3,039 matches
-
muzică, apoi „că-țărătoare“ de munți, apoi absolventă de jurnalism, apoi PR, apoi făcând bucurii cu textele ei celor de la „Suplimentul de cultură“. Manu, despre a cărei epopee indiană tot acum am aflat, cum „am aflat-o“ făcând planuri pentru Festivalul Plai din septembrie... A fost cald la Cărturești (noroc de ceaiul cu gheață care ne-a mai întremat, mulțumim Cosmin Lungu!) și am avut și concurență serioasă din partea altor organizatori de evenimente. Ne-a onorat multă lume cu prezența - profesori de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
știința acestui popor tendința perenă de a-i fi orientat parcursul istoric, sau de a fi cenzurat prin imixtiuni, minimalizări sau chiar deturnări, gesturi din partea unora care de-a lungul timpului, vremelnic sau nu, și-au găsit adăpost pe aceste plaiuri binecuvântate de Dumnezeu și populate de un popor pașnic, primitor, dar veșnic aplecat cu fruntea în pământ din cauza vicisitudinilor istoriei sale zbuciumate. Este destinul culturilor mici, angoasă pe care Emil Cioran o resimțea dureros și o deplângea cu dezamăgirea disperării
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Luându-mă după afiș, îi invidiez pe cei care i-au mai prins pe Alexandrina Hristov, care a făcut furori printre prietenii ce i-au ascultat înregistrările, pe Eldad Tarmu cu ansamblul său pe care am să-i ascult la Plai, pe Teodora Enache, prezență obligatorie la orice festival de jazz care se respectă, percuționistul Billy Cobham și chitaristul Scott Henderson. Început și final bifat: trei ore cu Jan Garbarek Group Dar nu sunt chiar de compătimit, din moment ce vineri am luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Câștigul cel mare transcende însă dimensiunea bănească a afacerii. Câștigul înseamnă intrarea în mitologie, în legendă, în - vorba lui Jung - inconștientul colectiv. Nu-i de colea să produci un astfel de orgasm planetar, ce freamătă și-n prezent, chiar pe plaiurile valahe (vezi Stufstock). Ce investitor nu și-ar băga banii într-o chestie care să-i aducă celebritate? N-ar risca unul bătrân și precaut. Vreunul tânăr și inconștient poate c-ar intra în combinație, însă după acel august 1969
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sărbătoare, Se spală, se primenește, Ia oglinda, se gătește Se-ncinge frumos cu bete Și se duce-n sat la fete: Mori de foame și de sete! Foicică rozmarin, Decât, murgule, străin, Mai bine cu mine hai, Hai, murguțule, pe plai, C-oi îngriji eu de tine Ș-ai îngriji și tu de mine Și la bine, și la rău, Cum s-o-ndura Dumnezeu!" Acest delicios cântec de tandrețe este mai mișcător și mai precis decât versurile faimoase ale lui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ai partidului.“ Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu, Ce ne povestesc Milena și Crina, Editura Ion Creangă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
cărora le aduc cele mai profunde și mai sincere mulțumiri, spațiul nepermițându-mi să le menționez. Vreau să mai menționez că am fost mânat și de dorința interioară de face ceva folositor pentru comuna noastră, pentru satele noastre de pe aceste plaiuri depărtate și uitate, pentru țăranii acestor meleaguri, răbdători și cu mult bun simț, harnici și pricepuți, cu frică de Dumnezeu, cărora de multe ori le-au fost înșelate așteptările. Au trecut mulți prin comuna Hudești și au promis multe, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Chițac a ajutat cu bani la biserica din Vatra și la alte sponsorizări. Ing. chimist Sebastian Pintilei și prof. univ. Constantin Pintilei au ajutat pe oamenii din Hudești cu ceea ce au putut. Omul de afaceri Costel Strugariu născut pe aceste plaiuri a donat bani pentru construirea prăznicarului de pe lângă biserica din Alba. La Vatra, Costel Avasiloae-țon a donat bani pentru construirea clopotniței de la biserica nouă din satul Vatra. Exemplele ar putea continua și cu alte nume, care cu mai mult sau mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și documentară a comunei Hudești Vechimea existenței populației în acest nord de țară se pierde în negura veacurilor și dacă nar exista dovezi materiale și mai apoi scrise nu ne-am putea închipui că strămoșii noștri au trăit pe aceste plaiuri. Ca și în zilele noastre, credem că o condiție