3,630 matches
-
ale pluralului substantivului regent. Dacă sintagma coordonată implică două adjective la singular, nu se poate ca substantivul regent să desemneze mai mult de două entități. Dacă adjectivele sunt la plural, trebuie ca în setul de entități desemnat de substantivul la plural să corespundă fiecărui adjectiv cel puțin două entități. Structurile din (226)c, d sunt agramaticale. O explicație ar fi că relația de coordonare dintre adjective impune ca toți conjuncții să aibă aceleași valori ale trăsăturilor phi. Adjectivele coordonate se comportă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și una neagră. Aceste structuri sunt posibile prin introducerea articolului / pronumelui semiindependent cel: (229) rochiile albe și cea neagră Un alt tip de structură cu adjective coordonate este cea în care substantivul regent este la singular, dar are înțeles de plural. În aceste structuri, lectura de tip colectiv este blocată din motive extralingvistice (o limbă nu poate fi și română, și franceză). Singura lectură posibilă este cea cu elipsă, în care se subînțelege un nominal înaintea celui de-al doilea adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limbă nu poate fi și română, și franceză). Singura lectură posibilă este cea cu elipsă, în care se subînțelege un nominal înaintea celui de-al doilea adjectiv coordonat. (230) a. limba română și franceză b. limba română și limba franceză Pluralul cumulativ este limitat la contextele în care adjectivul are un rol clasificativ. Cu adjectivele calificative, pluralul cumulativ nu este acceptabil: (231) a. *băieții înalt și scund b. *fetele blondă și brunetă 3.6. Demonstrativul postpus Spre deosebire de structurile cu demonstrativul antepus
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se subînțelege un nominal înaintea celui de-al doilea adjectiv coordonat. (230) a. limba română și franceză b. limba română și limba franceză Pluralul cumulativ este limitat la contextele în care adjectivul are un rol clasificativ. Cu adjectivele calificative, pluralul cumulativ nu este acceptabil: (231) a. *băieții înalt și scund b. *fetele blondă și brunetă 3.6. Demonstrativul postpus Spre deosebire de structurile cu demonstrativul antepus (determinant), când demonstrativul este postpus sintagmei coordonate nu există obligația ca ambii termeni coordonați să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este acceptabil: (231) a. *băieții înalt și scund b. *fetele blondă și brunetă 3.6. Demonstrativul postpus Spre deosebire de structurile cu demonstrativul antepus (determinant), când demonstrativul este postpus sintagmei coordonate nu există obligația ca ambii termeni coordonați să fie la plural. Sunt acceptabile, în diferite grade, structurile în care unul sau ambii termeni coordonați sunt la singular, iar demonstrativul este la plural: (232) a. președintele și premierul aceștia/aceia b. casa și mașina acestea/acelea (233) a. deputații și senatorul aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
demonstrativul antepus (determinant), când demonstrativul este postpus sintagmei coordonate nu există obligația ca ambii termeni coordonați să fie la plural. Sunt acceptabile, în diferite grade, structurile în care unul sau ambii termeni coordonați sunt la singular, iar demonstrativul este la plural: (232) a. președintele și premierul aceștia/aceia b. casa și mașina acestea/acelea (233) a. deputații și senatorul aceștia a'. casele și mașina acestea b. senatorul și deputații aceștia b'. casa și mașinile acestea În situațiile în care există un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
legate de statutul său sintactic. El se combină cu sintagma coordonată după ce substantivele coordonate s-au combinat cu determinantul potrivit ([băiatul și fata] aceștia). Din acest motiv, substantivele fiind deja introduse referențial în discurs, demonstrativul se poate acorda referențial, la plural, indiferent de numărul conjuncților (băiatul și câinele aceștia). Acest acord, de tip referențial, al demonstrativului postpus ar putea constitui un argument în favoarea interpretării sale ca un pronume, nu ca un adjectiv (vezi și similiaritatea cu formele pronominale, având particula finală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu cea de la genitiv: (246) camionul și autoturismul firmei - nici aici nu există o marcă pentru a arăta că genitivul are ca domeniu semantic ambele substantive, fiind posibile două lecturi. Prin urmare, posesivul nu admite acordul de tip referențial (la plural, cu alegerea genului pe baze semantice). Pentru a explica acest lucru, se pot propune două ipoteze: (i) posesivul are nevoie de articol ca să fie legitimat, articol care să fie de același gen și număr (ex. unchii mei și ai tăi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
