2,904 matches
-
depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea trece la nord de Dealul Tănasa (1.001 m
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
Paltinului sau Pârjoliturii (1.147 m), Dealul Negru sau Raglitci (1.152 m), Pleșa (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vătavii până în valea Bistrei, pe care o urmărește până la confluența cu Mureșul. Contactul Călimanului cu Podișul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Călimanului - ce realizează trecerea spre depresiunile Livezile-Bârgău, Budac, Deda-Porcești delimitate la vest de Culmea Sieului și alte coline din dealurile Bistriței. Această delimitare corespunde Masivului Căliman privit ca unitate montană propriu-zisă, dar
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
paterae sunt adesea unul lângă altul, ceea ce sugerează că magma exploatează adesea defectele formate în timpul formării muntelui pentru a ajunge la suprafață. Munții de pe Io (în general, structuri ce se ridică deasupra câmpiilor din jur) au o varietate de morfologii. Podișurile sunt cele mai comune. Aceste structuri sunt înalte, plate și fără vârf, cu suprafața frântă. Alți munți par a fi blocuri de crustă înclinate cu o pantă puțin abruptă. Foarte puțini munți de pe Io au origine vulcanică. Acești munți se
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
este așezată în partea central-estică a județului Vâlcea, pe traseul șoselei Rm. Vâlcea - Șirineasa - Drăgășani, printre dealuri acoperite de păduri, livezi de pomi fructiferi și pășuni naturale. În cadrul marilor unități de relief ale țării, teritoriul comunei Glăvile face parte din podișul Getic, fiind situat în partea de nord-est a Olteniei la vest de Olt. Cu toate localitățiile din jur, comuna Glăvile are numai hotare naturale marcate de cumpăna apelor ce formează bazinul hidrografic al pârâului Pesceana. Astfel, la vest este culmea
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
ca teren arabil,pășuni,fânețe,vii și livezi neproductive este de 2739 ha,restul reprezintă păduri,dar aparțin de RomSilva. Zona ce constituie suprafața comunei Glăvile împreună cu suprafețele tuturor localitățiilor din jur,din punct de vedere geologic face parte din podișul Getic. Dealurile au luat naștere pe fundul unei mări în care depunerile sedimentare duse de râurile montane au format straturi orizontale sau ușor aplecate-la suprafață fiind alcătuite din roci moi, cuaternare. În unele puncte ca "„La Crucea lui Vijulie”" sau
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
al râului Moldova, pe partea dreaptă a văii Moldovei, imediat în aval de ieșirea sa din Carpații Orientali, la contactul Munților Stânișoarei (reprezentați aici prin zona marginală a flișului Obcinii Voronețului) cu sectorul nordic, îngust, al zonei subcarpatice și cu Podișul Sucevei. Administrativ, comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu comunele Păltinoasa, Drăgoiești și Cornu Luncii, la S-E cu comunele
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Valea Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Olt, Muntenia, România. Se află în partea de central-nordică a județului, la contactul dintre Podișul Cotmeana și Câmpia Boian. AȘEZAREA Configurația terenului, necesitățile viețuirii și silnicia vremurilor au determinat așezarea comunei în aceste locuri. Spațiul pe care este așezată comună Valea Mare este frământat. Valea Darjovului care de la Buicești se îndreaptă spre sud, este destul de
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
nisipoase și pietroase dădeau struguri bogați în zaharină, iar cele clisoase, struguri apoși cu o coacere târzie. În luna martie începe munca: tăiatul, osăcitul (arăcitul) și apoi legarea viei. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Prundeni se află în cadrul Podișului Getic, în subdiviziunea Platformei Oltețului. Numeroasele schimbări economice și social-politice petrecute în decursul timpului au influențat evoluția așezărilor rurale din Piemontul Getic atât sub raportul numărului și mărimii, cât și al fizionomiei și caracterului funcțional. Ca repartiție teritorială, așezările au
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
muzical. Grădinarul Wilhelm Rach a solicitat în plus 2.000 de butași de trandafir și 2.000 de arbuști de liliac. Totodată, aleile au fost îndreptate "„după un plan mai nou”", întemeindu-se și bulevardul sau "„gradina de copaci pe podișul Copoului”". De asemenea, "„drumul tuturor trăsurilor boierești ce se duc la vii vara”" a fost îndreptat, căci "„mai înainte împănau câmpul întreg și făceau o pulbere nesuferită cât era primblarea, de nu se putea răsufla de colb”". În ciuda acestor eforturi
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pe cursul râului Mureș; <br>circa 1100: pe cursul râului Târnava Mare; <br>circa 1210: linia râului Olt; Al doilea voievodat menționat în secolul al Xl-lea, condus de Gyula, caracterizat ca fiind întins și foarte bogat ( Jatissimum et opulentisimum") cuprindea Podișul Transilvaniei și Munții Apuseni. Și aici existau așezări întărite la Dăbâca, Morești (pe Mureș), Moigrad și Bălgrad (Alba Iulia), iar voievodul devenise și el ortodox, lucru deloc convenabil în contextul încercărilor continue ale lui Ștefan cel Sfanț de a catoliciza
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. În era mezozoică-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la S. Acesta prezintă altitudini diferite în funcție de subunitate: este mai înalt în partea de N-V unde(atinge 500-600 metri). Prezintă altitudini mai joase în N-E (200 metri) iar în partea de sud
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de teren. a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește chiar și dincolo de graniță), Câmpia Moldovei (Jijiei) la est și valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Moldovei (Jijiei) la est și valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Climatul
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°-8°C (Podișul Sucevei) și 8°-10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Climatul podișului este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°-8°C (Podișul Sucevei) și 8°-10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400-500 mm (Câmpia Moldovei
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]