10,542 matches
-
publicului, focalizată exclusiv asupra unui singur titlu, nu mai este dispusă să rețină, din opera sa, vreun altul. Împrejurarea nu ar fi din cale afară de gravă dacă, din restul cărților scrise de Drăghicescu, nici una nu ar mai merita să fie pomenită. Numai că lucrurile nu stau defel așa, și asta chiar și numai pentru faptul că avem de-a face cu un autor a cărui gîndire este pe de-a-ntregul atipică: psiholog fără orgolii auctoriale, Drăghicescu nu pare să aibă praguri
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
până ce-și revine... Doctorul îi mai recomandase, în final, - (Aristodem era să uite!) să se gâdile pe la nări cu o pană de gâscă și să strănute cât mai tare și cât mai des. Ceea ce autorul de comedii, atât de des pomenit, o fi făcând și azi... Și iată cum începuse să-și expună ideile la nemuritorul Banchet, comicul, truculentul autor de farse populare... (va urma)
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
scriitori. De pildă, sub un titlu simplu-enigmatic și familiar prin însăși sonoritatea numelui, Costache, fostul coleg (în repetate rînduri, întîi la Biblioteca Centrală de Stat, pe urmă, la ani buni distanță, la Fundația Culturală Română) al lui Costache Olăreanu îl pomenește, citîndu-l și înțelegîndu-l, explicîndu-l în ?definiții? de-o delicatețe rară, la trei ani de la despărțirea, incredibil, definitivă. La fel, deschizîndu-i, Ioanei Em. Petrescu, tulburătorul jurnal postum, ?invită?, addenda la un dicționar literar, omul în grila operei. De ce? Fiindcă ?posteritatea este
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
-l prind de urechi, fiindcă și nevastă-mea, Coryntina, zice cu spaimă: -Doamne, bine că nu-i acolo domnu' Tăriceanu, că am rămâne fără Prim-ministru! -Ar fi o șansă, zice nepăsător Haralampy. O, era cât pe ce să uit: pomeneam mai înainte de parlamentari, nu? Ei, până aduce Parmenia pălincă pentru ulcica gineri-so, acesta îmi mărturisește arborând o mină extrem de oficială: -Fratre, vreau să-ți spun că, în urma vizionării mai multor reportaje de televiziune, am tot stat eu și am analizat
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
politic și național la Eliade (care scrie în plină forță fizică și intelectuală), național, european și erotic la Drieu (care-și dezlănțuie fluidul notațiilor cînd se află în pragul impotenței și al dezarticulării ființei)." Iar articolele care merită să fie pomenite din acest număr al ID-ului sînt multe și consistente, de aceea cel mai bine este că fiecare cititor să le străbată cu proprii ochi. Cu nuca-n baltă TRIBUNA se prezintă ca o revistă substanțială, la modul ardelenesc, cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
a mirat mamaie. - Blaga! - Auu! Lasă-l, Doamne, iartă-mă, că ce-l mai blesteamă lumea... Le-a înjumătățit pensia, lefurile. - Mamaie, ăla, salariile, cu pușca și cureaua lată, a fost piticot, ăla... Al de Boc. Blaga, ăsta, despre care pomenesc eu, a fost scriitor, filosof, poet... El a zis că doar capra nu tinde să devină, adică nu vrea să fie alceva decât capră... - Păcatele lui! N-a aflat el de ăstea ale lui Șutu. Niște coprele... Una mai ceva
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
surpă pe dinlăuntru textele. Mai precis, se produce un colaps estetic prin inflație informațională, un fel de supraîncărcare cu un balast de galimatie ce duce la implozie: textul nu rezistă presiunii și, în locul unei procesiuni plăcute de cuvinte atrăgătoare, te pomenești cu o avalanșă informă de cunoștințe aruncate cu lopata. Urmarea este că falia dintre impresia pe care textul o face asupra cititorului și putința aceluiași cititor de a primi grindina de erudiție se cască pînă la dimensiunile unei prăpastii cu
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
de descoperire a miturilor din corpul unui text este totuna cu analiza lor, sau, folosind termenul lui Culianu, e totuna cu mitanaliza. Dar pentru ca un astfel de demers să aibă sorți de izbîndă e nevoie tocmai de condiția de care pomeneam la începutul acestui articol: o erudiție enciclopedică fără de care nu ai avea competența recunoașterii unui mit atunci cînd el chiar există. Este nevoie așadar de o cultură bazată pe un repertoriu vast de cunoștințe mitologice, orice încălcare a acestei condiții
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
