3,896 matches
-
trăim. Atâta vreme cât noi Înșine, ca și prezentul În care trăim, am fost produși de trecutul care tocmai s-a scurs, cred că istoria ne poate ajuta să Înțelegem și cine suntem. Primul lucru pe care doresc să Îl subliniez În prelegerea mea este că fiecare dintre noi are o identitate multiplă, compusă din mai multe elemente distincte. Acestea se manifestă În funcție de contextul În care ne situăm și de rolul social pe care Îl jucăm Într-o anumită situație. Dacă În acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
European, vom primi, În cele din urmă, până și un salariu european, chiar dacă acesta va fi ultimul lucru de pe lunga listă a acquis-ului comunitar. Întrebarea pe care mi-o pun Însă, din punctul de vedere al subiectului abordat În această prelegere, este următoarea: vom deveni, prin toate acestea, și europeni, prin felul de a fi și prin mentalitatea noastră? Și ce este această identitate europeană care bântuie pe continent precum stafia imaginată de Marx XE "Marx" odinioară? După cum se știe, Uniunea Europeană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
țin de anatomie sau medicină. Ele se manifestă În societate, sunt strâns legate de cultura fiecărei comunități și evoluează, se transformă de-a lungul timpului. Din acest motiv, problema identității de gen poate fi discutată, În mod legitim, Într-o prelegere de istorie. Ca și identitatea națională, identitatea de gen este, În principal, o construcție culturală. Trăsăturile sociale ale feminității și masculinității au fost făurite de către oameni, de-a lungul istoriei, cu anumite scopuri, bine determinate. În epoca modernă, de exemplu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poate observa cu ușurință, promisiunea din titlu a fost onorată, până acum, doar pe jumătate. Nu cred că am oferit un răspuns definitiv la Întrebarea „cine suntem?”, dar cu siguranță am vorbit despre identitate. Acesta este, de fapt, rostul unei prelegeri: să discutăm despre ceva, să punem o problemă. Totuși, ce fel de răspunsuri la Întrebarea inițială ne sugerează conferința de față? Suntem români sau maghiari, foarte bine, dar asta-i o identitate recentă, construită, și erodată astăzi de alte tipuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Paul Veyne, cu Hayden White și cu toți ceilalți teoreticieni ai istoriei de astăzi, că nici istoria nu este de fapt chiar o știință, ci mai mult un fel de poveste, un tip de discurs - lucru pe care cred că prelegerea mea l-a ilustrat cu prisosință. Și-atunci stau și mă Întreb: ce răspunsuri, ce temeiuri, ce adevăruri le mai oferă studenților noștri școala, pe care tocmai au terminat-o și despre care unii spun că nu mai este cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voștri, care, atunci când v-au trimis la școală, când v-au Îndrumat primii pași În lumea largă, v-au spus ceea ce au auzit și ei de la părinții lor: fii om, copilul meu! Nu-mi pare rău dacă la sfârșitul unei prelegeri care s-a vrut cât mai originală și mai savantă am ajuns la un adevăr pe care Îl știați cu toții. Lucrurile cu adevărat importante sunt uneori foarte simple. Iar dacă facultatea pe care ați absolvit-o v-a oferit noi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
91-104; Constantin Iordachi, Trencsényi Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás tíz éve (1989-1999)”, În Replika. Társadalomtudományi Folyóirat, 41-42. szám, 2000. november. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Textul de față adaptează o prelegere finală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia absolvirii promoției 2004. Cf. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 12. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
and Contested Identities: Romanian and Hungarian Case Studies, Regio Books-Polirom, Budapesta-Iași, 2001, p. 206. Este vorba de Adrian Năstase, șeful guvernului român În octombrie 2004. Vezi Cotidianul, 18 octombrie 1999; Timpul, 26 octombrie-1 noiembrie 1999. Textul de față adaptează o prelegere inaugurală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia deschiderii anului universitar 1998. Vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 231-256. Este vorba despre perioada administrației primarului Gheorghe Funar (1992-2004). Este vorba despre toamna
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
