9,282 matches
-
BUNE, revistă culturală apărută la Huși între 15 aprilie 1914 și iunie 1916. Ritmicitatea anunțată, bilunară, a revistei nu este respectată, în cei doi ani de existență înregistrându-se multe numere duble. Inițial, publicația este scoasă de N. N. Tiron, directorul Prefecturii de Fălciu, dar, începând cu numărul 8-9/1914, atribuțiile sunt împărțite: N. N. Tiron rămâne secretar de redacție, iar I. Dragomirescu, revizor școlar, devine administrator și casier. La retragerea lui Tiron, în august 1915, locul acestuia este preluat de Const. Al.
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
redactor, pe care o câștigase prin colaborarea la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Aurora română”, „Umoristul” ș.a., i-a servit lui Iosif Vulcan atunci când s-a hotărât să scoată o revistă literară proprie. La începutul lunii aprilie 1865, adresa Prefecturii Poliției din Pesta o cerere pentru editarea unei publicații periodice. El schițează cu acest prilej și un program editorial, așa cum, probabil, pretindeau autoritățile. Revista își propune, potrivit declarației redactorului, să contribuie la răspândirea unor cunoștințe generale, mai ales de artă
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
liberale ale candidaților pentru Cameră, intră în disidența condusă de N. Blaramberg și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și G. Fălcoianu - scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de atașat de legație. După ce în 1876 fusese director al Prefecturii județului Bolgrad (a demisionat după câteva luni), este numit director al Prefecturii județului Silistra Nouă (1878) și administrator al plasei Sulina (1879), funcții pe care nu le socotea pe măsura posibilităților sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și G. Fălcoianu - scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de atașat de legație. După ce în 1876 fusese director al Prefecturii județului Bolgrad (a demisionat după câteva luni), este numit director al Prefecturii județului Silistra Nouă (1878) și administrator al plasei Sulina (1879), funcții pe care nu le socotea pe măsura posibilităților sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească în liberali și în rege. Pornit să cucerească gloria literară, concepe „Literatorul
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
, Sumiya (5.II.1931, prefectura Gunma, Japonia), traducător japonez. După ce în anul 1953 a obținut licența în litere (literatură franceză) la Universitatea din Tokio, a fost, succesiv, redactor-șef la Gakken Shinseiki Encyclopedic Lexicon (1964-1968), lector de limba japoneză la Universitatea din București (1987-1990) și
HARUIYA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Revue d’art dramatique et musicale”. A publicat volumele Flori de primăvară. Dora și Florin (1879), Zâna florilor. Crivățul (1879), Zâmbiri și lacrimi (1880), Femeia română după cântecele populare. Calul la români (1927). Prin 1887 era șef de divizie la Prefectura Poliției din București. Poet mediocru, R. a fost cunoscut datorită a două lucrări dramatice: Fata de la Cozia (1886) și Lăpușneanu, domnul Moldovei (1886). Cea dintâi, citită la Junimea și corectată după sugestiile lui Titu Maiorescu, era premiată în 1882, cu
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
a fost izgonită din templul dreptății.” Există în carte o sumedenie de episoade care interesează direct istoria începuturilor comunismului în România, restabilind adevărul, în contradicție cu mistificările propagandei cominterniste: bunăoară, denunțarea „cazului Alimănescu” și al bandei lui de asasini de la Prefectura Poliției, rolul nefast al lui Al. Cerna-Rădulescu în scoaterea Bisericii Unite în afara legii, arestarea și condamnarea lui I. Vasilescu-Valjean, lichidarea de către comuniști a patriarhului Nicodim și a mitropolitului Irineu Mihălcescu ori tragedia profesorului G. G. Mironescu, mort de inaniție ș.a.
