3,008 matches
-
Locuită din paleolitic, zona a fost sub ocupație romană, vizigotă, maură (timp de 500 ani), păstrând numeroase vestigii ale acestei istorii zbuciumate. Pe un areal de 170km2, în Laguna Rio Formosa se desfășoară un parc natural superb, un loc de popas pentru sute de specii de păsări în timpul migrației de primăvară sau toamnă. Între așezările de aici, orașul Faro (capitala regiunii Algarve) este una dintre destinațiile turistice din zonă. Orașul beneficiază de un climat subtropical blând (veri calde spre fierbinți, cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
antarctice "Belgica" și studiul Oceanografia antarctică În lumina expediției "Belgica". Prof. Năstase nu s-a despărțit de meleagul natal nici În Împrejurările când interesul pentru Basarabia prezenta un delict. Unele lucrări evidențiază preocuparea pentru Basarabia, publicând lucrări precum Itinerarii și popasuri basarabene (1938ă, Ținutul Sorocei - un ținut românesc de la hotarul răsăritean al neamului nostru (1942ă. În cercetările privind populația Moldovei, referirile la Basarabia sunt frecvente și semnificative sub raportul unității de neam, limbă, obiceiuri, istorie, cu populația din dreapta Prutului. În studiile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Lista oaspeților din țară cuprinde aproape 50 de nume. Corul Colegiului ”Mihai Viteazu” din București condus de talentata prof. Valeria NicaChiriță, după festivalul desfășurat la Chișinău, a prezentat la propunerea lui Toma Istrati programe speciale În diferite localități. Au urmat popasuri artistice la Școala din satul Răciula unde a fost elev Toma Istrati. Pentru sprijinul material acordat, școala din localitatea natală Nișcani a primit numele poetului. Ca răspuns la vizita grupului din țară, ansamblul cultural al școlii din Basarabia a concertat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din Basarabia a concertat la București, Vălenii de Munte, Constanța, Bacău. Corala ”Mihai Viteazu” a vizitat minunatele și ospitalierele locuri - Mănăstirea Răciula și Casa de Cultură din satul Pitușca, baștina talentatului actor din București - Misail Chiriță basarabean de origine. La popasul În localitatea următoare, Ghidighici s-a reunit cu vocile coralei ”Mihai Viteazu” din țară. Aceste reuniuni Între localnici basarabeni și numeroase formațiuni artistice din patrie au reînviat sentimental unității românești sentiment pe care Toma Istrati l-a relevat În discursurile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
teren încep prin a se plimba neobservați printre oameni la intrarea într-un magazin, așteptând să intre un client, moment în care începe urmărirea. „Detectivul” nostru urmărește câte o persoană care nu bănuiește nimic în periplul său prin magazin (cu excepția popasurilor pe la cabina de probă și pe la toaletă) și consemnează pe foaia de observație absolut tot ce face acesta. Uneori, când magazinul este mare, „detectivii” lucrează în echipă pentru a trece neobservați. Propriu unei științe care a crescut în lumea largă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Plopilor fără soț. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să-i iubim la fel de mult ca și până acum. Aștept cu nerăbdare un semn de la tine. VI Îmi scrii, dragul meu, că te afli într-o oarecare dilemă privind următorul popas în mirificul peisaj din jurul Iașilor. De astă dată ai încredere în mine, că am să te conduc prin locuri nespus de frumoase. Cred că ai să observi îndată că atunci când pentru noi orice distanță era tangibilă nu știam ce se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe atunci - a putut să-și lase pozițiunea lui în societate și să se ducă să se facă doctor.“ În vara lui 1844, medicul însoțindu-l pe Alexandru Golescu-Arăpilă, ocupat pe atunci cu trasarea șoselei dintre Ploiești și Câmpina, un popas de prânz le îngăduia celor doi prieteni să audă convorbirea unor negustori: „Uită-te de vezi ce-au ajuns astăzi feciorii de boieri, un Golescu care măsoară drumurile, și un Kretzulescu doctor“ (Amintiri istorice). În aceiași ani, întors de la Paris
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mereu obstacolul cel mai mare" (Y., 49: 1-2), și "micul prinț Vaepya" care "1-a jignit pe Zarathustra Spitama, refuzându-i la Podul de iarnă, lui și animalelor înhămate, care dârdâiau de frig când au ajuns la el, oprirea și popasul" (Y., 51: 12). Se pot descifra în aceste imnuri găthă unele indicații privind activitatea misionarei a lui Zarathustra. Profetul este înconjurat de un grup de prieteni și discipoli, supranumiți "săraci" (drigii), "prieteni" (frya), "știutori" (vidva), "confederați" (urvatha)3. El își
