8,496 matches
-
chiar și pe “Paler” și imediat, mâna sa se întindea, arătând celor curioși câteva cărți și îndemnându-i să le cumpere. Și din urma lui, în acest neîncetat du-te - vino, o altă apariție capta atenția călătorilor. Târându-se pe podeaua vagonului - oare cum urcase, mai apucă să se întrebe Irina - un cerșetor se oprea lângă fiecare scaun și în numele divinității cerea insistent să fie ajutat ca să-și cumpere “o pâinică”. “Eu nu mă prefac” - adăuga el vârându-și insistent piciorul
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
ca niște evantaie. În timp ce perechi de vampiri valsează, altele pe marginea ringului de dans golesc pocale cu sânge proaspăt ce le curge din gură pe buze, apoi se sărută. Contele și Contesa plutesc ca nimeni alții de parcă n-ar atinge podeaua. Prințesa și Paloș valsează alături luându-se la întrecere cu perechea stăpânilor. Într-un colț al încăperii Ursuz privește spectacolul cu un pocal în mână. Bea din pocal. URSUZ: (cu răutate ca pentru sine) Conte, ce surpriză ți-am pregătit
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
momentul următor Sasu îi bagă în gură o torță aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbate și încearcă să-i prindă, dar Arnăutu înfige și mai mult țepușa în pieptul său. În cele din urmă Ursuz se prăbușește pe podea iar coroana îi sare alături. BOIER CIOCOIU: (în batjocoră) Ce faci, Majestate!? Ai pierdut ceva pe jos? BOIER CONACU:(ironic) Cred că i-a scăpat coroana! CĂPITANUL ARNĂUTU: Încoronare a vrut, încoronare i-am făcut! CĂPITANUL SASU:(râde) Majestate, îți
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
trecuți la Roma, la Barcelona ... Că în moschei există reguli specifice, asta știam. Nimeni nu are voie să intre încălțat, pantofii ori îi lași la intrare, ori îi iei cu tine într-o sacoșă. De răcit nu se pune problema, podeaua e acoperită cu covoare. Dar musulmanii mai au un obicei: înainte de rugăciune, se purifică. Dacă n-au apucat să o facă acasă, înainte de a intra în moschee se spală pe mâni, pe față, se descalță și se spală pe picioare
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
de la Dumnezeu? Unde e? Unde-i Saladin al meu? Saladin nu se mișca din tocul ușii. Ținea în mâna dreaptă un AK-47 cu țeava îndreptată-n sus, iar în stânga un topor cu lama plină de sânge ce se prelingea pe podeaua prăfuită. Preț de câteva secunde a tăcut, doar respirația greoaie i se auzea. La un moment dat pe un ton de laudă îmi zice „ Bătrâne, vezi tu acest topor? Zeci de capete am tăiat cu el. Uite! AK-47. Am ciuruit
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
palatului și să se uite toți servitorii cu gura căscată la voi. Ce-ar fi să înceapă toți să facă la fel!?” „Ne pare rău, dacă v-am supărat atât de tare!”, i-am zis eu, cu privirea picată-n podeaua de marmură. „Ei, lasă! Nu m-ați supărat așa de tare dacă m-am decis să vă dau propria casă, în care să vă giugiuliți cât vreți. Anexa din fundul livezii va fi a voastră.” Am sărit în sus de
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
frumos, o liniști el, întinzând mâna și prinzând-o ușor pe a ei cu căldură. Nu-ți fie teamă să comunici, Iuliana. Înainte de toate..., oameni suntem, da? - Da..., dar eu..., eu, da, nu știu ce să zic, spuse ea cu privirea în podea, îmbujorându-se. Eugen mai reținu mâna mică o clipă și apoi o eliberă ușor, elegant, de parcă se temea să nu se lovească de ceva, privind atent fata îmbujorată din fața lui. Nu-i venea să creadă că este atât de fâstâcită
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
și firele de praf încremeneau neîndrăznind să zboare, bâzâitul lor răsuna asurzitor. Degeaba aducea bunicul, cu barca, ierburi de baltă și mentă, multă mentă, pe care sub privirile uimite ale Anei, o împrăștia într-o anumită zi de sărbătoare pe podelele de scândură ale casei, de începea să miroasă toată ca o grădină... tot avea impresia că se află pierdută în interiorul unei cochilii, în care timpul, ca un abur, se răsucea lent, după legi neînțelese. Și când bunica părea să adoarmă
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
