3,622 matches
-
la democrație populară) s-a repercutat cvasi-instantaneu asupra reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă, datorită efemerității sale, poate fi catalogată ca o revoluție mnemonică abortivă, reorganizarea radicală a trecutului românesc petrecută în epoca postbelică întruchipează modelul ideal-tipic al revoluției mnemonice totale instantanee, atotcuprinzătoare, programată de sus-în-joc de autoritățile statale și executată cu brutalitate simbolică la adresa tradiției instituite de aducere aminte. În schimb, revoluția mnemonică națională, derulată în cea de-a doua jumătate a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada postbelică. Ea își propune doar să evidențieze mecanismele bazale construcției memoriei colective, anume martirologia și panteonizarea, pe care fiecare regim socio-politic le întrebuințează în maniere similare. Din acest punct de vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile publice care poate fi descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999, naționalismul vectorul axial al tradiției istorice românești a fost estompat, pe măsură ce în cadrul discursului didactic se producea tranziția paradigmatică de la modul eroic-celebrativ de ilustrare a trecutului, impregnat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse de chingile totalitare, sunt puse în situația de a-și confrunta moștenirea trecutului. Reglarea conturilor cu trecutul pare a fi o etapă necesară în vederea eliberării de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își asume "vinovăția politică" (cu atât mai puțin pe cea morală) despre care a discutat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul anilor '80. Fără să aibă caracterul abrupt și radical al rupturii produse de revoluția antinațională declanșată imediat în epoca postbelică, prefacerea național-comunistă a memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în național-comunism elementul slav să fie gradual epurat din genetica istorică românească. Memoria istorică românească își are încorporați proprii săi rezistori structurali care îi asigură continuitatea temporală. Pe de altă parte, analiza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste diferențe dintre curentul creștin-democrat și cel al catolicismului social s-au estompat sau au crescut în funcție de comunitatea în care ele s-au manifestat odată cu perioada postbelică, astfel că, astăzi, ideologia creștin-democrată apare sub o formă ce denotă faptul că "rădăcinile ideologice ale creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
creștin-democrației depășesc granița dintre stânga și dreapta, dintre socialism și capitalism. Această constatare este foarte adevărată în ceea ce privește curentul creștin social, uneori numit creștin socialist, care a constituit fie un partid separat, fie s-a contopit cu partidul creștin-democrat. În anii postbelici, partidele creștin-democrate au rămas fidele moștenirii lor spirituale și au apărut ca o forță de centru, adepăt a reformelor, fiind pe punctul de a pune la îndoială modelul pieței libere, precum au făcut socialiștii 4. Desigur, după cum se poate observa
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
of Virginia Woolf (1962), par să aparțină aceleiași paradigme dramatice. Este vorba în primul rând de un angajament critic cu miturile americane, în special Visul American amintit chiar de titlul piesei sale din 1960, cu conformismul și materialismul epocii imediat postbelice, cu falsele valori, prezentând dramatic eșecul comunicării și incapacitatea de a privi dincolo de iluzii. În The Zoo Story, această contestare a conformismului și a lipsei de valori fundamentale vine din partea unui outsider întâlnit de respectabilul personaj mainstream Peter în Central
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Woolf? trece de pe Off-Broadway (vezi BROADWAY) pe Broadway, de la producția teatrală de un sfert de oră la piesa maraton de mai mult de trei ore. Aceasta îi aduce autorului un Tony Award (vezi), consolidând poziția lui Albee în teatrul american postbelic, alături de nume consacrate precum Arthur Miller și Tennessee Williams, dar nu un premiu Pulitzer (specialiștii din juriu l-au recomandat, board-ul l-a refuzat). Jocurile interpretate de amfitrionii George și Martha în prezența cuplului de oaspeți, Nick și Honey