primordială a existenței unor așezări omenești a fost și este apa. Apa dulce a Bașeului care nu seacă niciodată a dat posibilitatea ca de o parte și de alta a acestei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a creat o cultură de genul Cucuteni, dar au existat și multe elemente originale. Deși s-au făcut puține descoperiri din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, cele mai multe urme de așezări dovedesc o viețuire umană permanentă pe aceste plaiuri de doină și baladă. Una din aceste așezări este în apropierea podului Alexandrescu de pe panta lină de deal care urcă spre locuințele de pe Lisna Nouă și care în documente este cunoscută de „Novosălița Hudințăilor. înclinația terenului este tot spre sud-est
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în adâncuri înfundată (Alexei Mateevici - Limba noastră) 3. Particularități de vorbire ale populației din Hudești Locuitorii din Hudești păstrează, prin viu grai, tradiții, obiceiuri, datini și credințe din cele mai vechi timpuri de la strămoșii noștri care au trăit pe aceste plaiuri. Acestea oglindesc felul de viață, munca, relațiile sociale, cultura hudeștenilor, păstrate din generație în generație prin intermediul limbii. în vorbirea curentă a locuitorilor din Hudești, întâlnim fonetisme specifice graiului vechi moldovenesc care diferă de limba clasică literară. De menționat este faptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu și cerealele necesare pentru hrana lor și a animalelor, poienile cu fânaț din apropierea satelor și bogății ale subsolului cum ar fi deocamdată nisipul cuarțos. Cu deplin temei putem afirma că Hudești este o comună frumoasă și bogată pe aceste plaiuri de nord ale Moldovei. Puține comune din județul Botoșani se pot lăuda cu ceea ce are Hudeștii. Nu puțini oameni s-au întrebat de ce Ocolul silvic trebuie să fie la Darabani când de fapt cea mai mare suprafață de pădure din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai ales de către elevii școlii îndrumați de către profesorii de istorie care au funcționat la Școala Vatra, respectiv Prahoveanu Ion, Chițac Gheorghe și mai ales Adăscăliței Gheorghe. Aceste urme materiale studiate și analizate dovedesc faptul că viața oamenilor vechi de pe aceste plaiuri s-a desfășurat acolo unde au existat condițiile cele mai bune de viață. Se pare că aceste condiții au existat în locurile situate în apropierea pădurilor, bine expuse la soare, aproape de ape și ferite de vânturi. Situate în apropierea pădurilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și prin pregătirea unor frumoase serbări școlare. Dna Mirăuți Eva s-a ocupat de legarea învățământului de practică atât în agricultură cât și către activitățile casnice-cusături pe motive naționale. Basul Florin Hudeșteanu (Fost solist al Operei Române din București) De pe plaiurile hudeștene s-au ridicat multe elemente valoroase pe plan cultural-artistic care au făcut cunoscut în întreaga țară și străinătate talentul lor interpretativ. Basul Florin Hudeșteanu, fiul lui Lazăr și Olga Harabulă s-a născut în satul Alba din comuna Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acest prilej, în cuvântul de învățătură Preasfințitul Episcop-vicar a lăudat strădaniile preotului Iulian Andrei și a mulțumit credincioșilor veniți în număr mare să participe la acest eveniment într-o duminică frumoasă de toamnă dăruită de Dumnezeu Tatăl enoriașilor de pe aceste plaiuri. Preasfințitul Episcop -Vicar Calinic mi-a adus în minte figura marelui voievod al Moldovei-Ștefan cel Mare și Sfânt. Cuvintele sale rostite în fața enoriașilor din curtea bisericii au pătruns cu profunzime în mintea lor, arătând că cei care lucrează dumineca și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
consiliul parohial au propus Episcopiei altă dată pentru hram, având în vedere că Sf. Gheorghe este la 23 aprilie, dată care în mulți ani cade în Postul Mare și că uneori primăvara încă nu este venită pe deplin pe aceste plaiuri. „Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. (Ev. Matei,cap.25,vers.34) Preotul paroh Stoean David Dan S-a născut la data de 22 februarie 1985