dintre elementele fundamentale ale artei scriitorului și acela în care apare Ťumbrať lui Dostoievski"), pe care le identifică și analizează în opera lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra), Gib I. Mihăescu (Rusoaica) și Marin Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni); le adaugă, pomenindu-i numai, pe Nicolae Breban și Alexandru Ecovoiu, deși despre influențe dostoievskiene se poate vorbi și în cazul unor cărți de Augustin Buzura, George Bălăiță, Constantin }oiu, Paul Georgescu, Alexandru Ivasiuc, Mircea Ciobanu, Romulus Guga; poate încă și alți prozatori
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
s-a apropiat neîncrezător, la câțiva pași de mine. Când a simți că nu-l pândește nici un rău, s-a apropiat să mănânce din palma mea. Astfel neam Împrietenit. Când rămâneam să dorm pe debarcader, Între Ceruri și Ape, mă pomeneam cu el cuibărindu-se lângă mine. Când nu coboram lângă fluviu, Bernard urca cu greu malul abrupt, până În curte, ca să vadă ce mai fac. Cred că venea cu gândul să mă certe fiindcă uitasem de el, dar, după ce dădea cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Dacă toate sînt corecte, care este criteriul lor de alcătuire? Problema este că varianta toponimică susținută de Étienne Gilson nu se regăsește la alți istorici ai filozofiei. De pildă, în Prelegerile de istorie a filozofiei, Hegel scrie "Thomas Aquinas" și pomenește de neamul princiar Aquino din care se trăgea teologul italian. Bertrand Russell scrie în Istoria filozofiei occidentale că "Sfîntul Toma era fiul contelui de Aquino." (Humanitas, 2006, vol. I, p. 467) Johannes Hirschberger, în a sa monumentală Geschichte der Philosophie
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
un moment dat. Grație unei asemenea perspective, o ierarhie în timp a filosofilor este cu neputință de făcut, orice apreciere pe seama valorii lor fiind oțioasă și lipsită de pertinență tematică. Tot ce poți face, ca istoric al filosofiei, este să pomenești părerea îndeobște împărtășită cu privire la un filosof, adăugînd imediat că o asemenea părere nu poate avea greutatea unei judecăți de valoare. De pildă, Russell precizează cu scrupulozitate că Immanuel Kant este considerat cel mai mare dintre filosofii moderni, pentru a-și
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
aici, în viața neliniștită a breslei. N-aș putea, fapt fiind că prezentarea mi-o cam cere, să-l cuprind în altă etichetă decît cea pe care o așază niște versuri ale unuia din cei doi "mari" pe care-i pomenește: "nu-mbătrînește în noi stropul de sînge/ nici inima cît bate, nici patima...". Mai ales patima, frumoasa patimă a părerilor pe șleau, căreia toate i se permit, chiar și cînd nu toate i se iartă...(S.V.) Apocalipsa în stare de comedie
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
diseară la familia von Schwartzenberg), discuțiile au loc pe o băncuță în fața casei, în timp ce Florcioii, cei mai tineri în pielea goală, adevărați Eros caravaggieni, se fugăresc în jurul lor. Pentru a preîntâmpina înfruntările delicate, Vladimir a hotărât să nu-l mai pomenească pe Whitman. Amicul său candid nu pare să priceapă manevra. Oricum, asta nu compromite discuția lor. Vorbesc despre Mallarmé și poezia pură, Valéry, ŤCimitirul marinť, Ce toit tranquille ou marchent les colombes / entre les pins palpite, entre les tombes. Coboară
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
și preluat din generație în generație până astăzi, s-au dovedit a fi la mare distanță de strălucirea tehnică și de rafinamentul vedetelor care ne-au vizitat acum câțiva ani, Svetlana Lunkina, spre exemplu, sau Andrei Uvarov, ca să nu mai pomenim de nume celebre ale la fel de celebrului Teatru, precum Plisețkaia, Maximova, Vasiliev și încă mulți alții. Atât Compania Teatrului "Oleg Danovski" din Constanța, cât și Opera din București au balerine, prima precum Aliss Tarcea, cea de a doua precum Corina Dumitrescu
Contrafaceri by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10831_a_12156]
-
aveam să-l cunosc pe Negoițescu. Am arătat cum, înî memoriile apărute. Repet, fiind vorba de doi scriitori atât de importanți... Știți, prin urmare, cum îl trimisese Doinaș la mine, pe Nego, la Espla, cu un mss. ...Știți cum mă pomenisem eu în holul editurii cu un tip care se bâlbâia teribil, neînțelegând ce vrea să spună. Cu greu, aflasem. Enervat, îi dădusem pe loc telefon lui Doinaș, certându-l: ce mi l-ai trimis pe cap pe idiotul ăla?!... Frază
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
un moment dat. Grație unei asemenea perspective, o ierarhie în timp a filosofilor este cu neputință de făcut, orice apreciere pe seama valorii lor fiind oțioasă și lipsită de pertinență tematică. Tot ce poți face, ca istoric al filosofiei, este să pomenești părerea îndeobște împărtășită cu privire la un filosof, adăugînd imediat că o asemenea părere nu poate avea greutatea unei judecăți de valoare. De pildă, Russell precizează cu scrupulozitate că Immanuel Kant este considerat cel mai mare dintre filosofii moderni, pentru a-și