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
o impresie puternică. Din anul următor avea să ocupe funcții mărunte în Ministerul de Finanțe, ulterior angajându-se ca magistrat stagiar la ocoluri din județele Argeș și Muscel. Ajunge administrator pentru plasa Vâlsan din județul Argeș (1909-1913) și director de prefectură (1913-1918). Se întoarce în capitală ca inspector general în Ministerul de Interne (1920), inspector la Direcția Culturii din Casa Culturii Poporului (1922), la ministerele Cultelor, al Educației și Învățământului, în fine, la Casa Școalelor, unde între 1932 și 1940 (când
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Stimata stradă, Cu tine mi-a rămas să discut. Azi am înțeles de ce de-abia acum nu s-a votat legea amnistiei și grațierii. Când ești pustie. Până acum, erai plină. În Piața Prefecturii, în Piața Universității, în Piața Teatrului, în Piața Guvernului, în toate piețele de desfacere și tăiere. A tuturor buricelor. De atâta infracționaliate pe piață, nu mai avem economie. Nici măcar de locuri de muncă. Avem nevoie de: aer, apă, mâncare, sănătate
ARHIPELAGUL CU DRAG de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381278_a_382607]
-
Articolul 1 Se aprobă salariile tarifare ale funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor, potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege. Stabilirea categoriilor județelor, municipiilor și ora��elor se aprobă de guvern. Articolul 2 Se abrogă anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 37/1990 , precum și prevederile referitoare la salarizarea secretarilor
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 7 august 1990. Nr. 16. Anexa SALARIILE TARIFARE ALE FUNCȚIILOR DE CONDUCERE A PREFECTURILOR ȘI PRIMĂRIILOR I. Primăria municipiului București - Capitala României Lei ------- 1. Primar general
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
și a Președintelui României, promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 7 august 1990. Nr. 16. Anexa SALARIILE TARIFARE ALE FUNCȚIILOR DE CONDUCERE A PREFECTURILOR ȘI PRIMĂRIILOR I. Primăria municipiului București - Capitala României Lei ------- 1. Primar general al Capitalei 11.000 2. Viceprimar 10.000 3. Secretar 9.500 II. Prefecturi ale județelor Categoria Categoria I II ---------- ---------- 1. Prefect 10.000 9.500 2. Subprefect
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
București, 7 august 1990. Nr. 16. Anexa SALARIILE TARIFARE ALE FUNCȚIILOR DE CONDUCERE A PREFECTURILOR ȘI PRIMĂRIILOR I. Primăria municipiului București - Capitala României Lei ------- 1. Primar general al Capitalei 11.000 2. Viceprimar 10.000 3. Secretar 9.500 II. Prefecturi ale județelor Categoria Categoria I II ---------- ---------- 1. Prefect 10.000 9.500 2. Subprefect 9.500 9.000 3. Secretar 9.000 8.500 III. Primării: municipii și sectoare ale municipiului București, orașe, comune Cu peste Categoria Categoria Categoria 300
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
de mai mulți ani în redacția ziarului „Românul”. Arestat de patru ori sub domnia lui Al. I. Cuza, ar fi fost, după propria mărturie, unul din cei care au pregătit răsturnarea domnitorului. Înainte de 1861 mai îndeplinise funcția de director în Prefectura de Poliție a Bucureștiului. Mai târziu avea să fie ajutor de primar al Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
Junimea literară”, „Noua revistă română”, „Flacăra”. Scoate gazetele „Oltenia” (1896-1897), „Râmnicul” (1906-1907), participă la conducerea periodicului liberal „Voința Craiovei” (1896-1897). În 1899 se căsătorește cu Ana Iancovescu. Are o bună carieră administrativă: subprefect de Babadag, Sulina, Tulcea, Măcin, director al prefecturii județului Vâlcea, inspector pe lângă Consiliul Superior al Agriculturii. Stabilit în 1912 la București, ocupă funcții de conducere în Societatea Scriitorilor Români (e ales vicepreședinte în 1912), participă la șezători literare, devine membru în Comitetul de lectură al Teatrului Național din
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
-se reducerea dimensiunii marilor întreprinderi și multiplicarea agenților economici care produc același tip de bunuri, efectuează același tip de lucrări sau prestează același tip de servicii. Pentru unitățile economice de stat de interes local, prevederile alin. 1 se aplică de prefecturi și Primăria municipiului București. Articolul 40 Statul își poate rezervă activități economice pe care să le desfășoare în mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum și modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale. Capitolul 6
LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106807_a_108136]
-
