2,403 matches
-
595 mulțumesc pentru atenția ce o aveți totdeauna pentru ei și să vă transmit cele mai cordiale salutări. Scrisorile Dvs. ne dau câteva clipe plăcute, Încât le așteptăm cu multă plăcere. Bietul Muzeu... fără vigilența Dvs., trece prea repede În posteritate. Nu va putea nimeni face, ceea ce ați făcut. Măcar dacă ar putea păstra. Irimescu (...) ajută acolo unde poate și Îl mai privește personal 116... Eu l-am cunoscut foarte bine și pe el și pe soția lui, Încă din București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
unei instituții publice. Trebuie să le parcurg pe toate și să chibzuiesc bine alegerea, astfel ca omul și scriitorul Const. Sturzu să nu iasă din ele micșorat. Partea omenească și cotidiană din noi toți e așa cum e și rămânerea În posteritate Își are și ea legile ei, care sunt cu atât mai dure și mai restrictive cu cât e vorba de oameni dăruiți artei care nu au ajuns la o celebritate atât de Înaltă și solid constituită din timpul vieții lor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și compoziții În manuscris) la „Galeria oamenilor de seamă”. Din păcate, după plecarea mea din oraș la Muzeul din Suceava, tratativele au fost Întrerupte. D-na Ionescu are peste 80 de ani și foarte probabil aceste comori se vor pierde. Posteritatea trebuie să știe că „colegii” de la muzeul din Fălticeni au făcut o operă anticulturală, lovindu-mă, ca să zic așa, „cu toate armele de bord”, numai și numai să mă vadă plecat. Le tulburam atmosfera de somnolență În care se simțeau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și cu gândul tot mai insistent - dublat de durere sufletească - că singura modalitate de a-mi recâștiga liniștea, era să părăsesc „Galeria” și să mă mut cu serviciul la Suceava. Ceea ce făceau „colegii” Împotriva noastră, era insuportabil și inuman. Cândva, posteritatea va trebui să cunoască Întregul adevăr, spre a ști cum poate deveni infern viața unui om! 793 am primit nimic, sunt neliniștit 300. I. Tăcerea ta, care ai răspuns totdeauna la timp, mă Îngrijorează. Deci te Întreb din nou: Ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Verona Anastasiu. Cu Teodor Tatos se cunoșteau din copilărie, dar În fața artei, Ion Irimescu nu putea face concesii. Aprecierile sale au rămas, consemnate În registrele de impresii ale expozițiilor fălticenene, dar și În aceste corespondențe, spre a fi cunoscute de posteritate. 860 la Început i-a plăcut aquarela mea. Coborâți din Olimp, zeii au vorbit și am avut mare bucurie, că a plăcut factura, genul cu totul neobișnuit de aquarelă, originalitate. Am scos din lăzi tot ce aveam. Din câteva minute
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
data e... depășită. Motiv de Întristare pentru Virgil Tempeanu, atât de legat de Fălticenii tinerețelor sale. Poet și epigramist, Geo Nichita a publicat unele creații ale sale În reviste literare, dar prea puține pentru a rămâne un nume consacrat În posteritate. 510 Realizat În toate cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-a bucurat de o frumoasă primire În public. 907 deosebi mult de juniorul). Doresc să-l văd premiat acest film interesant. Da, e adevărat: la Pitești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
condiția umană. în același timp, consider orice formă de cult al personalității drept una din maladiile rușinoase, nedemne de acest secol. Un mare gânditor ne avertiza, citez: A ridica un monument cuiva care trăiește înseamnă că ne este frică de posteritate. Am închis citatul. Așadar, refuz categoric ideea nefastă conform căreia a critica aspecte din activitatea unor oameni, supuși și ei greșelii ca toate celelalte ființe umane, indiferent cum se numesc și ce loc ocupă în ierarhia de stat ori numai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Înlocuită tot prin artă și frumusețea printr-o altă, complementară frumusețe. Corporalitatea obiectului, hârtia, era și ea fragilă, dar scrisul viza, fie și ca terapie Între „două trenuri” sau ca „Întâie variantă a primei Încercări epice”, cum menționa autorul, Permanența, Posteritatea! Nu aș fi putut și nu aș fi intenționat, probabil, să cer paharului de Bacara să mă Însoțească peste Stixul Atlantic, dar am reușit să aduc, iată, până la urmă, caligrafia și spiritul lui Radu Petrescu În Lumea de Dincolo, Lumea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se spunea, Își Încondeiase, nu prea măgulitor, și prietenii. Nu mi se părea de necrezut. Delicatețea ceremonioasă este mai neverosimilă În cazul unei