articol care să fie de același gen și număr (ex. unchii mei și ai tăi). Exemplele de tipul *mătușa și verișoara mele sunt agramaticale deoarece trăsăturile formale ale articolului definit (feminin, singular) nu se potrivesc cu cele ale posesivului (feminin, plural). Prin urmare, o strategie de exprimare ar putea fi să introducem în structură pronumele semiindependent al, care să se acorde cu sintagma coordonată și să transmită acest acord posesivului. Această strategie este disponibilă în anumite configurații sintactice - când nominalele coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pantoful și ciorapul de lână ai mei d'. ?pantoful și ciorapul de lână ale mele Aceste exemple sunt considerate de unii vorbitori marginale, iar de alții acceptabile 151. Exemplele de tipul (247)d', în care al se acordă la neutru plural cu două substantive masculine coordonate, arată că acordul lui al poate fi și de tip default, nemarcat. Prin urmare, putem conchide că al se poate acorda cu sintagma coordonată la plural, pe baza trăsăturilor referențiale. Mai departe, el transmite aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
247)d', în care al se acordă la neutru plural cu două substantive masculine coordonate, arată că acordul lui al poate fi și de tip default, nemarcat. Prin urmare, putem conchide că al se poate acorda cu sintagma coordonată la plural, pe baza trăsăturilor referențiale. Mai departe, el transmite aceste trăsături posesivului. Dacă antepunem posesivul, obținem structuri agramaticale: (248) a. *ale mele camion și autoturism de teren b. *ale mele mătușă și verișoară din Bacău c. *ai mei unchi și tată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
rolul de determinant (nominalul sau nominalele coordonate neavând articol definit). Prin urmare, acordul lui al antepus este de tip morfosintactic, formal, așa cum este în general acordul determinanților. Cum sintagma coordonată nu are trăsături formale, acordul nu se poate face la plural. Dacă acordul s-ar face la singular, prin atracție, posesivul ar avea ca domeniu semantic doar primul conjunct: (249) al meu camion și autoturism de teren etc. Acordul la singular cu sintagma coordonată este posibil doar când lectura sintagmei coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doar Temă a procesului exprimat în frază, în timp ce, în primul caz, subiectul este deopotrivă Temă și Agent ai procesului. (A. Șovar, Comitativul, în vol. Studii de gramatică, EUB, 2009). (ii) O altă ipoteză care ar putea explica imposibilitatea acordului la plural este legată de faptul că posesivul are trăsătura inerentă, referențială, de persoană. Prin urmare, (cel puțin) una dintre trăsăturile referențiale ale posesivului nu este disponibilă pentru acord. Posesivul se acordă doar pe baza trăsăturilor formale, iar sintagma coordonată, doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai apropiat conjunct al adjectivului (vinul și țuica fiartă), atunci și aici acordul se poate face prin atracție, doar cu ultimul conjunct. Acest tip de acord este însă puțin ambiguu, mai clară este construcția în care acordul se face la plural. În ceea ce privește regulile de acord în gen, acestea sunt aceleași ca la coordonarea prin și. 3.9.2. Ca și, precum și, la fel ca și sunt locuțiuni conjuncționale cu un sens comparativ care pot fi folosite pentru coordonarea copulativă. În grupul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
10. Coordonarea disjunctivă Ca și în cazul acordului predicativ, sau acceptă două tipuri de realizare a acordului, în funcție de relația logico-semantică pe care o stabilește între conjuncți: exclusivă sau inclusivă. Disjuncția exclusivă impune acordul la singular. Cea inclusivă permite acordul la plural sau la singular. Dacă acordul se face la plural, cu ambii termeni, regulile de stabilire a genului sunt aceleași ca la coordonarea prin și. (263) a. Senatorul sau deputatul aleși 153 prin vot uninominal sunt mai responsabili. b. Dacă relația
