5,618 matches
-
Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții, însingurați, aflați în pragul revoltei sau bântuiți de violență, trăind în situații de cele mai multe ori fără ieșire, încearcă să se opună, dar obstacolele ridicate de cei din jurul lor ori de un mediu natural vrăjmaș - viclenia
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
deoarece moderației și chibzuinței i se alătură curajul, entuziasmul, energia și cutezanța generației tinere: „E atâta vitalitate și forță într-un suflet tânăr, încât oricum l-ai oprima, el revine la una și aceeași expresie.” Într-un alt articol intitulat Prejudecata cărții, Noica definește lectura ca un „act personal” neimpus „prin odios sistem de prejudecăți”. Accentul cade pe actul lecturii, în cursul căreia cititorul este cel care conferă valoare și semnificație operei: „Cartea nu este o dogmă. Ea este o descoperire
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
E atâta vitalitate și forță într-un suflet tânăr, încât oricum l-ai oprima, el revine la una și aceeași expresie.” Într-un alt articol intitulat Prejudecata cărții, Noica definește lectura ca un „act personal” neimpus „prin odios sistem de prejudecăți”. Accentul cade pe actul lecturii, în cursul căreia cititorul este cel care conferă valoare și semnificație operei: „Cartea nu este o dogmă. Ea este o descoperire.” Pentru Arșavir Acterian, G. Bacovia este „un geniu trist”, „de un sentimentalism maladiv excesiv
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
intereselor de securitate ale unui stat. Spionajul și contraspionajul, arta migăloasă și periculoasă a culegerii informațiilor pentru stat, munca intelectuală în vederea analizării acestora, a interpretării lor sau cea de a-i transmite aceste informații decidentului politic, dincolo de constrângerile ideologice sau prejudecățile birocratice, constituie și astăzi diferite fațete ale aceleiași profesii vechi de când lumea. O profesie care se schimbă în mod fundamental în prezent - și aici cartea lui Shulsky și Schmitt vorbește de o adevărată Revoluție în Intelligence, similară Revoluției în Afacerile
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
curs rațional al politicilor prin labirintul contextelor și situațiilor care structurează realitatea în dinamica sa. Analiza strategică poate elimina subiectivismul generat de percepții sau interese imediate, de ideologii neclare, aducând lumină în zone altfel acoperite de vălul incertitudinilor și al prejudecăților, de „ceața” faptelor neconcludente, parafrazându-l pe Clausewitz, sau a evenimentelor minore în raport cu marile mize politice. În fine, analiza strategică - stând practic la baza a ceea ce am putea numi cunoaștere strategică - este fundamentală în luarea deciziilor importante de către oamenii de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
rândul lor, reușesc sau nu. Sindromul „aici nu s-a inventat” se materializează atunci când: ...specialiștii noștri fie eșuează, fie nu încearcă, șiarț germanii reușesc. Acesta este cel mai interesant caz din activitatea serviciilor de informații, dar este greu de depășit prejudecata că, întrucât noi nu am realizat un lucru, acesta este imposibil sau absurd. În schimb, atunci când analizează realizarea germanilor, specialiștii noștri se transformă, de fapt, în novici și, ca atare, pot emite ipoteze mai hazardate decât cele ale serviciilor de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
permanentelor conflicte, îndoieli, atacuri politice - nu neapărat motivate de convingerea sinceră în ceea ce privește superioritatea altei strategii politice - și așa mai departe. În aceste condiții, este deosebit de dificil pentru astfel de oficiali să schimbe macazul și să elaboreze o revizuire lipsită de prejudecăți a strategiei politice. În această situație, serviciile secrete au o poziție de adversar, întrucât evidențierea domeniilor în care strategia politică nu dă rezultate sau a devenit inadecvată devine cea mai importantă funcție a lor. Cu alte cuvinte, acestea trebuie să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