atât de intense combustii ca aceea a scriitorului decât compensarea ei, măcar tainică, prin acide Rapoarte către Posteritate. Literatura Însăși se răzbună, s-ar părea, pentru atâtea bușituri, Închipuite sau reale, proiectându-și Ostașul pe soclul Judecății de Apoi, În rolul mult visat al Unicului, care Își plătește datoriile nu doar către inamici, ci, mai ales, către prietenii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al repatrierii sale postume profesorul Zaciu Îl vedea „nu numai pentru valoarea extraordinară a operei sale, dar și pentru a răspunde În mod civilizat atacurilor ordinare la care memoria lui a fost supusă În ultimii ani”. Nu știu ce ar putea imuniza posteritatea cuiva de atacuri ordinare sau mai puțin ordinare, dar experimentul s-ar putea dovedi interesant. S-ar experimenta, astfel, soluția funerară eficientă În imunizarea sacră a memoriei antemergătorilor contra reacțiilor profane și profanatoare ale generațiilor următoare. Atacurile ordinare fuseseră declanșate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
străzii. Nu este chiar cu totul de neînțeles, chiar dacă greu de acceptat, asemenea juvenilă aspirație, vecină celei pe care arta iconoclastă o promovează prin alte mijloace. „Nu ești liberal decât din oboseală, democrat, din rațiune”, se explica Cioran, la maturitate, posterității. Paul Georgescu nu mai era nici el tânăr, la capătul experienței sale, mai curând dezamăgitoare, de combatant. Nu revendica, firește, perfecțiunea Dogmei, recunoștea conflictele, abjecțiile, nedreptățile comise În numele ei. Era perfect informat la ora aceea și chiar mult Înainte, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
convorbirii de peste aproape două decenii și, eventual, și cuvântările rostite la seara ce mi se dedicase la Târgul de carte din Ierusalim, tot În 1999. Deși am izbutit, până la urmă, transcrierea, proiectul va rămâne, bănuiesc, ca multe altele, pentru o posteritate inexistentă. L-am putut urmări adesea, În acești ani, pe Leon În rolul de Înțelept conciliator al unor conflicte sau neînțelegeri Între prieteni și nu numai. Misiunea i se potrivea, datorită unei delicate diplomații de pacificare cu care opera Între
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
reper al traseului anul 1936. Nu doar pentru a forța și o complicitate de calendar Între cel care vorbește și cel despre care se vorbește, ci pentru că marchează argumentul central al rememorării noastre, proba prin care Blecher Își Înfruntă decisiv posteritatea, Își confirmă prezența, ca și cum ar fi azi, acum, aici printre noi, ca și cum ne-ar plasa, dintr-o dată, În vecinătatea sa, Într-o actualitate de destin În multe feluri instructiv. * Europa anului 1936 păstra tot mai greu aparențele normalității. Viața parlamentară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
utilitate” terapeutică. Curajul de a privi În față oroarea, tenacitatea de a continua, În pofida disperării și a zădărniciei, credința și Îndoiala unite Într-o indestructibilă forță a solitudinii sunt revitalizate, În frigul și ceața impasului, prin surprinzătoarea regăsire În acea „posteritate contemporană” pe care o reprezintă, cum bine spuneți, străinul, cel de departe, care nu te vede bând cafeaua sau Îmbrăcându-ți măștile cotidiene, sau Înfrânt de ostilitatea concretului agresiv și duplicitar. De data asta, „străinul” era, Însă, un iubit maestru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Încăpere din Praga, exilatul prin excelență fusese deja prin aceste locuri și În multe altele, depărtate sau non-existente. Și totuși, și imposibilitatea melcului, chiar dacă nemenționată ca atare, va bântui, ca atâtea alte presimțiri ale lui Kafka, printre umbrele neliniștitoarei sale posterități carnavalești. Posteritatea kafkiană a extins condiția de evreu asupra multor categorii de exilați, fără a izbăvi Însă „imposibilitatea evreiască”. Primo Levi s-a salvat, la Auschwitz, prin limba germană. Paul Celan a scris, după Holocaust, În limba călăilor mamei sale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Praga, exilatul prin excelență fusese deja prin aceste locuri și În multe altele, depărtate sau non-existente. Și totuși, și imposibilitatea melcului, chiar dacă nemenționată ca atare, va bântui, ca atâtea alte presimțiri ale lui Kafka, printre umbrele neliniștitoarei sale posterități carnavalești. Posteritatea kafkiană a extins condiția de evreu asupra multor categorii de exilați, fără a izbăvi Însă „imposibilitatea evreiască”. Primo