2,303 matches
-
destin uman, m-au solicitat și m-au acaparat cu o prioritate și o presiune, pe care nu a exercitat-o literatura, cel puțin în aceeași măsură, scriind la principalele cotidiane din România, în cei mai dificili ani ai tranziției postcomuniste, am avut realmente sentimentul că sunt în sfârșit implicat în treburile publice, de la care am fost exclus total de regimul comunist, o bună parte a vieții mele tinere, că pot contribui și eu, după puterile și conștiința mea, la marea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
devenirea însăși a țării: cele două războaie mondiale, mișcările muncitorești din perioada interbelică, instaurarea regimului comunist în România etc. Ele au condus către schimbarea profilului fabricii, i-au anticipat prăbușirea definitivă, ca victimă colaterală a comunismului și a tranziției românești postcomuniste. Informațiile oficiale din perioada comunistă, cea mai controversată dintr-o istorie de peste o sută de ani, au fost completate, în chip fericit, în a doua parte, de mărturiile celor care au acceptat să ofere informații sub forma interviurilor - povestiri inedite
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
față își propune să surprindă pe plan local coordonate ale vieții social-economice, politice și cultural-religioase în Epoca Modernă: unionismul hușean, participarea hușenilor la Războiul de Independență și în Primul Război Mondial, coordonate ale vieții interbelice, traiul în epoca comunistă și postcomunistă, aspecte care, mai ales pentru tânăra generație, pot fi interesante. Propunându-și nu elaborarea unor teorii noi sau rezolvarea celor contradictorii, volumul de față aduce la zi informația cu privire la istoria zonei hușene, o sistematizează într-o manieră nouă și o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
exprimat dorința de schimbare. Prea multe restricții materiale și lipsa libertății au determinat revolta populației. Primele manifestări de stradă au fost urmate de participarea la diverse întruniri publice, de constituirea și funcționarea C.P.U.N.-ului local, editarea primelor ziare postcomuniste („Vocea Hușului”, „Terra 1”), alegerea noilor lideri politici, sindicali, a primarilor ca exponenți ai noului regim. Toate acestea reprezintă expresii ale elanului și entuziasmului postdecembrist, al încrederii într-o spectaculoasă schimbare în bine, atât a vieții urbei, cât și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai jos semipastișă la Mythologies-ile lui Barthes , pe care l-am citit da capo al fine în tăcerea semiamuzată, semiinterzisă a asistenței. Inedit mai bine de 20 de ani, deși nu chiar interzis, mă amuz să-l restitui astăzi cititorului postcomunist, cu mențiunea Bun de sertar ! Despre lapte Ca vehicul al unei stratificări sociale, dom Virgil se opune onomastic structurii comunității : el este împăratul, șef al underground-ului, titlu ce ar putea părea derizoriu dacă nu s-ar sprijini pe o afirmare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Studii despre rromi, vol. I, nr. 2, București, 1997, p. 140. 582. Bernard Wasserstein, Dispariția diasporei. Evreii din Europa Începând cu 1945 [Vanishing Diaspora. The Jews in Europe since 1945], Editura Polirom, Iași, 2000. 583. Leon Volovici, „Antisemitismul și «sindromul postcomunist»”, interviu realizat de Andrei Oișteanu, Revista 22, nr. 1, 4-8 ianuarie 2001, pp. 10-12. 584. Carol Iancu, La Shoah en Roumanie. Les Juifs sous le régime d’Antonescu (1940-1944). Documents diplomatiques français inédits, ediția a II-a adăugită, Université Paul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În filozofie, operează prin potriveală, prin contrafacere, prin samsarlâc. [...] În economie, Întreaga sa politică e negativă ; el este principiul răului, Satana, Ahriman, Încarnat În rasa Sem” (455, III, p. 370). 608. George Voicu, Zeii cei răi. Cultura conspirației În România postcomunistă, Editura Polirom, Iași, 2000. 609. Radu Theodoru, România ca o pradă, Editura Alma, București, 1997. 610. Irina Nicolau, Haide, bre ! Incursiune subiectivă În lumea aromânilor, Editura Ars Docendi, București, 2000. 611. Carol Iancu, Evreii din România (1919-1938). De la emancipare la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dan Petrescu, postfață de Eduard Iricinschi, Editura Polirom, Iași, 2003. 851. Voltaire, Dicționar filosofic, traducere de Anca Delia Comăneanu, prefață de Irina Mavrodin, Editura Polirom, Iași, 2002. 852. Michael Shafir, Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului În țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, prefață de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2002. 