2,744 matches
-
câteva zile a fost anunțat de la Primărie că băiatul lui a murit sfârtecat de o bombă întâmplătoare... Ce o fi fost în realitate, familia nu a știut niciodată, tata a rămas cu mare rană în suflet, soția ia purtat creștinește pomenile, feciorul i-a crescut mare, iar amintirea lui a fost certificată în titlul de Erou de război, găzduit un timp la Școală la Colțul Eroilor Patriei Recunoscătoare, apoi la biserica satului, iar în ultimul timp la Obeliscul destinat lor, Eroilor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de reîntoarcere în Africa, eu cu prelungirea vizei fiului mai mare, care-i în Algeria dar a venit în vacanță acasă”, noroc de profită acum, când soția-i „cu copiii și cu nepoții la Plenița la cuscri, care-și pune pomană”, că altfel, zău, nu „ar fi avut fereastră de scris prietenilor”, adică bârlădenilor. „Cât despre băi, nu am fost și pare că nu mai avem perspective decât cine știe pe unde am mai putea să o mai ștergem pe câteva
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu munte pe gratis, de unde traseul om, Deda staționare în normalitatea să scoți din tine rădăcina pătrată, cf. Lem, Stanisław, Ciberiada, garnitura pereche Timișoara Galați, hidroelectric vuietul locomotivei, însemnul altor izvoare, pasul ceferiștilor pe peron și rutina țiganului cerșetor, ronțăie pomana, ridică-te din soare, bătaia fetelor de soare, patru bălane, afinitățile fizionomice și de comportament, mere de regiune superioare, vinuri! trenul rapid "Avram Iancu" Tîrgu Mureș București, fereastra profilului feminin martirizat orășenește, mare oraș mare stil stîlcirea, sucește privirea cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în pliuri, teniși în picioarele mari, dar dreaptă peste riduri, cînd ești înaltă găsești poze de săracă, nu de mizeră, km 472+9 Țibeni, punga albastră de plastic s-a rătăcit pe mînă, 95 de ani, m-am întors cu pomana, recules, recîștigă mersul de sat, linia munților obcini, trăsuri de culme orizontală efectul creionului orogeneză, cum să taie pe înțeles fruntea Carpaților nord-est în amarul de stepă, de n-ar fi făcătură cu vis! alte trei fete pe ușa mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu aripile înțepenite, pe capete tunel și mai noptatic orașul, roți sacadate Sadova, bere și cafea, fraților, bere, cafea, alune! integrame, cafea, bere! Sînpaul tîrg de pepeni "Marisia", anuarul Muzeului etnografic Tîrgu Mureș, Frasin mut cu șapte nimicuri, forma de pomană cumpărarea, îți vin peste genunchi ca să ajung la breloc, pîlpîie, Berchișești, Lucăcești, noaptea de tunel în vuiet, Tatăl Meu pînă acum lucrează! palide blocuri Suceava din punctul de chiuretat spațiul, Suceava Nord personalul de Cîmpulung Moldovenesc, săptămîni întregi în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Vlădeni, numele ieșirea din timp, literele rococo 1900 în eticheta staționării curente, fac compoziția di sărățăli și fac fel di fel di! o să mă ajutați oleacă, nu, Andrieșenii biserica albă, turla patru muchii dungate, pînă să intre în sat șoseaua pomană în coșnițele acoperite cu ștergar, gîlma locuită biserică și peste ea tot biserică, mii de kilograme de făină, căruțaș, i-am dat doi lei, du-te și bea! frecați-vă pe genunchi, v-am pupat, sănătate de sufletul părinților, Paraschiva-Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poporul de jos". Soarta acestuia nu este adesea de invidiat, în ultimul rînd vin exclușii societății citadine: țărani dezrădăcinați, șerbi fugari, zilieri în căutarea unei munci necalificate, victime ale foametei sau ale nesiguranței care domnește în afara orașelor. Majoritatea trăiesc din pomeni sau hoții, așteptînd să fie expulzați de autoritățile municipale. După cum se poate bine vedea, nu există o ruptură clară, netă între oraș și sat, între o categorie socială cea a neguțătorilor -care vine la oraș practicînd un comerț de lungă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nimic. Pr. Simone Appoloni, după 12 ani de slujire la Baia, s-a întors în Provincia sa din Dalmația, bătrân și bolnav, pentru a-și duce oasele în patrie, după cum scria, fără să fi primit timp de 8 ani nici o pomană din partea Romei. În Moldova nu mai rămăseseră decât doi misionari: Pr. Bernardino Valentini da Perugia la Trotuș și Pr. Simeon Miserich la Baia. Ceilalți, ajunși recent, s-au întors descurajați în Provinciile lor, întrucât documentele nu mai fac nici o precizare