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aparent reale nu oglindesc în mod necesar realități istorice: Vistaspa, de exemplu, reprezintă modelul inițiatului. Totuși istoricitatea lui Zarathustra reiese nu numai din aluzii la personaje și evenimente concrete (micul prinț Vaepya care, "la Podul de iarnă", i-a refuzat popasul etc.), ci și din caracterul autentic și pasionat al poemelor găthă. Pe deasupra, suntem surprinși de urgența și tensiunea existențială cu care Zarathustra își interoghează Domnul; el îi cere să-i dezvăluie secretele cosmogonice, să-i dezvăluie viitorul său, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
obiectiv de atins, o destinație, un tărâm de cucerit, la Tonegaru impresia este mereu aceea că se urmărește simpla plăcere de a vagabonda, că spațiile exotice, care îl apropie atât de poezia unora dintre simboliști, nu sunt destinații, ci scurte popasuri ale unei periegeze veșnice. Sfârșitul călătoriei înseamnă o trecere, o alunecare abia simțită spre o altă zonă spațio-temporală care trebuie cucerită. Există un demon al călătoriei care pare a nu-i da pace, care determină multiplicarea ipostazelor lirice în interiorul aceluiași
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sînt lucruri esențiale. Teoretic vorbind, prin varietatea și complementaritatea notelor și însemnărilor, prin afinitățile și tensiunile dintre ele, o carte de glose și jurnal ar trebui să satisfacă atît pe amatorii de lecturi rapide, cît și pe cei dedați cu popasurile, cu șartul, cu îndoielile, pasionați de amănunte, lenți de felul lor, cei ce nu se plictisesc și nu cedează în fața eventualelor dificultăți, - aceștia preferați de mine, la care mă gîndesc ori de cîte ori iau pixul în mînă. Asta nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate vorbi de așa ceva) „romanului” lui Bacovia se petrece în deceniul trei, dar „hanurile” de care e vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde se spune „cinsteau la vreo crîșmă de popas”, Bacovia înlocuiește pe „crîșmă” (loc nu tocmai potrivit pentru niște viitori redactori) cu „han”. „Crîșmele de popas” erau - se înțelege - pentru cei veniți din alte localități, cel mai adesea cu treburi legate de comerț, de unde și noua lor denumire, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorba nu-s „la drumul mare”, ci în oraș. într-o pagină a manuscrisului, acolo unde se spune „cinsteau la vreo crîșmă de popas”, Bacovia înlocuiește pe „crîșmă” (loc nu tocmai potrivit pentru niște viitori redactori) cu „han”. „Crîșmele de popas” erau - se înțelege - pentru cei veniți din alte localități, cel mai adesea cu treburi legate de comerț, de unde și noua lor denumire, care începuse să prindă de „hoteluri comerciale”. Versul al patrulea din „Rar” spune: „Străzile-s deșarte”. „Străzile” aparțin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Gheorghe Popp, EPL, 1964, p. 25. 9. Radu Cosmin, Babylon, 1, Ed. Rampa, 1921, p. 31. 10. Apud: Radu D. Rosetti, op. cit., p. 230. 11. într-un interviu acordat lui Al. Raicu, Agatha Grigorescu Bacovia povestește despre un asemenea popas, făcut după o plimbare: „Mergeam pe bulevardul Neatîrnării azi Mărășeștiși nu ne spuneam nimic. în dreptul parcului poetul m-a invitat deodată să intrăm și să stăm puțin pe o bancă. Era poate obosit. Eu mă grăbeam, dar mi-a adresat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o „acută” pe care n-aș fi putut să o susțin? Nu era simetric cu începutul capitolului precedent? Ce nu mi-a plăcut? Nu-mi amintesc, și nu-i singurul caz în care mi se întîmplă așa. în ciuda acestui rezultat, popasul meu în „atelier” și exercițiul de „anamneză” încercat nu-s inutile: mă învață să fiu modest în comentarii atunci cînd mă folosesc doar de conjecturi. Dacă textele proprii îmi provoacă incertitudini, cum aș putea, în situații similare, să fiu mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor care oscilează cu plăcere de-o parte și de alta a graniței dintre discursiv și narativ este E. B. White. Într-un articol publicat în 1938 în timpul scurtului său popas pe la Harper's Magazine el descrie cum șindruliește acoperișul fermei sale din Maine și o face astfel folosindu-se de un gen de descriere asociată cu scrierea romanescă: Cum mult înainte de venirea frigului am fost pe creasta acoperișului, punând șindrile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a lăsat posterității un număr impresionant de pagini de literatura turistică. Din rândul acestora reținem: Opt zile În Retezat (1944), Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971), Popas În Retezat (1972), Retezatul (1974) etc. Emilian Iliescu a dat turismului românesc multe hărți dintre care din Carpații Meridionali pentru Retezat și Munții dintre Olt și Jiu. - Ion Ionescu