853. Michael Shafir, „Ex Occidente Obscuritas : The Diffusion of Holocaust Denial from West to East”, În Studia Hebraica, Editura Universității din București, vol. III, 2003, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comunismului în Europa de Est, a dezmembrării U.R.S.S. (fostul far călăuzitor), a dizolvării KGB-ului și a încheierii Războiului Rece, prin dispariția lagărului comunist. Legitimitatea noului lider trebuia construită acum într-un sens invers celei de până în 1989. Dat fiind contextul postcomunist în care se află România, biografia lui Iliescu urma să fie decomunizata și dekaghebizata. Pentru a se legitimă la vremuri noi, Iliescu trebuia să-și "cosmetizeze" biografia dar în sens invers. Trebuiau puse în paranteză, așadar, relațiile compromițătoare ale lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și aportul familiei lui Ion Iliescu, în primul rând al tatălui său, Kominternistul Alexandru Iliescu, la îndeplinirea obiectivelor Komintern-ului și Moscovei în România din anii '30 -'40. Se va înțelege astfel, mult mai bine, de ce fostul președinte al unei României postcomuniste, Ion Iliescu, a avut tot interesul să-și rescrie - prin omisiune - biografia și să ascundă românilor între multe altele, și faptul că tatăl său s-a refugiat în U.R.S.S. În 1931, unde a luat parte (sub pseudonim) la lucrările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
comunismului în Europa de Est, dezmembrarea U.R.S.S. și a Tratatului de la Varșovia. În acest context este interesant de remarcat că același Ion Iliescu, care a pus umărul la comunizarea României încă din 1949, vă emană în 1989, ca lider al României postcomuniste! Esență, procesului de sovietizare a României (că și a celorlalte state europene, ocupate după 1945 de Armată Roșie) o constituia impunerea totală a modelului sovietic, stalinist, în toate structurile statului ocupat. Sovietizarea - este bine să precizam - implică nu numai aservirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sunt filosofia politică și studiile europene. A publicat volumul Instituții și politici publice în Uniunea Europeană (2004). La Editura Institutul European Iași a mai publicat: Cetatea lui Platon (2010), Noi și postcomunismul (2012) și în calitate de coordonator, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de inginerie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
2012) și în calitate de coordonator, Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013); Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); Zece exerciții de inginerie constituțională (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014). Este director al revistei Polis și președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor. Mircea MUREȘAN este profesor universitar doctor, General de armată (r). A absolvit Școala Militară Superioară de Ofițeri, Tancuri și Auto (1970), Academia Militară Generală, Facultatea de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
prin Madrid și împrejurimi, se mai oficia câte un botez sau parastas și s-a ajuns la concluzia că "dă bine" ca și ambasada să fie reprezentată, pentru a face diferența în ochii credincioșilor între "diplomații comuniști atei" și cei "postcomuniști" bătând mătănii și sărutând icoane. Eu am moștenit de la părinți respectul față de biserică (nu și față de unii slujitori ai ei) și, fără să fiu un "habotnic", mă aflam de când mă știu într-o amabilă comuniune cu Cel de Sus, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iese din când în când din izolarea olimpiană, pe această temă, o dată la 16 ani. De la înălțimea autorității sale de intelectual sublim, reușește să facă praf orice discernământ etico-politic, înlesnind involuntar (sper), una dintre cele mai mari diversiuni din România postcomunistă. Pe scurt, Gabriel Liiceanu face praf exact principul de fond al eticii în politică: cel al responsabilității proporționale. Morala absolută pe care pretinde că o adoptă, cel puțin când îi judecă pe alții, nu are nimic de-a face cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
