4,664 matches
-
Cât am fost plecată În State, nu a avut nimeni grijă de plante, așa că melcii mi-au aspirat hosta, iar panseluțele din ghivecele de ceramică s-au uscat de tot. Cum le atingi se transformă Într-o cenușă mov. Am plantat special acel soi pentru că-mi place numele: se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi face grădina frumoasă. O să cresc lobelii și camelii și un dafin și tufe de iasomie dulce și o să am ghivece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
învățat caută cu disperare să-i găsească fundamentul; conținutul pare omenesc, dar Dumnezeu este Cel ce vorbește prin intermediul său. Așadar "Scriptura, spune Clement din Alexandria, aprinde focul din inimă și îndreaptă în același timp, după cum se cuvine, ochii spre contemplare, plantînd în noi sămînța, asemenea lucrătorului pămîntului, și acea sămînță, care se regăsește în noi, dă roade"74; dacă aceste cuvinte pot descrie corect cărțile în general, cu atît mai mult pot descrie cuvintele divine ale Scripturii. 39. Așa era cartea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cei din sat n-ar fi renunțat pentru nimic în lume la un subiect atât de suculent. Pe cuvânt, în Anglia, sătenii ajung la cuțite pe viață din cele mai tâmpite chestii, cum ar fi mărimea verzelor sau specia copacului plantat de vecin pe hotar (stejarii sunt acceptabili, pentru conifere poți ajunge în instanță). Ține de tradiție. Bănuiesc că asta îi ajută să suporte mai ușor nopțile lungi de iarnă. După divorț, castelul a fost transformat în centru de conferințe, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
din dragoste. Înainte de a deveni mamă de profesie, a fost o Vânătoare de Indicatoare Maro. O Vânătoare de Indicatoare Maro este o femeie care n-are alt gând decât să pună mâna pe un bărbat englez a cărui casă are plantat un indicator maro în fața porții. Să vă explic: aristocrații britanici nu-și pot permite să locuiască în casele lor imense și frumoase decât dacă le țin deschise publicului larg. Un indicator, de obicei maro inscripționat cu alb, este plasat de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Iată o mișcare inteligentă din partea doamnei Saxton: șefa mea de redacție este alergică la fetele newyorkeze care se întâlnesc în mod deliberat cu bărbați însurați. N-o să tolereze așa ceva la ea în redacție. S-ar putea spune că doamna Saxton plantase un câmp de mine. —Doamnă Saxton, îmi pare foarte rău pentru neînțelegere, i-am spus. Patrick este doar o cunoștință, nimic mai mult. Sincer. Vă rog nu-i pomeniți nimic șefei mele. Stai departe de el, mă avertiză glacial și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se bifurca. Sub mine, un râu își croia drum printr-o mică vale presărată cu tufișuri și pâlcuri mițoase de oi. Departe, la dreapta, distingeam hambarele și clădirile-anexă ale fermei. La stânga, o casă mare se ițea la capătul unui teren plantat cu iarbă și pomi. Castelul Swyre, mi-am zis. Ferma alăturată trebuie să facă parte din domeniu. Trebuie să recunosc, locul arăta ca în Gosford Park. Vreau să spun, era cu mult mai frumos decât mi-l aminteam. Bine’nțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
analizeze pînă-n pînzele albe simptomele. — Mă bucur că te gîndești c-o să fie achitat. Señor Danvila e de-aceeași părere? — Habar n-am. Crede-mă, Frank n-o să fie condamnat - dovezile Împotriva lui sînt prea firave. O sticlă cu eter plantată În mașina lui... — Nu le trebuie nici o dovadă. Frank continuă să pledeze vinovat. L-am văzut ieri - Îți transmite că te iubește. Păcat că nu vrei să-l vizitezi. Ai putea să-l convingi să se răzgîndească. — Paula... (M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
i-am fi mărturisit lui Cabrera, ne-ar fi acuzat pe toți și singura persoană cu adevărat responsabilă ar fi scăpat. Frank a pledat vinovat ca să ne salveze. Și n-ai zis nimic pînă să apar eu. Tu mi-ai plantat caseta porno În dormitorul lui Anne Hollinger. — Da... speram să-l recunoști pe Crawford sau pe Mahoud, sau cel puțin să deduci unde era amplasat apartamentul. — Trebușoara asta a fost simplă. Dar puteam să nu depistez În veci caseta aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Într-un haos nedrept, răsplata perseverării Într-o filosofie corectă. Mai puțin contează, cred eu, că haosul lui este Întâmplător ordinea mea. La scurtă vreme după acea primă vizită, mi-a trimis doi peri de spalier pe care să-i plantez. Cred că acum au vreo cincisprezece ani; și În fiecare an, pentru că terenul meu nu este mănos și e prea uscat pentru ei, dau câteva fructe pipernicite, iar de cele mai multe ori nu rodesc deloc. Însă nici nu mă gândesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
