3,471 matches
-
Iar eu, discret, le-am spus anilor mei: „poftiți în vagoane”! Gânduri și stări În clipele de disperare gândurile îmi îmblânzesc gura; împart ciocolată la toată lumea, copiii își lipesc degetele de pielea mea. În clipele de normalitate gândurile mele sunt porumbei albi ce ies din gură fâlfâind cu dor de libertate... În clipele de fericire gândurile dau năvală, se încurcă în gură ca ițele, buzele mele au fierbințeală și zac de parcă aș avea 40 de grade. Alb sau Negru Am uitat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
privi picioarele, buzele. Ce baraj înalt de volume pentru a ocroti evadarea în cărți, sub cărți, printre cărți și s-o atragă pe Cornelia Matei sau Matei Cornelia... „Furnica și soarele, furnica și zăpada, furnica și greierul și șarpele și porumbelul. Furnica și fazanul, furnica și pisica și musca, furnica și câinele și vulturul, furnica și măgarul și șarpele și șarpele. În toate apare, până la urmă, chipul celui care caută, până la istovire, drumul spre inima furnicarului. Oamenii îl simpatizează pe caraghios
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bărbia de burete, dinții sănătoși, tineri, flămânzi. Umerii netezi, bronzați, sânii plini. Picioarele lungi și goale, degetele micuțe cu unghii lăcuite, în espadrile. Nu meritase surpriza, șocul, izbitura ?... nu, nu meritați rugul, nu, nu, rămâneți șefilor și salariilor, rămâneți Ortansei, porumbeilor, am fost caraghios, neputincios, vă las în grija altora, aceiași. Rotise palma până la subțioara umedă, păroasă. Prelungi ultimul balans, clătinându-se, balans bolero bușitură, plaja clocotea. Cerul și marea în bulbul albastru al ochilor : ridicase înduioșat, milostiv, fără grabă, fără
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci Ioan L-a lăsat. 16. De îndată ce a fost botezat, Isus a ieșit afară din apă. Și în clipa aceea, cerurile s-au deschis, și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborîndu-Se în chip de porumbel și venind peste El. 17. Și din ceruri s-a auzit un glas care zicea: "Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea." $4 1. Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei și Gomorei, decît pentru cetatea aceea. 16. Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. Fiți dar înțelepți ca șerpii, și fără răutate ca porumbeii. 17. Păziți-vă de oameni, căci vă vor da în judecata soboarelor, și vă vor bate în sinagogile lor. 18. Din pricina Mea, veți fi duși înaintea dregătorilor și înaintea împăraților, ca să slujiți ca mărturie înaintea lor și înaintea Neamurilor. 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
11. "Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii", răspundeau noroadele. 12. Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei, 13. și le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune." Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari." 14. Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu, și El i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
capul un gând, să-i reamintească cuiul ruginit de ură, dar flacăra misterioasă nu-i dădu răgaz să se nască... Apoi i se păru că răpăiala picurilor de ploaie se mulcomește, treptat, prefăcîndu-se într-un zgomot dulce, fâșâitor, ca zborul porumbeilor, din ce în ce mai dulce, strecurîndu-i în inimă o vrajă dureros de alinătoare. Apoi deodată începu să se clatine și să se înalțe, purtat parcă pe aripi de cântece. Ochii lui priveau fără mirare, deși cerdacul dispăruse, și câmpurile de asemenea, și tot
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ce pricină ne aflăm noi aici. Dumnealui e vărul dumneavoastră? - a întebat hangița, fixându-mă din nou cu țintele albastre ale ochilor. Așa îi spun eu. Totul s-a întâmplat acum câțiva ani buni, în Piața Unirii. Priveam amândoi vânzoleala porumbeilor și atunci eu n-am de lucru și îl întreb așa într-o doară: „Ești ieșean, vere?” Și? - a întrebat hangița curioasă. Și atât... Ne-am despărțit fără ca de fapt să ne cunoaștem. Atunci cum de sunteți astăzi împreună? Asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
munților. 6. După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7. A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8. A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe fața pămîntului. 9. Dar porumbelul n-a găsit nici un loc ca să-și pună piciorul, și s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pămîntului. Noe a întins mîna, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pe care o făcuse. 7. A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8. A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă dacă scăzuseră apele de pe fața pămîntului. 9. Dar porumbelul n-a găsit nici un loc ca să-și pună piciorul, și s-a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pămîntului. Noe a întins mîna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a întors la el în corabie, căci erau ape pe toată fața pămîntului. Noe a întins mîna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie. 10. A mai așteptat alte șapte zile și iarăși a dat drumul porumbelului din corabie. 11. Porumbelul s-a întors la el spre seară; și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. 12. A mai așteptat alte șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în corabie, căci erau ape pe toată fața pămîntului. Noe a întins mîna, l-a luat și l-a băgat la el în corabie. 10. A mai așteptat alte șapte zile și iarăși a dat drumul porumbelului din corabie. 