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în care m-am născut se numea pe atunci Santa Maria (cel puțin așa scrie în certificatul meu de naștere), cert este că Santa Mare de astăzi, reprezintă locul în care aș vrea să mă întorc în fiecare zi,pe plaiurile mele natale de care mi-e dor în fiecare clipă. Dacă veți ajunge vreodată pe meleagurile Botoșănene, să vă amintiți că undeva în partea de sud-est a județului se află Santa Mare, localitatea despre care tocmai v-am povestit cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mai mare râu din Câmpia Transilvaniei de Nord, se formează din Someșul Mare, ce vine din Carpații Orientali, respectiv munții Rodnei și Someșul Mic, care vine din Munții Apuseni. Cele două se întâlnesc la Dej, îndreptându-se spre Nord, scăldând plaiurile județelor Cluj, Sălaj, Maramureș, Satu Mare, iar din localitatea Vetiș,își ia adio de la plaiurile românești, trecând în Ungaria unde se unește cu Tisa. Este al patrulea râu ca mărime de pe teritoriul României după Prut, Mureș și Olt, deosebindu-se de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vine din Carpații Orientali, respectiv munții Rodnei și Someșul Mic, care vine din Munții Apuseni. Cele două se întâlnesc la Dej, îndreptându-se spre Nord, scăldând plaiurile județelor Cluj, Sălaj, Maramureș, Satu Mare, iar din localitatea Vetiș,își ia adio de la plaiurile românești, trecând în Ungaria unde se unește cu Tisa. Este al patrulea râu ca mărime de pe teritoriul României după Prut, Mureș și Olt, deosebindu-se de celelalte prin faptul că-și dirijează apele spre nord. Iată că am făcut o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de cetate creștină! Fiți vrednici de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
suflet să nu mai fiu detașat în altă garnizoană. Aceastami este pe scurt o mica parte din istorie a vieții mele de militar și pribeag prin lume. Vă salut militărește. Să trăiți cu sănătate și cu bine. Capitolul IX Maramureș plai de dor Monumentele lui Vida Gheza. Trăind peste 30 de ani în Baia Mare și colindând aproape toate meleagurile Maramureșului, este firesc să-mi fi rămas în minte și în suflet foarte multe amintiri plăcute dar și neplăcute. Mintea mea e
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
foști colegi și prieteni, cu care am petrecut momente de neuitat, unele rămase ca o pecete pe mintea mea obosită și compătimitoare. După ieșirea la pensie, am întâlnit un vechi prieten, care m-a întrebat, dacă în drumurile mele pe plaiurile maramureșene am vizitat complexul monumental de la Moisei-Borșa. Aici au fost uciși cei peste 40 de oameni, de către trupele hortiste în timpul retragerii de pe teritoriul României, în toamna anului 1944. M-a mai intrebat și de alte obiective însemnate, precum mănăstirile de la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
înțelegând situația, ia oferit o cheie de la ușă și orarul când putea dispune de locuința ei, bucurându-se de parcă ar fi fost dânsa beneficiara momentelor de amor. Probabil că rămăsese impresionată de cele povestite de pe Valea Usturoi, unde călătorise pe plaiurile edenului și era toată ziua veselă de-i zicea Irina că putea prinde iepuri cu șefa, atât de mult se transformase. Aici beneficia de un loc sigur, de un pat pentru "odihnă" atunci când era posibil, că nu megeam când voiam
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
secolului trecut, școlit, împreună cu fratele său, tot inginer, în Germania, pentru ca diplomele să le folosească în țara nației-„surori“ de la gurile Dunării, unde s-a lăsat sedus de farmecele unei pământence și de dragul ei nu s-a mai întors pe plaiurile natale, cu toate stăruințele familiei din patrie, de la Cortina d’Ampezzo, oameni cu stare, proprietari de hoteluri) atât de mulți copii, încât singura-i preocupare serioasă pare să fi fost cum să scape de ei. De Godini, taică-meu vorbea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-i un rest prea mare, grăbindu-se să-l restituie. Tatălui meu, care n-a fost niciodată un moralist dogmatic, ci doar un om într-adevăr cinstit (oare de aceea a preferat să trăiască în Ardeal, fără nici un dor față de plaiurile natale?), nu-i cunosc decât două „păcate“ de acest soi: marele album în limba germană cu sculptură și arhitectură de Renaștere, adus ca „pradă de război“ din campania în Ungaria din 1919, și - în perioada Aiudului tocmai - faptul de a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]