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fiind, în esență, cultură de masă, iar consumatorii externi, cărora li se injectează, un soi de roboți ce o preiau pasiv, fără simț de discriminare. Pentru o atitudine oarecum diferită față de influența culturii americane în anumite contexte naționale în perioada postbelică, vezi COCA-COLONIZATION. AMERICAN DREAM Visul american este un capitol fundamental al metanarațiunii excepționalismului american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM), la rândul său stâlpul ideologic al construcției identității americane. Conform visului, sistemul american permite, prin seriozitate, hărnicie și respect pentru valorile fundamentale (etica
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
R., MALCOLM X, KING, MARTIN LUTHER, JR.) ar putea da impresia ca sunt fructul unui spirit american al violenței. O abordare sociologică echilibrată trebuie sa ia în considerație factorii care au dus la asemenea expresii în cel mai tulburat deceniu postbelic în istoria culturală a SUA, deceniul contra-culturii. Tot o abordare echilibrată a spiritului american, dacă se pot face generalizări în epoca în care WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant) în SUA este doar un ingredient ca multe altele în salad bowl-ul identitar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
viziuni ale unei ordini noi. Wise are dreptate doar în privința etapei actuale în evoluția Studiilor americane. Începuturile a ceea ce se vor numi Studiile americane, detectabile în demersuri academice ale anilor interbelici, apoi ale anilor de război, consolidate în primele decenii postbelice, s-au constituit în versiuni de istorie culturală bazate pe mituri și simboluri, pe scheme mentale ce ar fi elemente perene ale spiritului american, definit de experiența comunității WASP (vezi WASP) în Lumea Nouă. De la început, American Studies, în epoca
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de istorie culturală bazate pe mituri și simboluri, pe scheme mentale ce ar fi elemente perene ale spiritului american, definit de experiența comunității WASP (vezi WASP) în Lumea Nouă. De la început, American Studies, în epoca interbelică și apoi în cea postbelică, au urmărit să promoveze experiența americană ca un model demn de urmat pentru lumea liberă, un proiect neîntinat de idealurile mărețe ale marxismului și socialismului. Al Doilea Război Mondial, și apoi Războiul Rece, prin contextul în care valorile lumii occidentale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și a susținătorilor Ann-ei Hutchinson contesta ierarhia și autoritatea conducătorilor din Massachusetts Bay, afirmând legătura directă cu divinitatea, fără mijlocirea sfinților, preoților, guvernatorului etc. Nu numai orientările de origine puritană sunt la baza formelor contemporane de anti-statism religios. Mișcarea pacifistă postbelică Catholic Worker a fost foarte activă în mișcările anti-statiste din perioada Războiului din Vietnam, militând totodată pentru stoparea unilaterală de către SUA a cursei înarmărilor nucleare. Dacă tot au sprijinit serviciile secrete promovarea expresionismului abstract (vezi ABSTRACT EXPRESSIONISM) sau a turneelor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
puteri europene este un important factor de decizie pentru destinele oricărei țări din UE (Grecia în 2011, de exemplu), dar ar putea avea oarecari rețineri în folosirea sintagmei. B BABY BOOMERS O serie de evenimente și fenomene din perioada imediat postbelică au dus la ani de creștere demografică nemaiîntâlnită în secolul al XX-lea în America. Dacă în România, un decret al lui Nicolae Ceaușescu a dus la nașterea între 1967 și 1972 a două milioane de "decreței" (mulți dintre ei aflați
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la nașterea între 1967 și 1972 a două milioane de "decreței" (mulți dintre ei aflați pe baricadele din decembrie 1989), în America, boom-ul demografic a avut la bază în primul rând un avânt economic considerabil și politici sociale favorabile (continuarea postbelică a New Deal-ului prin New Frontier și Great Society). Generația americană a baby boomer-ilor a avut și ea parte de o revoluție, trecerea de la apogeul mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) la anii tumultuoși ai contraculturii și ai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lume, inclusiv în rândul cântăreților de muzică folk din România anilor șaizeci și șaptezeci. Vocea sa limpede, calitățile sale de a-și apropia publicul și activismul său politic au marcat baby boomer-ii anilor șaizeci, deceniu ce a marcat evoluția Americii postbelice. În ciuda faptului că muzica folk nu se mai bucură de succesul de altădată, Baez s-a menținut în actualitate, continuând să meargă în turnee cu artiști de succes din generații mai tinere, continuându-și activismul politic, abordând noi generații de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]