5,162 matches
-
cele mai dezvoltate din lume se confruntă cu tranziția către „era postindustrială” sau către „epoca postmaterialistă”. Cei preocupați mai ales de cultură s-au referit în mod insistent, urmându-i pe F. Lyotard, J. Derrida sau J. Baudrillard, la „societatea postmodernă”. Mai recent, noua economie emergentă și schimbările sociale, manageriale sau culturale ce o caracterizează ar consacra ceea ce îndeobște se numește „societatea cunoașterii”. Primul sociolog care s-a referit la o astfel de tranziție pare să fi fost Daniel Bell, care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Fukuyama se referă la modul de operare a regulilor ce reglementează raporturile dintre oameni. Ambii vizează, ca și Bell, cultura, deși analiza lor este mult mai puțin istorică, întrucât se concentrează pe schimbările ce se produc în societatea postmaterialistă sau postmodernă deja consolidată, cel puțin într-o parte - cea dezvoltată - a lumii. Aceste schimbări sunt considerate ca lente și incrementaliste, înscrise pe o linearitate progresivă, asociate cu procesele de înlocuire demografică intergenerațională, dar și ca inevitabile în toate societățile, inclusiv în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
decalaj prin renormarea ei în condițiile schimbate”. Altfel spus, Fukuyama se referă, în analiza sa, nu doar la cultură ca atare, considerată ca întreg și ca referitoare la opțiuni și preferințe. Pentru a evita un eventual relativism cultural de tip postmodern, se orientează către acele norme și valori ce constituie capitalul social specific unei societăți. Acestea au menirea de a genera încredere interpersonală și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc „costuri ale tranzacțiilor” și de a stimula și gratifica adaptarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel ipostaziate încât să indice un sens sau o direcție socială a schimbărilor. Convergența sau divergența semnificațiilor asociate schimbărilor cu sensul sau direcția ipostaziată și dorită a devenirii sociale fundamentează orientarea judecății de valoare. Ne amintim că Lyotard, în Condiția postmodernă, se referea la legitimarea unei „narațiuni” sau a unui tip de cunoaștere socială, în special a celei produse de Iluminism, printr-o „metanarațiune” care implică o „filozofie a istoriei”. Tot astfel, orice judecată de valoare asupra schimbărilor asociate unei tranziții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și rezultatele consacrate diferă însă de la o societate la alta. În acest sens, putem vorbi despre tranziții de configurare în cadrul unei tranziții tendențiale. Trecerea de la societatea tradițională la cea modernă (industrială) sau trecerea de la cea industrială (modernă) la societatea postindustrială (postmodernă) sunt circumscrise, fiecare în mod distinct, unei tranziții tendențiale ce corespunde timpului istoric al modernității. Aceasta înseamnă că mișcarea socială către formele constitutive ale societății moderne este tendința dominantă, definitorie, a tranziției de la societatea tradițională la cea modernă. Configurarea formelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Aceasta înseamnă că mișcarea socială către formele constitutive ale societății moderne este tendința dominantă, definitorie, a tranziției de la societatea tradițională la cea modernă. Configurarea formelor reprezentative ale societății postindustriale dă expresia tendinței dominante a tranziției de la societatea modernă spre cea postmodernă, adică spre cea specifică modernității reflexive. Pe de altă parte, așa cum spuneam, configurarea tendinței dominante a unei astfel de tranziții variază atât în timpul, cât și în spațiul social. Să considerăm variațiile din spațiul social. Trecerea societăților germană, franceză, britanică, românească
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cel de acum trei ani sau două decenii sau cu cel de peste un deceniu sau chiar mai puțin. Într-un sens similar cu cel adoptat de Bell, analiza lui Inglehart susține că nu toată lumea sau toate societățile devin dintr-odată postmoderne, întrucât ele se află în diferite stadii de dezvoltare, iar postmodernitatea este rezultatul unor schimbări intergeneraționale incrementaliste, care sunt profund dependente de condițiile securității economice. Inglehart afirmă: Teoria noastră nu susține că, pentru o rațiune misterioasă, va exista întotdeauna o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