program prelungit; dar asta ar fi fost viață pentru vreunul dintre noi? Ai văzut ce priviri au copiii din creșele săptămânale? Și ai observat cât de târziu încep să vorbească?... M-am chinuit mult, dar când l-am născut pe podeaua de ciment a bucătăriei, încă mai mișca și încerca să respire... Mi-a fost atunci, tare milă de el... și era și băiat... era întreg, dar nu mai aveam ce face, n-ar fi supraviețuit oricum. Am stat cu el
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
așeză la masa lui Sorin, pe locul unde stătuse Marin. -Hai noroc! -Noroc! Îi răspunse Sorin. -Cum a fost? -Asta i-a fost ...soarta! Infart!Și...gata.În fața blocului. -Dumnezeu să-l odihnească! Și vărsară câteva picături din pahare pe podeaua slinoasă. -Văd că ai venit cu șahul. Facem o partidă? -Sigur.Sorin a deschis cutia și a luat în palme doi pioni de culori diferite.Ce alegi? Dreapta! Deschise palma. -Soarta a hotărât! Joc cu negrele...cu toate că nu-mi place
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
de pe pat. Obosit, seara adormi devreme.Se visa într-o sală mare de bal valsâns cu Maria îmbrăcată în alb. Alunecau, aci se făcea că pe un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei.Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
din grădina de vară. Nu au lipsit desigur melodiile lui de succes "Girls, Girls, Girls", "Do It Good", "Are You Ready To Rock"sau "Got The Cops". Era încântător Gil, așa cu pantofii săi enormi ce băteau în ritmul melodiei podeaua scenei. Cei patru tineri au preferat să stea la masă și să-l admire cum cântă, nu s-au mai aventurat pe ringul de dans, lăsând locul altora s-o facă, grădina fiind foarte aglomerată la acea oră. Programul prestat
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
rostogolește-te jos din pat. Un vid de siguranță va există în jurul patului. Hotelurile pot obține o rată mai mare de supraviețuire în cutremure, dacă pun un semn pe spatele ușii fiecărei camere, spunându-le ocupanților să se întindă pe podea, lângă bază patului, în timpul unui cutremur. 5) Dacă apare un cutremur în timp ce te uiți la televizor și nu poți scăpa ușor ieșind pe geam sau pe ușă, atunci întinde-te jos și ghemuiește-te în poziție fetală, lângă canapea sau
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
zgomot. Dar din întunericul acela de nepătruns nu se auzea și nici nu se vedea nimic. Etrius scoase sabia încet din teacă și aprinse lanterna. Încăperea în care se afla era mare, castelul fiind construit în totalitate din piatră. Pe podea era desenat un dragon mare, ca un semn de avertizare. Etrius începu să înainteze prin încăpere, călcând desenul în picioare. Mergea încet, uitându-se în stânga și în dreapta, cercetând în permanență zidurile castelului. Ajunse în fața coridorului. În timp ce pășea prin el auzi
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
Golgota din Bucuresti. Daniel, fiind foarte sensibil și cu multă, multă tenacitate, mi-a vorbit despre Dumnezeu. M-a pus pur și simplu să citesc două versete din Romani, capitolul 1, versetele 19 și 20 care m-au țintuit la podea: “Ce se poate cunoaște despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu”. Il simțeam pe Dumnezeu undeva în ființa mea. “In adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345088_a_346417]
-
de către primărie. Ce vrea „alesul” este program politic și un program politic nu poate fi contestat nici măcar de alegători! Toate cele patru laturi ale pasarelei, din tablă metalică sau plasă de sârmă, au fost înlocuite cu panouri din sticlă. Pe podeaua din sticlă a fost montată o cale de rulare, tot din sticlă, pe care rulează un aparat din cele folosite la reanimare, in spitale, capabil să suplinească funcțiile și să mențină în viață doar capul. Capul primarului! Nebunul de primar
PRIMARUL, EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376803_a_378132]
-
perete. Pe dată vedenia dispăru. Rămase ca o stană de piatră nepricepând ce se întâmplase cu el. „Oare diavolul mi-a influențat mintea și am luat-o razna?” Se cutremură și se rezemă de zid ca să nu se prăbușească la podea. Oare fusese o vedenie sau diavolul i-a luat mințile și se afla la un pas de nebunie? După câteva minute își mai reveni și se întoarse cu fața către nișă. Se apropie din nou de perete și privi afară
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