metonimică diferitele sensuri particulare ale evenimentelor. Ca termen tehnic Însă, este destul de inadecvat, datorită Încărcăturii sale ideologice, datorită lipsei de precizie și de neutralitate. Dacă Îl mai scriem și cu majusculă, este ca și cum am analiza natura lui Dumnezeu Într-o prelegere de mecanică cuantică! În cultura istorică românească există și alte exemple de utilizare controversată a acestui termen: el a fost aplicat, cu temeiuri discutabile, evenimentelor istorice din 1784, 1821, 1848 (În Moldova!), februarie 1866 sau decembrie 1989. Ioan Bolovan, Adrian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în Germania secolului al XIX-lea, el mai supraviețuiește în titlurile unor reviste ca Modern Philology, Philological Quarterly și Studies in Philology. Boeckh, care a scris o fundamentală Eiicyklopädie und Methodologie der philologischen Wissenschaften (publicată în 1877, dar bazată pe prelegeri datînd în parte încă din 1809)1, a definit filologia ca "știința a tot ce se cunoaște", incluzând deci studiul limbilor și literaturilor, antelor și politicii, religiei și moravurilor sociale. Practic identică cu "istoria literară" a lui Greenlaw, filologia lui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ci pentru noi ea trebuie să apară și ca un factor principal în procesul de creație a unor noi forme de viață”<ref id=”2”>Petre Andrei, „Instrucția publică”, în Despre ideal, despre fericire. Valorile Estetice și teoria empatiei. Etica. Prelegeri. Instrucția Publică, tomul IV, vol. I, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 243.</ref>. Mai mult, pentru că o formă elevată a educației este universitatea, gânditorul ne spune că „pe lângă pregătirea științifică, universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Au un caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor și perfecționărilor impuse de progresul științific. Au un caracter sistemic, în sensul că se îmbină, se completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent. Unele metode vizează mai ales activitatea profesorului ( prelegerea, expunerea, conversația euristică, algoritmizarea), iar altele mai mult activitatea elevului(lectura, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea) Toate metodele, separat sau îmbinate, își aduc contribuția la realizarea atât a predării, cât și a învățării. În lecția de chimie profesorul folosește diverse
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
evaluare - solicită elevii să emită judecăți proprii asupra aspectelor întâlnite în funcție de criterii diferite c) Dezbaterea (discuția) Se caracterizează printr-un schimb de păreri pe baza unei analize aprofundate asupra unei teme științifice sau practice și poate fi folosită în cadrul unor prelegeri, în cadrul lucrărilor de laborator sau în cadrul unor sesiuni științifice. 2.4.4. Modelarea Caracteristicile modelării Este metoda de predare - învățare în cadrul căreia mesajul ce urmează a fi transmis este cuprins într-un model. Modelul are la bază analogia dintre
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ch02/ep2ch2.htm. Plato, Cratylus, classics.mit.edu/Plato/cratylus.html Preda, M. (1967): Moromeții, București, Editura pentru literatură Proust, J. A Plea for Mental Acts, www.ingentaconnect.com/content/klu/syn t/2001/000001/00000001/00271327 Râmbu, N. (1988): Prelegeri de hermeneutică, București, Editura didactică și pedagogică. Reboul, A.; Moeschler, J. (2001): Pragmatica azi. Traducere de Liliana Pop, Cluj Recanati, F. (2001): „Indexical Concepts and Compositionality”, International conference on „Concepts”, Bologna Ricoeur, P. (1995): Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
următoarele avantaje: Elevii coopereaza în studierea unui text. Metoda determina elevii să se concentreze. Pemite dialogarea și asumarea responsabilității pentru rezumatul realizat. Ascultând mai multe rezumate elevii descoperă că există mai multe soluții posibile ale aceleași sarcini. Încurajează creativitatea elevilor. Prelegerea intensificată( activizată) Constă în implicarea mai activă a elevilor în realizarea învățării cu efecte benefice în planul dezvoltării gândirii și formării personalității. Presupune următorii pași: 1. Faza premergatoare în care, prin evocare, profesorul urmărește: a) Trecerea în revistă a cunoștințelor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Să îi facă pe elevi să își pună întrebări și să caute răspunsuri, prin: liste de idei, discuții în perechi, oferirea de liste cu temeni sau idei scurte și solicitarea găsirii conexiunilor între ele. 2.Faza a doua o reprezintă prelegerea propriu-zisă: ) Prezentarea conținutului primei părți prin tehnici de genul: gândiți/lucrați în perechi/comunicați. ) Realizarea unei alte etape pregătitoare de evocare de către profesor în scopul stabilirii de noi scopuri și de anticipare. ) Se realizează o nouă verificare a predicțiilor elevilor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