Dunăreanu, geograf și profesor universitar, În afara cărților de specialitate a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Un loc aparte Îl deține acea parte a pămîntului care are ca destinație principală turismul și care prin analogie ar putea fi denumit „pământ turistic”, care cuprinde În pincipal: locurile de amplasare a bazei tehnico - materiale a turismului (stațiuni balneoclimaterice, popasuri turistice, plaje, locuri de agrement, etc.), dar se poate remarca și faptul, cunoscut deja, prin care În circuitul turistic sunt atrase În principal terenuri neproductive, care nu și-ar putea găsi o utilizare mai eficientă. Neîndoelnic, că pentru folosirea unor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
reprezintă un element al avuției naționale. Acestea sunt rezultatul În urma activității umane, materializate În bunuri acumulate În decursul anilor, și care În principal, se compun din: fonduri fixe pentru producție și servicii, fondul de cazare turistică (hoteluri, hanuri, vile, cabane, popasuri turistice), dotări edilitare, fonduri fixe pentru cultură (obiective de interes turistic), Învățămînt (În unitățile cu profil turistic), ocrotirea sănătății (tratament balnear), agrement, sport (unele dotări din stațiunile turistice), mijloace de transport turistic (autocare, autotorisme, vase de linie etc.) și pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1920), Epuran Gheorghe (Ghidul cabanelor, 1964), Galaction Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții Sinaiei, Rucărului și Branului,1910), Iliescu Emilian (Popas În Retezat, 1972), I. Ionescu-Dunăreanu (Piatra Craiului, 1958), Iorga Nicolae (La Roumanie pittoresque și Drumuri și orașe În România, 1904), Marinescu Vasile (Contribuții la dezvoltarea turismului În România, 1938), Popescu Nae (Retezat, 1982), Pușcariu Valeriu (O țară de turism: Ardealul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
multă pioșenie și respect, așa cum se și cuvine marilor oameni și evenimente. În Carpații Meridionali un număr impresionant de mare de monumente, statui și plăci comemorative, constituie tot atîtea obiective care se adresează unui important număr de turiști, locuri de popas și de aducere aminte asupra faptelor și evenimentelor pe care le evocă. Pe total areal, sunt peste 82 astfel de obiective dintre care 54 memoriale, 10 morminte și cimitire ale eroilor, iar 18 monumente de artă plastică. Din categoria acestor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În care se organizează acestea sunt În județele: Alba - 1, Brașov - 3, Caraș-Severin - 3, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 4, Gorj - 3, Hunedoara - 3, Sibiu - 5, VÎlcea - 3, În care se desfășoară aproximativ 28 de festivaluri, ce reprezintă tot aîtea prilejuri de popas și de bucurii pentru turiști. Din repartiția teritorială a acestora, Înțelegem mai bine că nu există zonă și anotimp În care ele să nu fie prezente și anume: a) festivaluri cu caracter local: GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Analiza structurală a bazei materiale de cazare, evidențiază faptul că hotelurile prin cele 12635 locuri dețin o pondere de 30,15% din total, hanurile 1872 (4,4%), complexele balneare 3660 (8,7%), vilele 6679 (16,17%), cabanele 5582 (13,32%), popasurile 1806 (4,3%) și respectiv taberele școlare cu 4641 locuri (11,07%). Așa cum se observă din datele tabelului 5, numărul locurilor de cazare În mărimi absolute pe total județe a fost de 65653 În 2009 din care În zona montană
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
urmată de vile cu 6779 (16.7%) locuri, cabane cu 5582 (13,32%) locuri, pensiuni rurale și agroturistice 4939 (11,78%) locuri, tabere cu 4641 (11,07%) locuri, complexe balneare 3660 (8,73%) locuri, hanuri 1872 (4,47%) locuri și popasuri turistice cu 1806 (4,31%) locuri. - Acest lucru pune În evidență cel puțin două aspecte esențiale și anume: formele de turism principale care sunt practicate În Carpații Meridionali și direcțiile viitoare de acțiune pentru a Îmbunătăți situația existentă. - Referitor la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
VII - Gorj, VIII - Vâlcea, IX - Alba și X - Caraș Severin f) Pensiuni turistice și agroturistice: I - Brașov, II - Sibiu, III - Argeș, IV - Vâlcea, V - Hunedoara, VI - Caraș Severin, VII - Gorj, VIII - Alba, IX - Prahova, X - Mehedinți și XI - Dâmbovița g) Popasuri turistice: I - Vâlcea, II - Caraș Severin, III - Brașov, IV - Argeș, V - Hunedoara, VI - Prahova, VII - Dâmbovița, VIII - Gorj. h) Tabere: I - Dâmbovița, II - Vâlcea, III - Hunedoara, IV - Sibiu, V - Brașov, VI - Argeș, VII - Prahova, VIII - Caras Severin, IX - Gorj, X
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]