egalității de șanse; f) au obținut recunoașterea și aplicarea principiului: Plată egală pentru muncă de valoare comparabilă. La sfârșitul anilor ’80, în Vestul dezvoltat, bazat pe politici ale statului bunăstării generale, cele de mai sus erau achiziții ferme. În Estul postcomunist al primului deceniu s-a prăbușit egalitarismul de gen. Creșele și grădinițele de stat s-au împuținat dramatic, iar politicile „victimizării” au fost monopolizate de sindicatele bărbaților din industria grea. În România, bărbații au devenit clienții privilegiați ai privatizărilor și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dependente de bărbați, din punct de vedere atât economic și politic, cât și mediatic. Patriarhatul modern (cel pe care Vestul l-a consumat în secolul al XIX-lea și a doua jumătate a secolului XX) s-a creat în tranziția postcomunistă. În schimb, ele au fost forțate să intre masiv în economia de piață (desindicalizată) fiindcă statul proteja doar bărbații industriilor falimentare. În timp ce se petreceau la noi toate acestea s-a reînfiripat și mișcarea feministă în Est, în general, în România
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul demagogic, de campanie, axat pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești foste monoindustriale și pentru mahalalele oarașelor mari, victime ale dezindustrializării și beneficiare ale statului asistențial prin protecție socială directă sau mascată. Este în continuare o societate de supraviețuire, cu locuitori în gravă criză de identitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru muncitorii români. Orașul francez a rămas fără o resursă industrială importantă, iar muncitorii, unii cu 15-20 de ani vechime, au intrat în șomaj. Medieșenii s-a bucurat de deschiderea fabricii. La rândul lor, ei au fost victime ale dezindustrializării postcomuniste, iar șansa unui loc de muncă a descrescut dramatic. Patronatul francez le-a propus celor nemulțumiți de pierderea locurilor de muncă să vină să lucreze la sucursala din România, cu salariul minim lunar de 110 euro. Doi dintre ei, oameni
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scăldat-o. Nu veniseră să spună adevărul și anume că guvernanții țării sunt prea obsedați de putere ca să se mai gândească la cultură. Veniseră ca să fie văzuți și fotografiați. Nu făceau de fapt decât să-și continue baletul de curtezani postcomuniști. Uită-te, de pildă, la Buzura, unul dintre principalii culturnici... Nu-l mai critica pe Buzura, că tot nu servește la nimic... Buzura e o stâncă a culturii române. E de neclintit. E un pisc al literaturii noastre! E Ceahlăul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Eliade e trecut drept scriitor francez. O adevărată răpire, confiscare, nu știu cum să-i zic. Cine e de vină? De vină, oricum, sunt românii: în primul rând regimul comunist care a făcut ce știm cu toții că a făcut, dar și cel postcomunist, care nu se sinchisește de cultură. De vină e și Uniunea Scriitorilor din România, care n-a catadicsit să protesteze pe lângă editorii dicționarului. Trebuie să mă indignez eu, care, câtuși de puțin, măcar după nume, care înseamnă ce înseamnă, dacă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Feminin-Masculin. Povestiri de carieră-viață, Alina Hurubean (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
New York. Am găsit, curând după aceea, Într-un vechi carnet cu coperți albe și tari, expresiva adresă socialistă a poetei (Aleea Barajul Bistriței 10, blocul J7, et. 7, apart. 24, sector 3, București) și, fără să știu În ce măsură tulburatele vremuri postcomuniste au operat Înnoirea vechilor denumiri stradale, dacă nu și a realității Înseși, i-am scris câteva rânduri Marianei Marin, rugând-o să-mi arunce, dacă este posibil, peste oceanul dintre noi, noul volum. Încă marcat de sindromul cenzurii de altădată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și la super-estetism, pledând, acum, contra separării prea drastice dintre „buni” și „răi”, adică Împotriva „denunțurilor” și „polițismelor”. Vituperând nu contra celor care au denunțat, urmărit și condamnat În numele Puterii, pe vremea negrelor constrângeri și compromisuri comuniste, ci Împotriva Încercărilor postcomuniste de dezbatere a trecutului. Categorisite cu tartuffiană plăcere drept „inchizitoriale” (nici mai mult, nici mai puțin!), dar și ca prilejuri de profituri conjuncturale, pentru ca pitorescul să pară și contradictoriu. Cine confundă denunțul la poliție cu incitarea la discuție publică sau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi interesant, poate, de studiat Decretul privind animalele de casă (din apartamente, adică), rolul revistei Flacăra (atunci și acum), dar și, de ce nu?, destinul locatarei Teea Iancu (bizar nume, nu?). În care cimitir veghează, astăzi, numita Teea Iancu prezentul României postcomuniste? Bănulescu la Berlintc "Bănulescu la Berlin" În 1987 l-am reîntâlnit pe Ștefan Bănulescu la Berlin, În blocul DAAD de pe Storkwinkel 12, lângă Kurfürstendamm, unde ocupam un apartament la etajul trei, iar el fusese instalat pentru o săptămână, dacă nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]