genul: gândiți/lucrați în perechi/comunicați. ) Realizarea unei alte etape pregătitoare de evocare de către profesor în scopul stabilirii de noi scopuri și de anticipare. ) Se realizează o nouă verificare a predicțiilor elevilor, compararea ideilor stabilite anticipat cu ideile prezentate în prelegere. 3.Faza a treia reprezintă refracția pe baza conținutului prelegerii: Răspunderea la mai multe întrebări, Realizarea unui eseu. Jurnalul cu dublă intrare Este o tehnică folosită pentru a-i ajuta pe elevi: Să coreleze noile informații cu experiența personală, Să
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pregătitoare de evocare de către profesor în scopul stabilirii de noi scopuri și de anticipare. ) Se realizează o nouă verificare a predicțiilor elevilor, compararea ideilor stabilite anticipat cu ideile prezentate în prelegere. 3.Faza a treia reprezintă refracția pe baza conținutului prelegerii: Răspunderea la mai multe întrebări, Realizarea unui eseu. Jurnalul cu dublă intrare Este o tehnică folosită pentru a-i ajuta pe elevi: Să coreleze noile informații cu experiența personală, Să reflecteze la semnificația unui text. Presupune următorii pași: 1. Elevii
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
mai adecvată a conținutului. * Metoda cadranelor Este o altă modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce se desprinde din ideile prezentate. Prin aceasta tehnică se
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
că dispune și de un potențial natural ridicat. <reflist> Bibliografie 1.Alexa, C. (1986)Valorificarea elementelor de istorie locală prin lecții, ca obiectiv major în vederea realizării educației patriotice, Lic. Pedagogic "Vasile Lupu", Iași. 2.Andreescu, E. (1995)Pădurile județului Iași, prelegere prezentată la stagiul de perfecționare privind PROTECȚIA MEDIULUI, CCD Iași. 3.Anghel, Gh., Răvăruț, M., Turcu, Gh. (1971) Geobotanica, Ed. Ceres, București. 4.M. Apetrei, O. Groza, C. Hociung (1996) Eficiența decupajului spațial în județul Iași și Botoșani, Rev. "V.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1940)Reliefiul Coastei Iașlior, Rev. Soc. Geogr. "D.Cantemir", Iași. 40.Diaconu, R. (1982)Caracterizarea geografică a comunei Țibana, județul Iași. Lucrare de Diplomă (cond. șt. Cazimir Swizewski și Ioan Stănescu), Iași. 41.Donisă, I. (1992)Geografia fizică a României, prelegeri la cursurile de perfecționare din dec. 1992, Iași. 42.Donisă, I. (1993)Paleogeografia Cuaternarului, Ed. Universității, Iași. 43.Donisă, I., Lupașcu, Gh., Rusu, C. (1986) Quelques aspects du relief de la partie orientale du Plateau Central-Moldave, An. Univ. "Al.I.Cuza
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
IV.3 Scoala si familia - parteneri, pe linia dezvolvarii creativitatii scolarului mic * Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de educație ale părinților sub formă de: activități în grup, consultări individuale, cursuri, dezbateri, colocvii, prelegeri, publicații, corespondență și publicitate. Strategia pedagogică reprezină „ o manieră de abordare a educației necesară pentru relaizarea unui scopi specific” prin traducerea în practiccă a principiilor generale de proeictare a activității de formare dezvoltare permanentă a personalității și a metodelor de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
identifica cu tipul clasic de cursuri complete pe care studenții erau obligați să le învețe și cu care se prezentau la examene - de altfel, studenții căpătau toate cunoștințele din manuale care erau la fel de indicate ca cel mai bun curs. În prelegerile lor, profesorii explicau o problemă particulară, specială, rezultat al cercetării proprii, auditoriul luând astfel contact cu o gândire vie, originală și fecundă 10. Din 1860 încoace, Biserica Ortodoxă funcționa la remorca statului laicizant, pe care o considera drept o anexă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]