11. Porumbelul s-a întors la el spre seară; și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. 12. A mai așteptat alte șapte zile; și a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a întors la el spre seară; și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. 12. A mai așteptat alte șapte zile; și a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el. 13. În anul șase sute unu, în luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noe a ridicat învelitoarea corăbiei: s-a uitat, și iată că fața pămîntului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la el spre seară; și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curînd. Noe a cunoscut astfel că apele scăzuseră pe pămînt. 12. A mai așteptat alte șapte zile; și a dat drumul porumbelului. Dar porumbelul nu s-a mai întors la el. 13. În anul șase sute unu, în luna întîi, în ziua întîi a lunii, apele secaseră pe pămînt. Noe a ridicat învelitoarea corăbiei: s-a uitat, și iată că fața pămîntului se uscase. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a răspuns: "Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște că o voi stăpîni?" 9. Și Domnul i-a zis: Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
trebuia să aleagă între solitar și solidar, alta în care unui ins prins de sălbatici i se umplea gura cu sare... Ultima și cea mai lungă povestire se numea "Căderea". Se petrecea la Amsterdam și evoca obsesiv canalele semicirculare și porumbeii acestui oraș cețos, care peste ani avea să-mi devină atât de familiar. Știu ziua și ora, poate și clipa când s-a petrecut faptul astral al vieții mele, la fel de important ca și concepția, ca și nașterea mea. Eram adâncit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
asemenea cu strasuri sclipitoare pe catarame. Grupul tăbărî la o masă rezervată, se ceru șampanie, se făcură glume, se râse nepoliticos de tare. Pe mica scenă de cabaret dansă o femeie grasă cu un șarpe letargic. Urmă un număr cu porumbei dresați. în fine, apăru, abia văzut prin valurile de fum aromat de la havane, Cristian Vasile. Aplauze nebunești îl însoțiră. Probabil că acest nume, unul dintre cele mai faimoase la vremea lui, nu mai spune prea mult în ziua de azi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Cântărețul mai zise două cântece vechi și se retrase. Țiganca stătu jumătate de ceas ca pe ace și ieși după el. Intră în odaia improvizată a artiștilor, unde dădu peste îmblînzitoarea de șerpi despuiată pe jumătate, gâdilată de dresorul de porumbei și râzând vulgar. Cristian Vasile era la o circiumă din preajmă. Nu mânca niciodată în localul unde cânta. îl găsi la circiumă, stând la o masă, singur, cu un pahar de absint. I se așeză în față. Băură împreună, vorbiră
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tramvaiului. Merse pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Păsările nu păreau speriate, și parcă intraseră în jocul lor fiindcă, deși alergate, nici gând să-și ia zborul. Se fereau, până când copiii renunțau, plictisiți. Auzi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-i și salvezi tot fără probleme oprește-i oprește-l Pereții răsună și-mi scapă din mâini... gâtul lui... Cum te-a făcut să te simți? Încă mai e pe pat când plec, frecându-și gâtul slăbănog ca al unui porumbel, chinuindu-se să respire. Nu-mi vine să cred că l-am atacat pe Bladesey. Prietenul meu. Însoțitorul meu În călătorie. Confratele Blades. Cel mai bun dintre masoni. Un confrate. Cobor treptele Înguste, Împleticindu-mă pe lângă tipul blond de la recepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare primordială și perfectă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
moarte, bucurie, iubire, schimbări de vreme, nenorociri, pace etc. Unele dintre aceste semne sunt valabile și astăzi: Când cântă cucuveaua pe casă sau în preajma ei prevestește moarte", " Cântatul cocoșului în prag sau la poartă arată că vin musafiri", " Dacă visezi porumbel este pace și dragoste", "Pasărea mai înseamnă și veste", "Zborul păsărilor poate arăta vremea"255 etc. Informațiile culese arată că, cel puțin în mediul rural, încă s-a mai păstrat o anume sensibilitate în observarea și interpretarea păsărilor. Nimeni nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
expresie italiană: "Traduttore, traditore"), pe de o parte, transferul pe verticala istoriei, adaosurile sau pierderile de sens de la o generație la alta, pe de altă parte. 12 Ne amintim cuvintele lui Iisus adresate inimii și minții omenești: "Fiți nevinovați ca porumbeii și înțelepți ca șerpii". 13 Tentația de a interpreta în termeni "păcătoși" textul biblic este favorizată, printre altele, de existența unei capcane care îl pîndește deopotrivă pe înțeleptul erudit cum a fost, bunăoară, Origene sau pe lectorul de rînd: capcana
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
peste tot ce a fost, ca și de acela al ororilor războiului și al incredibilelor resurse ale omului. cel mai bun prieten e mort cîteva fire de praf pe masa noastră de șah oraș pustiu victimele Înfometate ale războiului hrănesc porumbeii Mile Stamenkovic Victimele războiului găsesc În ele suficiente resurse de candoare și speranță Încît să hrănească porumbeii, simboluri ale păcii. Dacă nu cumva, asta poate doar În traducerea românească, trupurile lor au devenit, fără să și o dorească, doar hrană
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]