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
cu care a lucrat și sunt foarte mulți oameni care vor fi." Eu am plecat, am avut o pană pe drum care m-a blocat o oră și ceva. Am ajuns la înmormântare, dar era pe final evenimentul, împărțeau deja pomenile. O parte dintre cei de acolo s-au dus la "Tei", la Nelu Stoica, o parte s-au dus nu știu unde mai exact, cu familia. Despărțirea de vechiul regim Sorin Bocancea: Suntem în decembrie 1989, în ultima lună a regimului comunist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
plimbări cu caracter sportiv, cuiva care a visat o viață să ajungă să respire miresmele amețitoare ale Orașului Luminilor. După doi ani de tensiuni și decepții am ajuns la concluzia că în împrejurările date, așa cum sunt ele, pierd timpul de pomană, căci nu mai pot promova prin contribuții de reală valoare îndeplinirea misiunii care mi s-a încredințat. Să trândăvesc, adică numai să fac o viață plăcută la Paris, nu vroiam. Am cerut atunci să fiu transferat acasă sau într-un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
natură disciplinară (și fără o remunerație bănească demnă de invidiat), care însă îmi asigura o ocupație timp de o jumătate de zi, îndeplinind sarcini desemnate de directorul școlii și, în felul acesta cum se spune "nici nu ardeam gazul de pomană". Bănuții astfel câștigați îmi asigurau o anumită independență economică și îi cheltuiam, de preferință, pe cărți de filosofie descoperite la anticariat. Oradea, oraș mare, s-a dezvoltat pe malul unuia dintre cele trei Crișuri ale căror ape fertilizează câmpiile Transilvaniei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
examenul de admitere și, când m-am prezentat la secretariatul facultății să mă înscriu la cursuri, secretara mi-a spus că eram îndreptățit să mă înscriu pe baza examenului din anul trecut și că, prin urmare, m-am ostenit de pomană trecând examenul a doua oară. "Dacă știam" am zis "dar n-am știut și nici măcar nu pot trage un folos oarecare din cele întâmplate". Morala dictonului latin Repetitio est mater studiorum nu este aplicabilă în cazul de față. Întors la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
înghițitură de whisky. Eu încerc să schimb vorba. Cu venitul minim garantat cum stai? îl întreb pe Gioni. Cum să stau, domnule primar... Cum să stea? sare Mia, ca dracu! Încurajează lenea. Nu vor să muncească netrebnicii și vin la pomană. Ar trebui să le dea foc. Ne trebuie un Antonescu să-i ducă la Bug, în Siberia, sau naiba știe unde. Toată lumea tace și Mia vorbește, face din ochi și arată spre ăsta (soțul său). Eu, dom' primar, sînt fanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bărbaților. Lara, nu te mai da și tu așa de ușor la toți mucoșii ăștia, o sfătuia Costică. La început fata s-a rușinat, apoi însă îi răspundea dezarmant de sincer: Ei se bucură așa de mult... Să fie o pomană pentru Vasilică al meu. El se bucura la fel de mult. Și tu? Eu mă bucur cînd îi văd pe ei bucuroși. Tătuța, adică vecinul Costică Bostan, nu îndrăznea să spună că el ar fi și mai bucuros decît mucoșii aceia. Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ascultă, mă, bețivanule! Bei țuica mea, muncită de mine, de pleașcă. În loc să spui săru' mîna, tu mă crezi... Un prost, bolborosește filozoful. O să vezi tu cine este prost! Stai aici fără să faci nimic pînă o pocni Soarele. De la mine pomană nu mai capeți! Te asigur că o să crăpi de lipsa băuturii, nu de pîrjoleală! După o săptămînă, Vasile Pantalon sorbea tacticos din țuica mea și arunca fumul de țigară în sus. Vorbea încet, tainic: Electronii se vor prăbuși pe nucleu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se întâmplau și se făceau în Moldova? I s-a întâmplat și lui Grigore Ureche care,- scriind despre evenimente petrecute mai înainte, spune că la revenirea în scaunul Moldovei - în 1582 - Petru Schiopu n-a vrut „să lase în deșert pomana sa, care o zidise întâi, mănăstirea Galata din Vale care se risipise...și cu toată osteneala au zidit Galata din Deal, care trăiește și până astăzi.” Amintește-ți de povestirea englezului despre care am vorbit, care îl contrazice evident pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său...a dat 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci, și 1000 aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut, și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin.” Cum ți se pare cercetătorule de vremuri apuse? - Nu-i rău pentru început. Nu-i rău