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
boost de credibilitate - a gândit ea, de care aveau nevoie. Evident, oricine poate să-și construiască o casă, dar să nu ia pietrele de la temelia altuia, cum au încercat să facă cei doi complici (iartămă, îmi este... nu știu cum să le pomenesc numele - nu merită). Dar să nu mă îndepărtez de la întrebare. Sigur că ar trebui să se știe mai multe despre acei oameni minunați, personalități de primă mână în Canada, care iubesc România, iubesc limba și cultura română și scriu despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
păcat... 7. Ai fost tradus și în franceză de Jean-Yves Conrad cu «Le Pays de Hyperboreens». Povestește-ne despre această legătură extraordinară cu scriitorul francez și despre bucuria de a fi publicat în țara lui Moliere. Jean-Yves Conrad (i-am pomenit numele înainte) este un scriitor extraordinar, mare iubitor al limbii și al culturii românești. A scris cărțile «România, Km 0” , « Românii din Paris» și altele. I-a plăcut cartea mea «Canada - țara hyperboreenilor” și a hotărât să o traducă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ne-au dat credință că putem și noi și chiar avem cu ce! După lansare, Poetul a plecat prin țară. Apoi a plecat acasă, acolo unde îl aștepta Măriuca lui. Că nu a spus când pleacă și că m-am pomenit cu un e-mail de la Montreal în urmă cu câteva zile, nu mă miră, nu ma supără. Pentru că așa e el, Poetul. Un uragan care pornește când nu te aștepți și devine adiere de primăvară brusc, apoi iar... Până la o altă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și poezia au cunoscut clasicismul și romantismul, simbolismul și dadaismul, expresionismul și constructivismul, realismul (inclusiv cel «socialist») și postmodernismul... Este poezia ermetica un echivalent literar al picturii abstracte? Sau poezia pură o rudă a picturii figurative, realiste? Ca să nu mai pomenim de subspecii ale genului liric cu denumiri picturale, precum pastelul, idila, pastorala. Am notat aceste considerații legate de expoziția deschisă la Casa Artiștilor din Hedera la care publicul are ocazia să întâlnească rodul confruntării unor creatori cu ideia de care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de subspecii ale genului liric cu denumiri picturale, precum pastelul, idila, pastorala. Am notat aceste considerații legate de expoziția deschisă la Casa Artiștilor din Hedera la care publicul are ocazia să întâlnească rodul confruntării unor creatori cu ideia de care pomeneam la început. Modalitățile de expresie sunt diferite. Mihal Askenazi sugerează prin jocul și limbajul mâinilor comuniune și intimitate. Tirta Askenazi se confruntă, în căutarea frumuseții, cu obsesii existențialiste. În tablourile regretatului Baruch Elron regăsim chintesența timpului și spațiului în valențele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cum era frig nu ieșisem afară în curte deși eram câtămai cârlanii și ne zbenguiam în clasă. Nu e nevoie să spun cum, căci dacă am fi fost singurii care să fi rămas în clasă, de mult ne-am fi pomenit cu Pițurcă sau cu directorul peste noi. Deodată și-a făcut apariția un bătrânel scundac și bărbos cu o lavalieră mare neagră la gât.( Pentru noi Popa Cretu era sinonim cu un bătrânel bărbos, cu lavalieră neagră și cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fusese și prizonier) cu veșnicul baston în mână și țigarea de foi în gură. Fiind prin clasa 7 (cârlani mari care nu prea mai eram duși la biserică și nu prea mai admiteam să fim calcați pe coadă) ne-am pomenit într-o recreație cu el intrând în clasă, cu trabucul în mână (fusese probabil atras de vacarmul făcut de noi) și ne-a privit, trântindu-ne peste umăr: - Aici e grajdul numărul 7? (Ceeace era cam adevărat, căci ne zbenguiam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să spună, din privirea lui înțelegeai exact ce gândește. și îi ură teribil pe bolșevici că și, în special, pe cei parveniți și cocoțați la putere în orașul nostru și în conducerea țării. Nu mult după ce a murit tata, mă pomenesc cu patru gealați la librărie. Mi-au spus că trebuie să merg cu ei la biroul unchiului Cociu, aflat deasupra tipografiei, birou care era sigilat de când intraseră rușii în țară în 1944. Voiau să fiu prezent la o percheziție care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]