analitic destinat decidentului este partea intitulată „Produsul activității serviciilor de informații” (pp. 100-107), care ilustrează diversitatea de forme pe care le poate îmbrăca informarea pornind de la practicile curente din SUA. În aceeași notă centrată pe analiză, din păcate cu o prejudecată reductivă, sunt tratate eșecurile serviciilor de informații. Textul corespunzător abundă în formulări de tipul: „riscul ca serviciile de informații să nu evalueze corect o situație”, „absența avertizărilor cu privire la o schimbare economică majoră și rapidă”, „neanticiparea unor evenimente politice sau economice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poetic (1977) pe o plajă extinsă și la alte literaturi: engleză, americană, austriacă. M. încheagă astfel una dintre cele mai compacte imagini, la noi, a Noului Roman francez ca formă literară de sine stătătoare prin poetică și realizări. Cercetat fără prejudecăți și cu mijloace adecvate, Noul Roman, descurajant de echivoc, își dezvăluie „tainele”, plusurile și minusurile, fertilizând, din această perspectivă „poetică”, numeroase posibilități de revitalizare a clasicilor. Este ceea ce va încerca să demonstreze lucrarea Modernii, precursori ai clasicilor (1981), revigorând din
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
i se pare lui că o răscumpără. Mustrările, puse în gura diferitor personaje, îl vizează aproape numai pe bietul om și în mult mai mică măsură pe păcătoasa lipsită de cenzură morală. El ar fi întruchiparea tiraniei masculine, amalgam de prejudecăți, egoism și abuz de forță. S-ar putea să fie o influență din Ibsen. Și psihologic, și etic, piesa e alături de adevăr, incriminând persoana lezată și părtinind vinovata, care recurge la eternul șantaj al vărsării de lacrimi. Pentru triumful total
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
spre un relativism estetic pur principial, reatașat la teoria cunoașterii”. Cele mai multe cărți îmbătrânesc, mai multe încă mor repede; judecățile de valoare despre atâtea cărți se învechesc și ele, devenind truisme sau anacronisme. De necesitatea revizuirii unor astfel de judecăți (devenite prejudecăți), mai exact de inerentele mutații în materie de gust și receptare, frecventatorii lucizi ai artelor erau conștienți de mult. Totuși, pronunțându-se pentru reconsiderarea miturilor, pentru izgonirea locurilor comune, aducând argumente logice, adesea impecabile, L. se expunea, după primul război
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
orb ne dezminte, trecând posterității opere din considerații imprevizibile și sugrumând altele.” Ce va deveni Al. Vlahuță peste timp? „Nu se poate ști de va rămâne ceva din opera lui”, dar, deși „sub acest aspect, dezarmată”, critica „domină totuși prin prejudecata ei, care n-are nevoie de valorificarea timpului”. Cu trecerea anilor intră în acțiune o „critică tardivă”, suprapusă „criticii sincronice”; entuziasmul se estompează progresiv, distanțele înlesnesc o anumită detașare, reliefurile apar frapante prin comparație cu altele, din aceeași serie. „Devenită
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
lui Macedonski rezistă sunt ale unui poet mare, tot așa de mare ca și Eminescu, în punctul cel mai înalt atins. Macedonski nu putea fi înțeles decât după formația limbii și după ce o satisfăcătoare evoluție poetică scotea opinia publică din prejudecățile curente despre poezie. G. CĂLINESCU Macedonski este poetul dematerializărilor succesive, al transfigurărilor graduale, care introduc în univers organizări și modificări calitativ noi, cu tendința convertirii la regimul spiritual a întregii materii și existențe. Aceasta este și marea sa vocație, atributul
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
de a fi produsul retoricii: Augustin, încă păgân, a fost maestru de retorică timp de aproape cincisprezece ani și mereu s-a aplecat asupra ei și după aceea, când s-a gândit să construiască o cultură creștină. Dar numai o prejudecată romantică, valabilă multă vreme și în secolul nostru și încă nu cu totul depășită, a dus la ideea că elaborarea retorică ar fi semn de „nesinceritate” (cum se spunea pe vremuri) și de incapacitate artistică, și nu, dimpotrivă, al capacității
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
contribuit și notabilele sale însușiri de politician, unitatea incomparabil mai solidă care caracteriza ansamblul bisericilor care sprijineau Alexandria în raport cu cele de tendință antiohiană, ca și imensul număr de cadouri pe care el le-a trimis la curtea împăratului. Lipsa de prejudecăți și de scrupule, uneori brutalitatea lui Chiril l-au ajutat să triumfe la Efes, însă nu va putea fi uitat faptul că el și gărzile sale de corp (paralabani) au fost protagoniștii unor acte de violență și ai unor manifestări
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Societății de Științe Filologice”, „Anuarul Muzeului de Istorie al județului Prahova”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Accent”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Școala noastră”. Într-un interviu dat în urmă cu trei decenii, Mircea Zaciu conturează, „fără ierarhii și prejudecăți”, tabloul noii școli clujene de critică și istorie literară, alcătuit din „autori mai tineri ori mai vârstnici, afirmați prin lucrări serioase”, între care figura și H., care scria cronică literară la „Echinox”, în alternanță cu Ion Marcoș și Nicolae Oprea
