putut abține, și am luat-o de braț. Nu vreau s-o las așa. Jenny se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
întrebare, Billings a deschis ușa biroului și m-a condus către o blondă superbă care dădea cu aspiratorul la recepție fără prea multă tragere de inimă. Așa că mi-am compus repede un zâmbet de genul „Sunt o drăguță, o să-ți placă de mine“. Nu trebuia decât să aștept ca tipa să dispară ca să mă pot plânge lui Billings de chestia cu camera. Să mă plâng cu drăgălășenie, normal. Blonda mi-a întins o mână fină și bronzată. —încântată de cunoștință. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bucătărie nu mai era decât un pas până la cursul de împletit coșuri de nuiele. —E foarte distractiv, mi-a zis cineva cu ochii sclipind, în timp ce ne îndreptam spre bucătărie, unde ni s-a dat fiecăruia câte un șorț. —O să-ți placă Betty, m-a asigurat altcineva. Betty era profesoara. Era blondă, parfumată și foarte populară. Stalin a luat-o în brațe și a început să valseze cu ea prin cameră. Ah, drăguța mea, a oftat el. Clarence mi-a dat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sport, argintie. Urcă, draga mea, mi-a ordonat. Am intrat în mașină temătoare. — Unde mergem? am întrebat-o în timp ce Nola accelera ca o nebună. —Vreau să-ți arăt ceva, a bolborosit ea fără să-mi dea alte detalii. O să-ți placă. Altceva nici c-a mai spus până nu ne-am oprit, în scrâșnet de frâne, în fața unei case din cărămidă roșie. Afară cu tine, mi-a spus ea drăguță, dar fermă. Deja nu mai credeam că Nola era fata dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spuneți. Înțeleg, secretul misiunii... Bună berea! spuse admirativ Cristi. Mie nu-mi place berea neagră dar asta chiar are alt gust. Ceva special. Mă bucur că nu ați avut altceva. Vedeți? V-am spus eu, domnule inspector că o să vă placă. Vă mai aduc una? Stai dragă, să o termin mai întâi pe asta! îl potoli Cristi pe Maricel. Abia acum am ajuns la halba aia pe care trebuie să o savurez cu plăcere, parcă așa spuneai că se face, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
poate s-o țină la un frecuș. Am chicotit cu Marius până am ajuns în camera noastră și am adormit cu zâmbetul pe buze. Nu era așa de rău pe cât mi se păruse la început și simțeam că o să-mi placă pe-acolo, mai ales că aveam strania senzație că nimerisem într-o tabără de vară mai prelungită. Dimineața începu foarte devreme, cu o sonerie cum numai la pompieri mai poți auzi, zornăind enervant de puternic pe culoar, la fel ca
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
putere să creadă în propriile forțe. Știa să relaționeze cu lumea din jur și contrasta supărător cu ceea ce reprezentam eu, tipul care tace mereu, care vorbește monosilabic și asta numai dacă e întrebat. Polii opuși se atrag... Oare o să mă placă vreodată? Unde e acum? E de serviciu la cantină. Spală vase, servește la mese, curăță cartofi și învață să fie frumoasă și așa, cu mâinile trudite și mirosind a mâncare. Am priceput, zise ea, poate că apreciem pe cineva pentru
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]