Levi s-a salvat, la Auschwitz, prin limba germană. Paul Celan a scris, după Holocaust, În limba călăilor mamei sale. Patria lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Își revenea, cu greutate, din cataclism. Nu doar „munca obosește”, cum spunea Pavese, ci și gloria, nu doar truda creației, cu deosebire năruitoare, ci și gloria ei, fie și Într-o vreme care pare să fi anulat Însăși noțiunea de posteritate, instaurând absoluta supremație a efemerității, a succesului imediat, a spectacolului rapid și perisabil. * Într-o suavă seară de aprilie 2003, l-am reîntâlnit pe Kertész la Berlin. Îl văzusem la prânz, pe stradă, dar nu l-am oprit, părea prea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de altă parte, pentru că ține să-și diversifice paleta, iar în registrele nou abordate (evocarea pitorească și sfătoasă, fantasticul, straniul) eșuează. Verbozitatea se accentuează, incisivitatea scade, textele sunt fără poantă ori cu poantă slabă. Scriitorul rămâne interesant și lizibil în posteritate mai ales prin primele două volume. E notabil și rolul său de editor al poeziei lui B. Fundoianu. SCRIERI: Republica Barbă-Rasă, București, 1938; Un sătul de viață, București, 1945; Stradă liniștită, București, 1958; Borsalino-veritabil, pref. autorului, București, 1969; Strada sabiei
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
transilvană a lui Ion Creangă, Cluj-Napoca, 1989; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; I. Mitican, Cu Mihai Eminescu și Ion Creangă prin Târgul Ieșilor, București, 1990; Mircea Scarlat, Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Ion Bălu, Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Negoițescu, Ist. lit., I, 112-114; Sorin Pârvu, Un model românesc de verosimil, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 479-502; Constantin Țoiu, Prepeleac
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
C. Dobrogeanu-Gherea (modul în care înțelege și comentează literatura română; sursele teoretice ale sistemului său critic; raportul dintre orientarea lui politică și aceea critică etc.). De fapt, discuția are un caracter mai general și urmărește viața literară în ansamblul ei (posteritatea lui Eminescu, valoarea poeziei lui Coșbuc), plecând de la contribuțiile critice ale lui Gherea. Autorul acestor adevărate studii, înțesate de observații ascuțite, cu idei originale, sprijinite pe o informație literară și estetică de prima mână, dar nu scutite de unele exagerări
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
a lui G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin Mihăilescu, Posteritatea „Istoriilor” călinesciene, ST, 1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Glodeanu
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
dacă le-ar da în vileag în chip public"16. Mai departe, ipoteza sa se așază însă sub semnul speculației pure: "Este evident că Istoria ieroglifică a fost o "istorie secretă", citită sub manta, destinată unor oameni de încredere și... posterității. Se poate ca unele copii să fi circulat fără cheie, lăsând pe cititor să bănuiască numai"17. Existența mai multor copii este foarte puțin probabilă nu doar din cauza gradului de risc pe care o punere în circulație a lucrării l-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieroglifică, el se documentează la fel de serios ca în cazul lucrărilor cu asumat caracter științific, pentru că știe că nimic nu trebuie lăsat la întâmplare: miza textului este acela de a-i consolida poziția, de a-i imprima fizionomia morală în ceara posterității. De aceea, el investește în scrierea acestei alegorii tot ce cunoaște, în ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dea ce nu-i poate lua, adecă să să dea într-o parte din lumina soarelui și să nu-i facă umbră, oprind radzele deasupra urciorului în carile ședea"22. Recunoaștem aici modelul lui Diogene cinicul, așa cum l-a conservat posteritatea, în primul rând din biografia pe care i-o face Diogene Laertios, în Despre viețile și doctrinele filosofilor: Pe când se încălzea la soare în Craneion, Alexandru cel Mare veni și, stând în fața lui, îi spuse: "Cere-mi orice favoare vrei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care trăiește, un model mai coerent. Dar aceste texte de Platon sunt pur discursive și rămân abstracte. Inventarea unui model social diferit și bine argumentat rămâne izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o perspectivă utopică. Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]