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
debutul din „Iașul literar” (1953), H. se afirmă în peisajul intelectual contemporan cu volumul de studii și eseuri Critică și cultură, apărut în 1967. Subliniind cu fervoare apartenența criticii la tradiția umanistă a culturii europene, autorul își propune să răstoarne prejudecata conform căreia critica este „ruda săracă” a culturii; dimpotrivă, susține el, folosind o sintagmă a lui André Malraux care va deveni laitmotivul întregii sale opere, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzește pașii prin coridoarele și sălile
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
observa în următorul volum, Structuri libere (1970). În eseuri precum Marcel Proust sau Legenda conservării timpului, Patul lui Procust într-o nouă lectură, Camus, între mit și istorie și Alain Robbe-Grillet sau Obsesia labirintului se urmărește „o lectură lipsită de prejudecăți”: opera este pusă în balanță cu personalitatea scriitorului, cele două categorii fiind socotite interdependente. Utilizând în principal instrumentele criticii psihologice și sociologice și depărtându-se astfel de critica tradițională, H. își fundamentează ideile prin exemplificarea directă. Mai ales în analiza
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
trecea În revistă principiile acestei politici cu datele cele mai importante, adesea fiind vorba despre aniversări, si prezentând uneori puncte de vedere contrarii. Elsa B. Își amintește de sosirea Ansamblului Sovietic de Artă Populară Într-un climat marcat Încă de prejudecăți și de ură Împotriva rușilor. Ansamblul coral interpretase cântece populare rusești și germane, ceea ce sfidă acea Volkstümlichkeit a naziștilor. Expoziții de artă și proiecții de filme sovietice fuseseră de asemenea organizate. Reprezentările aveau loc În școală, iar studenții participau că
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
redactor-șef al ziarului de partid Neues Deutschland, și primar al Berlinului de Est, selecționase numele candidaților propuși pentru noul birou politic anunțându-le mulțimii funcționarilor de partid, aproape o mie de persoane, care răspundeau cu „da” sau „nu”. Din cauza prejudecăților care marcau corpul funcționăresc al CC-ului În acel moment, 1989, alegerea unui Gysi părea de negândit. O comisie de anchetă stabilită de congresul extraordinar al partidului a decis, În decembrie 1989 și În ianuarie 1990, excluderea mai multor cadre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
caracterul covârșitoarei lui opere? POMPILIU CONSTANTINESCU Schimbând ceea ce-i de schimbat, N. Iorga a jucat în cultura română, în ultimele patru decenii, rolul lui Voltaire. Personalitatea lui e covârșitoare. Minor în fiecare activitate în parte, foarte conservativ și îmbibat de prejudecăți, dar răzvrătit continuu, sărind cu iuțeală de la o atitudine la alta, și totdeauna tolerat în nestatornicie printr-o bună credință care se simte, N. Iorga apare masiv privit de departe, prin numărul uriaș de tomuri scrise și prin multiplicitatea preocupărilor
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
fost năpraznică.” Pentru oamenii din povestirile lui, viața este, într-adevăr, o luptă aprigă. Fiecare dintre ei năzuiește pătimaș spre o altfel de existență. Nici unul nu poate admite să rămână captiv într-un orizont îngust, limitat, nu poate suporta constrângerile, prejudecățile și convențiile sociale arbitrare. Unii vor să trăiască așa cum îi îndeamnă sângele lor aprins, clocotitor, să simtă voluptatea patimilor care îi stăpânesc. Înțelegând să-și trăiască viața așa cum le poruncește firea, sunt totuși departe de a fi ușuratici, deșănțați, perverși
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult decât o fac prin postmodernism, să arate ostentativ, cu prețul de a fi etichetați ca stranii, în toată gama de comportament, că se opun categoric stereotipiilor și prejudecăților de gen social, atât de profund prezente (transparent sau ascuns) în viața socială și familială curentă. După cum se poate vedea ușor și din poziția de mai sus, multe dintre autointitulatele „teorii” nu îndeplinesc nici măcar condițiile minime pentru a fi considerate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce studiază sistematic problematica familiei nu are decât de câștigat. Cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]