acum aproape clasice În simplitatea și aparenta lor vechime - iar una dintre ele este chiar veche, un pod medieval cu lespezi uriașe de piatră care leagă malurile pârâului. Restul Însă n-a fost planificat și nici fagii n-au fost plantați ca să arate pitoresc. În perioada victoriană, aici se fabrica și se depozita praful de pușcă pentru carierele de piatră. Șoproanele și coșurile au fost răspândite, copacii aduși și locul Însuși ales din pure rațiuni de siguranță. Cei mai mulți dintre cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
altă urmă În memorie, deja transformată În artefact, un lucru bun de Întrebuințat. Un sfârșit, trupul mort al frunzelor lui vii. „La scurtă vreme după acea primă vizită, tata mi-a trimis doi peri de spalier pe care să-i plantez. Cred că acum au vreo cincisprezece ani; și În fiecare an... dau câteva fructe pipernicite, iar de cele mai multe ori nu rodesc deloc. Însă nici nu mă gândesc să-i tai. Mă mișcă fidelitatea cu care Îi țin partea; și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
studente, prin discoteci. Suna rău, era rău, dar eu mai speram Încă. Am dat În fine de ea: puțin mai bătrână decât mine, destul de sexy Însă, așa mică și transpirată cum se fâțâia pe ringul de dans. Leac m-a plantat acolo și-a plecat. Avea treabă cu o chelneriță, deci una fără halat alb, dar albinoasă, chestie care confirmă ipoteza fetișului. Cât despre mine, eu n-am fost În stare să-i spun nimic studentei, ce-aș fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În propoziția de mai sus, așa că el a cumpărat o bucată de mal râpos, greu accesibil, a adus acolo excavator și basculantă, a amenajat locul toamna, a aruncat nisip alb, l-a lăsat să se așeze peste iarnă. Primăvara a plantat palmieri, a Îngropat de fapt ghivecele În nisip. A construit colibe de stuf, vestiare de trestie și a deschis În iunie cel mai exclusivist club de nudism din partea asta de lume, numai pentru femei frumoase. A adus-o pe Laura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cunoaște dar niciodată Îndeajuns, nefiind atentă la perorările doamnei Pavel despre avantajele estetice ale acestei camere așezate cu deschiderea ferestrelor spre micul bulevard, căci prin fereastra din curte se vedea și-o parte a bulevardului, invadat acum de mireasma salcîmilor plantați pe marginea trotuarelor largi. În după-amiaza acelei zile merserăm - așa cum aranjasem - la doctor care ne primi la policlinică (vechiul lui cabinet de cu douăzeci de ani În urmă fusese naționalizat, odată cu interzicerea firmelor particulare). Ne primi cu jovială politețe, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în privirea lui că riscam să mi se spună ceva dur la care n-aș fi avut ce răspunde, de pildă: "nu mi-amintesc să vă fi cunoscut vreodată", sau pur și simplu să-mi întoarcă spatele și să mă planteze pe coridor. Așa, se mărgini, cu o urmă de jovialitate, să mă întrebe: "Doriți ceva? Aveți vreun bolnav pe care îl pot ajuta?" Nu, i-am răspuns, mulțumesc... Vă urez succes în carieră..." ,.Și eu dumneavoastră! mi-a replicat fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
film; eram din nou sărutat; plecam în vacanță cu cortul la Vama Veche sau Soveja; îmi făceam un tatuaj sub buric; mă căsătoream; iarăși săruturi; turnam copii cu nemiluita; mă așezam la casa mea; duceam sacii de făină în pod; plantam flori și legume; mergeam la culcare și-a doua zi veneam din nou la Facultate, proaspăt și bărbierit. Se-obișnuiau însă repede, scădeam în interes, în luminozitate, micșorându-mă în câmpul lor vizual. Își consumau și ultimele rezerve de curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cele din care curgea pasta groasă a slăbiciunii, se-acumulau în altă parte, ascunse ca un jurnal în interiorul jurnalului. Luasem în calcul și eventualitatea ca fostul meu prieten să fie mai timid sau mai precaut cu mărturisirile. Drept urmare, Lepidopteros îi plantase și-un virus de dial-up, nu foarte cunoscut, de ultima generație. Motorașul ăsta pornea în același timp cu Word-ul (eu speram că și cu mintea lui Paul), anunțându-l că a primit un mail. Mesajul era real, expeditorul nu. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe ea, doar un nume de localitate: „Arad“), o încuia la loc în dulăpiorul cu farfurii și bibelouri. Începeau socotelile și invariabilele povești de-altădată: cum se jucau părinții noștri de-a v-ați-ascunselea pe scara B; cum furasem eu morcovii plantați de tanti Aldea și-i aruncasem în curte - plăcere pură a vandalizării, nu intenție nutritivă -; cum sărise domnul Matei pe geam la cutremur, fără soție. La urmă, veneau și noutățile, știrile de-ultimă oră: cine intra la restanțe, cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o plasă de sârmă de gard, cu ochiuri mici, să nu poți băga piciorul; altul a supraânălțat zidul; al treilea a ridicat pe gard niște țepușe din fier ruginit, ascuțite cu polizorul la vârf și imposibil de escaladat; ultimul a plantat o grădină de zarzavaturi dedesubt. Nici muncitorii nu stăteau cu mâinile în sân; aveau metodele lor, directe și eficiente, de acțiune sindicală. Nimic nu-i putea ține departe de inevitabila excursie peste graniță; în orice caz, nu mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pline, se mușca și din bordură, ca să mai câștigi spațiu. La orice oră din zi sau din noapte, Universitatea dospea de mașini și poluare. Panoul electronic de la Pasaj indica valori normale de CO2; nu doar aici, în tot orașul. Mai plantaseră unul în centru, la rond, dar ăsta arăta zilele, orele și minutele rămase pâna la integrarea în Uniunea Europeană, ca o bombă cu ceas. Șoferii înjurau în coloană, își foloseau mașinile ca pe niște arme, presând și înghiontindu-te. Oricând se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai potriviți pentru operațiunea asta. Dădeau cel mai puțin de bănuit. Cine l-ar fi suspectat pe blândul și surescitatul Bidileanu că, la două zile, introduce în poeziile lui rapoarte cifrate despre obiectivul «Sanda»? Un artist nocturn, devotat cauzei cetățenești. Plantasem o bătrână chiar și la Pitar Moș. Tremura toată și te punea s-o duci până-n capul trotuarului; după ce-o lăsai, se ruga de-altcineva s-o întoarcă de unde plecase. Când termina programul, venea la noi, să ne povestească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l ducă ei. Fiindcă n-aveau putere să-l ducă, ajutau care cum putea, alergau toți în urma sicriului și plângeau. De atunci mormântul lui Marie a fost la mare cinste pentru copii: sădesc flori în fiecare an, de jur-împrejur au plantat un gard viu de trandafiri. Dar tocmai de la această înmormântare a început și prigoana pe care, din pricina copiilor, am avut-o de îndurat din partea satului întreg. Principalii instigatori au fost pastorul și învățătorul. Copiilor li s-a interzis categoric chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
înalți demnitari ai statului român, să nu aibă bani pentru întreținerea unui prea slab dotat institut de binefacere. În același timp vedem că Eforia Spitalelor, din ale cărei venituri s-a întreținut pîn' acum institutul de la Pantelimon zidește case nouă, plantează grădini, pune grilajuri frumoase, ba dărâmă chiar o biserică spre a putea zidi alta în locul ei; nu înțelegem dar cum Camera și cum guvernul, care au aprobat aceste cheltuieli, mai pot fi de părere că nu sunt bani pentru întreținerea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pricepe poporul nostru, incapabilă de a-l iubi. Barbarie și civilizație stau laolaltă în raportul în care stă ghinda stejarului cu rădăcinele, trunchiul, creșterea ulterioară. Semibarbaria e altceva, e o boală produsă prin mediu străin, decrepitudinea ce s-ar produce plantând un stejar la loc băltos și mlăștinos și supunându 'l la regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei de unitate și coeziune au fost influențate la scara timpului istoric de modul cum se produceau și acumulau bunurile materiale necesare traiului. Acest deziderat se realizează prin intermediul instinctului de proprietate care se Întâlnește la orice ființă viețuitoare, fie ea plantă, animal sau om. Nu În ultimul rând ierarhizarea În cadrul familiei: rolul tatălui, mamei, bunicilor, fratele sau sora mai mare, s-a făcut și se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]