nou acel glas răgușit tuși de două ori de se zguduiră pereții și geamurile de la ferestre: - Ștefane!... Trezește-te, bre, odată!... Ștefane!... Prin somn băiatul auzi chemarea și deschise ochii speriat. Bezna îl învăluia și, răsucindu-se buimăcit, căzu pe podea. - Ștefaneee!... - răzbătu de afară aceeași voce bărbătească. - Cine o fi la ora asta, că doar nu este dimineață!? Ștefan aprinse lumânarea de pe măsuța de la capul patului. O lumină firavă inundă cămăruța, apoi tânărul aprinse lampa din cui. - Ștefane!... Trezește-te
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
ajuns acum să se-ntindă pe jos, răzemându-și picioarele de peretele din față, aflat atât de aproape, cam la un metru... Un fir de întrebare îi zgârie cumva creierul o clipită, constatând că deja nu mai putea sta culcat pe podea... Spațiul devenise mult prea îngust. Traversă noutatea, obișnuit deja cu năvala schimbărilor. Învăță odihna stând în picioare sub lumina tot mai palidă a senzorului. La câteva palme de el, oglinda, fosta ușă a băii, părea să-l ademenească tremurând un
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
vârî în gură o făclie aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbătu încercând să-l prindă măcar pe unul dintre ei, dar Arnăutu înfipse și mai adânc țepușa în pieptul său și în cele din urmă se prăbuși la podea. - Ce faci, Majestate!? Ai pierdut ceva pe jos? - întrebă în batjocură boier Ciocoiu. - Încoronare ai vrut, încoronare ți-am pregătit! - adăugă Conacu satisfăcut de reușita uneltirii lor. - Acum putem dormi liniștiți! Am scăpat de stăpânul nopții! Puterea ne aparține în
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
un bătrân bine legat. Îl priviră minute-n șir cum stătea așezat. Apoi, după așteptarea plictisitoare, fură surprinși de o scenă fulgerătoare: omul, cocoțat pe pat, se aruncă în gol, fâlfâind din brațe și căzând aproape instantaneu cu zgomot pe podea. După care acțiunea se repeta... Al treilea avea o vârstă incertă, dată și de zbârciturile multe de pe chipul descărnat, dar și de rezoluția nu tocmai potrivită a înregistrării. Nu părea să facă nimic special, cu excepția faptului că nu-și ținea
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
miniatură. Clinchete de clopoței și zumzete de gâze întregiră sonor scena. Se îndreptă spre un dulap vechi de lemn, înalt cât peretele și, atingându-i lacătul ruginit, deja tăiat de polițiști în timpul căutărilor, îl făcu să cadă cu zgomot pe podeaua devenită translucidă. Pe cele trei rafturi înguste tronau: un cap miniatural fără nas, fără ochi, urechi ori gură, cu o piele strălucitoare de un alb vetust, un ghiveci cu o mușcată fără flori și o pereche de andrele argintii, obiecte
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > DILEME LA NIVEL ÎNALT Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DILEME LA NIVEL ÎNALT Furios, Creatorul dădu cu aura de podeaua de cleștar și îi repezi un șut meseriaș. Aura zbură năprasnic, colizionă câteva galaxii și căzu înapoi zăngănind. Ar fi dorit să înjure sau măcar să drăcuiască însă nu avea voie. Chiar EL își impusese această restricție pentru a se deosebi
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
cea mai dinamică instituție din univers și deja o serie de cuptoare erau oprite. - Marș, la munca de jos, răcni Marele Tartor! Coada bietului Aghiuță se îmbârligă de bucurie. La ei asta era o promovare. În consecință, se trânti pe podea și se retrase lingând-o umil. Abia la ușă primi un șut în bot și schelălăi de plăcere. Rămas singur în birou Lucică se duse la oglinda de aur și începu să se scuipe și să-și de cu pumnii
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
să înțeleg mai bine efortul lor supraomenesc, la întoarcere, când urcam pe trepte destul de greu, fără să am poveri pe umeri sau în mâini. Pereții erau închiși la culoare, după cum au fost straturile de sare prin care s-au prelucrat, podeaua era alunecoasă pe alocuri și chiar periculoasă în zonele lipsite de trepte, iar tavanul era mult mai puțin finisat decât pereții. Aerul era umed ori așa îl percepeam eu. Simțeam un amestec de mirosuri și nimeni nu mă putea lămuri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]