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau acceptă două tipuri de realizare a acordului, în funcție de relația logico-semantică pe care o stabilește între conjuncți: exclusivă sau inclusivă. Disjuncția exclusivă impune acordul la singular. Cea inclusivă permite acordul la plural sau la singular. Dacă acordul se face la plural, cu ambii termeni, regulile de stabilire a genului sunt aceleași ca la coordonarea prin și. (263) a. Senatorul sau deputatul aleși 153 prin vot uninominal sunt mai responsabili. b. Dacă relația dintre Agentul sau Tema aflați în poziția de subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau femeia aleasă președinte al SUA la toamnă b. ...solicită ca elevul sau eleva menționat/ă să fie admisă în unitatea de învățământ (www.educa.jccm.es). Elementele corelative disjunctive (sau... sau..., ori... ori..., fie... fie...) admit doar acordul la plural sau la singular (prin atracție): (265) Ar trebui să returnezi fie covorul, fie masa cumpărate / cumpărată. 3.11. Coordonarea adversativă de adjective este posibilă în GN/GD: (266) Fata mai puțin frumoasă dar inteligentă a obținut postul de prezentator. Este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
română și acordul în gen îl reprezintă faptul că substantivul are trei clase de gen ale substantivelor (masculin, feminin, neutru), dar termenii care se acordă marchează doar două genuri (masculin, feminin). La substantiv, genul neutru are marcare morfologică specifică la plural, prin desinența -uri. Cealaltă desinență de neutru plural, -e, se întâlnește și la substantivele feminine (mese - f., scaune - n.). Determinanții, adjectivele și pronumele nu au forme distincte pentru genul neutru, fiind folosite forma de masculin pentru acordul cu un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că substantivul are trei clase de gen ale substantivelor (masculin, feminin, neutru), dar termenii care se acordă marchează doar două genuri (masculin, feminin). La substantiv, genul neutru are marcare morfologică specifică la plural, prin desinența -uri. Cealaltă desinență de neutru plural, -e, se întâlnește și la substantivele feminine (mese - f., scaune - n.). Determinanții, adjectivele și pronumele nu au forme distincte pentru genul neutru, fiind folosite forma de masculin pentru acordul cu un substantiv de genul neutru la singular și cea de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjectivele și pronumele nu au forme distincte pentru genul neutru, fiind folosite forma de masculin pentru acordul cu un substantiv de genul neutru la singular și cea de feminin pentru a marca acordul cu un substantiv de genul neutru la plural. Există și pronume cu utilizare neutră, dar acestea nu au o formă morfologică specifică. Ele au aceeași formă ca pronumele feminine la singular - asta, o (Asta știam; S-o spui altcuiva, că nu te cred). Această omonimie cu femininul contrastează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aibă și ele genul neutru. Însă adjectivul și ceilalți termeni acordați cu substantivul nu marchează formal decât masculinul și femininul. Absența unor forme speciale de neutru la termenii acordați s-ar datora unor omonimii generalizate: neutru singular = masculin singular; neutru plural = feminin plural. Prezența unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
marchează formal decât masculinul și femininul. Absența unor forme speciale de neutru la termenii acordați s-ar datora unor omonimii generalizate: neutru singular = masculin singular; neutru plural = feminin plural. Prezența unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural. Prezența unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul în -uri al unor substantive feminine masive ca brânză-brânzeturi și verdeață-verdețuri ar putea reprezenta un alt cuvânt, derivat de la singular cu sufixul -uri. O indicație în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural -uri, care se folosește numai la neutru, cu câteva excepții, reprezentate de substantive feminine ca: leafă-lefuri, lipsă-lipsuri, marfă-mărfuri, treabă-treburi, vreme-vremuri ș.a. Unele dintre acestea au și un plural cu desinențe specifice de feminin plural, -e sau -i (trebi, vremi). Pluralul în -uri al unor substantive feminine masive ca brânză-brânzeturi și verdeață-verdețuri ar putea reprezenta un alt cuvânt, derivat de la singular cu sufixul -uri. O indicație în acest sens ar fi faptul că la brânzeturi, între forma de singular brânză și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
O indicație în acest sens ar fi faptul că la brânzeturi, între forma de singular brânză și terminația -uri intervine segmentul -et-. În română, interfixele nu se întâlnesc în morfologia flexionară, ci doar în cea derivativă (rar). Substantivele feminine cu pluralul în -uri sunt puține și pot fi considerate neregulate. O posibilă problemă pe care o ridică această ipoteză este aceea că trebuie să admitem existența genului neutru la adjective, deși acesta nu este niciodată exprimat distinct. Ar trebui să admitem
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]