află în diferite stadii de dezvoltare, iar postmodernitatea este rezultatul unor schimbări intergeneraționale incrementaliste, care sunt profund dependente de condițiile securității economice. Inglehart afirmă: Teoria noastră nu susține că, pentru o rațiune misterioasă, va exista întotdeauna o schimbare către valorile postmoderne. Ea menționează că securitatea economică și cea fizică conduc către aceste valori și prezice că efecte periodice vor fi prezente, pe lângă efectele pe termen lung induse de [...] condițiile de securitate [...]. Este relativ ușor de controlat efectele unor factori economici [...]. Este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar și ca una profund racordată la și integrată în tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială, ar fi putut observa cum multe dintre tendințele de „abatere” de la traiectoria tranziției globale se îmbină cu altele ce corespund epocii postindustriale sau postmoderne în economie, politică sau cultură. Perspectiva adoptată de V. Pasti, fiind una centrată aproape exclusiv pe tranziția românească, a făcut ca analiza să fie eminamente unilaterală și inevitabil critică, ignorând totodată și acele dezvoltări ce ar corespunde epocii postmaterialiste și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la ipoteze deduse din „marile teorii”. Evita astfel capcanele empirismului, dar se lăsa prinsă în cele ale „marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului iluminist” de „știință socială”. Teoriile despre tranziția postcomunistă s-au identificat și ele cu același „proiect iluminist” al opoziției între societatea tradițională și cea modernă, deși proiectul comunist nu a fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Patrick, 1999, Introducing Postmodernism, Icon Book, Londra. Ariés, Philippe; Duby, Georges, 1997, Istoria vieții private, Editura Meridiane, București. Aron, Raymond, 1972, Main Currents in Sociological Thought, vol. I-II, Penguin Books, Londra. Ashley, David, 1997, History without a Subject: The Postmodern Condition, Westview Press, Boulder. Baudillard, Jean, 1970, La Société de consommation, Editions Denöel, Paris. Bauman, Zygmunt, 1992, Intimations of Postmodernity, Routledge, Londra. Bauman, Zygmunt, 2000, Liquid Modernity, Polity Press, Cambridge. Beck, Ulrich, 1995, Risk Society. Towards a New Modernity, SAGE
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
democrație, Editura Tritonic, București. Lovinescu, Eugen, 1997, Istoria civilizației române moderne, Minerva, București. Luhmann, Niklas, 1998, Observations on Modernity, SUP, Stanford. Luhmann, Niklas, 1995, Social Systems, SUP, Stanford. Lyon, David, 1998, Postmodernitate, Editura Du Style, București. Lyotard, Jean-François, 2003, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Idea Design & Print, Cluj-Napoca. Maiorescu, Titu, 1998, Critice, Editura Albatros, București. Marinescu, Valentina, 2002, Muncile casnice în satul românesc actual. Studiu de caz, Editura Polirom, Iași. Mărginean, Ion, 2004, Politica socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București. Meyer
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Paris. Touraine, Alain, 1969, La Société post-industrielle: naissance d’une société, Editions Denöel, Paris. Touraine, A.; Khosrokhavar, F., 2000, La Recherche de soi. Dialogue sur le sujet, Editions Fayard, Paris. Vattimo, Gianni, 1993, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Pontica, Constanța. Verdery, Katherine, 2006, Viața politică a trupurilor moarte. Reînhumări și schimbări postsocialiste, Editura Vremea, București. Vinsonneau, G., 2002, L’Identité culturelle, Editions Armand Colin, Paris. Vinsonneau, G., 1999, Inégalités sociales et procédés identitaires, Editions Armand Colin, Paris
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zeletin, Ștefan, 1997, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric. Neoliberalismul, Editura Nemira, București. J.F. Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. În opinia lui Stephen Toulmin, cel care a inventat termenul postmodern ar fi Peter
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. În opinia lui Stephen Toulmin, cel care a inventat termenul postmodern ar fi Peter Drucker, care, într-o serie de eseuri publicate în 1965 cu titlul Landmarks for Tomorrow, se referea la sfârșitul politic și instituțional al suveranității statului național, așa cum a fost considerată în epoca modernității, și la apariția unui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
citat după Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 75-76). 1. Vezi A.J. Toynbee, A Study of History, vol. IV, Oxford University Press, Oxford, 1954. 2. Jean-François Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979 (ed. rom.: Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii, traducere de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003). 3. Începuturile și cronologia modernității sunt ambigue și disputabile. De cele mai multe ori, sfârșesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Polirom, Iași, 2005, pp. 75-76). 1. Vezi A.J. Toynbee, A Study of History, vol. IV, Oxford University Press, Oxford, 1954. 2. Jean-François Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979 (ed. rom.: Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii, traducere de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003). 