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tot vinitul, precum sântu hotărâte; însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vodă danii la mănăstirea lui Păun carea s-au răsipit și apoi, răsipindu-se acea mănăstire, Duca vodă, văzându că n-a hi pomană, au luat aceste moșii și le-au dat la această svântă mănăstire ce mai sus scriem unde iaste hramul Sveti Ioan Zlataust...Ce Duca vodă n-au apucat a face dires călugărilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
svântă biserică Dancul împreună cu svinția sa chir Sava mitropolitul...ca să să numească de acum înainte mănăstire...și am pus și egumen pe popa Ierimiia...și am întărit-o cu moșii și cu alte ce trebuie la svânta mănăstire ca să fie pomana domnii meli... Deci am socotit domniia mea...și o am închinat la Svânta Gora la o mănăstire...unde este hramul 40 de Măcenici ce se numește Cseropotamo.” - „Tânăra” mănăstire, care purta în cârcă deja vreo sută șaizeci de ani, trebuia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră...pentru o bucată de loc ce iaste aicea, în târgu în Iași, unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Stefan vodă Tomșii (1563-1564). Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să se pustiiască...ce-am rugat pre părintele mieu , pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă beserică pe acest loc, care-i iaste hramul Svântului Ioan Zlataust...și iaste închinată la Rumele, svintei mănăstiri ce se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Marcopolo, rolul lui Gh. Ghibănescu în zonă, viața lui Alexandru Vlahuță, Constantin Tănase, dar și a localnicilor Constantin I Dediu și Mihai, A. Fălcoianu la Pungești, în zonă, ca și în lume... „Și ei au fost pungeșteni, dar nu de pomană”, se anunță începutul unui capitol de carte dedicat unora cărora li se plasează numele la loc de vază - Ciobanu Maria (Margheta) căsătorită cu Suslov Constantin (Coca), ambii cu o activitate culturală deosebită în zona Pungeștilor, despre care las cititorilor plăcerea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ne spălam cu apa pusă într-un lighean în care se găseau un ou roș, unul alb și un ban. Semnificația fiind ca și a mărțișorului. Celelalte ritualuri erau asemănătoare celorlalte mai sus arătate, unele din produse dându-se de pomană la oameni nevoiași. În acele zile, în sat avea loc hora unde participau și tinerii din satele vecine și toată suflarea satului. Acolo cânta o fanfară, de regulă din Valea Mare. În ziua a doua și a treia, dimineața, se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
copii, dar mai îndemânatici la muncă, ceea ce face ca multe femei gospodine, în perioada muncii câmpului, în mod deosebit vara, după ce-și satură oamenii de la munca câmpului, să le dea și lor de mâncare, zicând că-și fac o pomană cu ei, decât să arunce bunătate de mâncare prisosită oamenilor lor. Datorită și acestui fapt, copiii lor deseori nu mai veneau la mâncarea dată de soții Potângă, deseori certându-i, în mod deosebit pe Alixandru, zicându-i: „Hai Lisandre la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ambalaj decorată cu diferite scene și personaje pentru darurile de Crăciun ; felicitările cu vinietă, însoțite de obiceiul expunerii lor în timpul săptămînii fatidice pe șemineul celui care le primește ; chetele Armatei Salvării, care își atîrnă cazanele în chip de talere pentru pomană în piețe și pe străzi ; în fine, personajele deghizate în Moș Crăciun pentru a primi cererile copiilor în marile magazine. Toate aceste obiceiuri, care li se păreau pînă acum cîțiva ani puerile și bizare francezilor ce vizitau Statele Unite și erau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sfat. Mai ales că nimeni nu vine de dincolo spre a ne spune despre suferința pe care poate o cauzăm. Parcă așa spune și săracul Lazăr, cel din Biblie... Iar transcendentalizarea ofrandei poate Însemna și a oferi cuiva o Îmbucătură - pomana, de sorginte totuși păgână -, dar fără ceremonie. Cât de tradițională - câteva secole - n’ar fi considerată. „Meridian“, 15 decembrie 2000, ora 12,53 Sunt supărat. În cea mai importantă zi a anului păgân, nu a fost difuzată rubrica. Honni soit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]