1 va avea următorul conținut: "a) parlament, pentru județe, municipii, orașe, comune, sate, localități componente ale municipiilor și orașelor și stațiuni balneoclimaterice, la propunerea guvernului;" 2. Cuvintele "primăriile județene și a municipiului București" din cuprinsul decretului-lege se înlocuiesc cu cuvintele "prefecturi și Primăria municipiului București", iar cuvîntul "viceprimar" cu cuvintele "subprefect sau viceprimar". Articolul 2 Decretul-lege nr. 100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, în formă modificată prin prezența lege, se publică în Monitorul Oficial al României
LEGEA nr. 22 din 15 octombrie 1990 pentru modificarea Decretului-lege nr. 100/1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106823_a_108152]
-
de fratele lor, în confruntarea cu grănicerii români pierzându-și viața și una din fete. Dar și atunci când nu se întâmplă nimic, zilele nu sunt chiar toate la fel. Crăciunul devine marele moment al anului, mai ales prin balul de la prefectură, la care participă întreaga lume bună, o zi specială e și cea de Sfânta Marie. Spațiul romanesc depășește însă orizontul citadin. Inginerul bucureștean, protagonist și narator în același timp, trăiește cu adolescenta Nadia o idilă paradisiacă, scriitorul contrapunând picturii realiste
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
prim-plan teza și finalitatea etică. Cât privește arta narativă, aceasta se realizează la nivelul meșteșugului. Cozeur prin vocație, autorul povestește agreabil, antrenant. Într-un județ oarecare urmează să vină un ambasador, însoțit de prim-ministru. Un înalt funcționar al prefecturii e însărcinat să le organizeze primirea. Dar în preziua sosirii o anonimă îl înștiințează că soția îl înșală. Buimăcit, nu mai vrea să facă nimic și își dă demisia, revenind însă asupra hotărârii de îndată ce prefectul îi promite avansare și decorații
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
al doilea al unei clădiri, au fost loviți cu pietre, atacatorii fiind evrei deranjați de intonarea de către tineri a cântecului „Deșteaptă-te române!”. Numărul elevilor răniți depășind cifra de 20, evenimentul a fost raportat atât directorului Liceului Național, cât și prefecturii poliției dar, pe fondul acuzațiilor de ambele părți, situația a luat o amploare neașteptată. Directorul liceului, Vasile M. Burlă, luând partea elevilor care nu ripostaseră cu violență, justifica agresiunea comisă de evrei prin teama lor de „deșteptare națională a tineretului
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
biserică intrau doar elevii ce purtau drapelul școlii, În timp ce ceilalți trebuiau să asiste la slujbă din afara clădirii. După ceremonialul religios și defilarea realizată de garnizoana orașului, elevii erau conduși spre școală, de unde plecau acasă, În timp ce personalul didactic se Îndrepta spre Prefectură pentru a adresa felicitările obișnuite reprezentantului Guvernului. Recepția ce urma să aibă loc În saloanele palatului administrativ al județului se desfășura după o anumită ordine: senatorii și deputații județului aflați În localitate, tribunalul cu Parchetul și Instrucțiunea, ofițerii din garnizoană
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
lucrător într-o fabrică de săpun. Citește cu aviditate tot ce își poate procura. Începe să scrie literatură: versuri și un roman, Fiii Albionului, pierdut însă. Doi ani (1918-1920) se angajează ajutor de arhivar la Judecătoria de Ocol și la Prefectura din Turnu Măgurele. În mai 1921 debutează cu un articol în săptămânalul local „Victoria”, tot acum trimițând o poezie la „Adevărul literar și artistic”. Începe, la Roșiori de Vede, în particular, cursul liceal, pe care îl va absolvi târziu, în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate și egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă, credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 137) Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor în individualizarea raporturilor sociale (valorificarea vocațiilor individuale) cu ajutorul „personalităților de faptă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bacalaureatul în 1893 și urmează doi ani cursurile Facultății de Drept a Universității din București (1893-1895). O vreme este funcționar în Ministerul de Interne. Din 1897 se stabilește la Constanța, unde lucrează ca șef de birou și de serviciu la Prefectura județului, apoi e diurnist la Direcția Porturilor Maritime. Elev de liceu, V. își vede tipărit cel dintâi volum de versuri, Zori, în 1889. Ulterior, numele pe care și-l alesese, Petru Vulcan, ca și celelalte pseudonime (Don Petre, Pedro, Picurar
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
potrivit legii penale, infracțiuni: a) efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege; ... b) vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii județene sau prefecturi; ... c) condiționarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de servicii; ... d) expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de
LEGE nr. 12 din 6 august 1990 (*republicată*) privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106798_a_108127]