3. Începuturile și cronologia modernității sunt ambigue și disputabile. De cele mai multe ori, sfârșesc prin a fi convenționale. Trei întrebări mi se par importante atunci când ne referim la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturale, Bell consideră că cele economice, din factorii de producție, sunt esențiale. Totuși, Bell a caracterizat societatea postindustrială nu doar în termeni economici, ci și culturali sau politici, astfel că expresia societatea postindustrială este tacit sinonimă cu cea de societate postmodernă. În orice caz, tranziția de la modernitate (industrialism, materialism) la postmodernitate (postindustrialism, postmaterialism) nu presupune excluderea primeia de către a doua. Mai degrabă, este vorba doar despre o tranziție istorică, în care coexistența și confruntarea au propria dinamică. Mai mult, se poate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poetic - întreprindere modernistă -, dar cu mijloace proprii, postmoderniste (se recunoaște aici și modelul lui T. S. Eliot). Are conștiința textului și voința construcției totale, de tipul unei geneze (și autogeneze) textuale, cu alte cuvinte, aspirații moderniste desfășurate în largi falduri postmoderne, în care tragicul și ludicul, poezia și proza, emoția și livrescul, simbolicul și cotidianul, oracularul și colocvialul sunt peticele din care se coase veșmântul poemului. În contextul anilor ’70, inovațiile sale la nivel tehnic merită să rețină atenția, dar arareori
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
din Copacul cu 10 000 de imagini (1984; Premiul Uniunii Scriitorilor), de asemenea eteroclită, se concentrează totuși în jurul unor teme, motive și simboluri: moartea, trecerea timpului, memoria (individuală și universală), tăcerea, lumina, ochiul (orb). Un fel de Blaga - Stănescu - Barbu postmodern transpare în poeme unde cuvinte tehnice, neologisme din sfera biologiei, fizicii, filosofiei etc., aluzii livrești, ironice, ludicul, toate se altoiesc pe un imaginar („înalt”) modernist, încercând să se articuleze într-o tramă pseudoepică, orientată spre epifania inefabilului: „Jucam cu iubita
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
2002; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cel mai valoros volum al său, marile teme sunt iubirea și întoarcerea la origini, la „increat”, oglindirea în matricea feminină preformală. Aici se atinge nivelul maxim al unei formule poetice neomoderniste ca substanță și postmoderne ca structură, în poeme cosmogonice și (pseudo)autobiografice mozaicate, livrești (Șocul oxigenului, Veneția, Terra ballerina), unde este proiectată, cu aceeași tehnică a sugestiei sau a construcției oximoronice (Ion Pop), viziunea metamorfozelor lumii interioare și exterioare. SCRIERI: Istm, Cluj, 1971; Tobele
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Este vorba de contra-urbanizare, manifestă atât prin amintita displaced urbanization, ca și prin antiurbanizare (migrație către rural dată de căutarea unui loc de viață mai liniștit, pensionare și, mai rar, reîntoarcerea la munca pământului). Acest flux vestic este însă predominant postmodern, fiind determinat de nevoi de separare a activităților industriale de viața cotidiană, de diminuare a poluării, de căutarea satisfacerii unor nevoi superioare etc. Cel mai des, el implică fie continuarea activității profesionale în ocupația deja existentă, fiind facilitat de o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
riscului (Luhman, 1979). Ea acționează ca o garanție dată de cunoaștere; în ciuda diferențelor care separă diferite grupuri de status, ceilalți vor respecta regulile de conviețuire agreate la nivel societal. Încrederea devine pentru unii autori parte a mixului orientărilor de valoare postmoderne (Inglehart, 1997). Pe ansamblul societăților și comunităților, încrederea acționează ca un instrument ce permite oamenilor să interacționeze și să colaboreze în scopul creării bunului comun. Din această perspectivă ea joacă rolul de capital disponibil la nivel mezoși macrosocial. Încrederea în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
urmă, în pământul uscat al acestor timpuri sărace sămânța bună a junimii creștin-ortodoxe se va pierde. Fără a redescoperi comorile tradiției, tinerii - aflați fie în diaspora, fie într-un tot mai greu de recunoscut „acasă” - nu vor putea supraviețui secetei postmoderne și grelelor încercări ale pustiei consumeriste. Bulversați de virtuțile magice ale „societății spectacolului”, nu vom sfârși oare prin a stinge flacăra credinței? Elanul plin de entuziasm va sucomba în bezna unei lumi conduse de reguli economice nemiloase și schimonosite de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
slăbit încrederea în categoria cauzalității eficiente sau finale. Cultura fragmentului nu poate reprima însă angoasa izolării sensului ființei de sfera cunoașterii. Nici o integrare a totalității nu mai este posibilă în epoca perspectivismului. În eseistica filozofică recentă, fărâmițarea epistemologică a subiectului postmodern se exprimă prin recurgerea la calambur, fracțiuni și extrase. Cărțile bine vândute - cum sunt „marginile filozofiei” lui J. Derrida - n-au nici cap, nici coadă. Lumea nu mai este citită ca parabolă sau alegorie, ci ca o imensă textură înzestrată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]