6,624 matches
-
O altă abordare a programelor de prevenție pune accent pe creșterea conștientizării pericolului și pe promovarea stilurilor de viață sănătoase în rândul tinerilor și al populației în general. Aceste activități includ campanii de informare publică, suport financiar pentru activitățile de prevenție și formare a profesioniștilor în educație și care activează în organizații sociale și de sănătate. Programele de prevenirea la scară largă, au menirea de a aduce informații utile referitoare la efectele negative pe care comportamentul de risc le implică, dar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante (Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de prevenție dezvoltate în școli include stimularea relațiilor pozitive cu egalii (de exemplu, promovarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de prevenție dezvoltate în școli include stimularea relațiilor pozitive cu egalii (de exemplu, promovarea activă a activităților sportive, promovarea unui mediu tolerant, nonviolent) și o componentă normativă, destinată a corecta percepția greșită conform căreia majoritatea elevilor ar consuma droguri. Atunci când elevii cunosc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oferta de drog. (OMS, 2001). Programele de intervenție ar trebui astfel proiectate încât să reducă efectele comportamentelor de risc și să mărească efectele comportamentelor protective. Analiza literaturii de specialitate (tabel 7) aduce în atenție factorii de risc și factorii de prevenție atunci când se proiectează modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție Nivel Factori de risc Factori protectivi Individual/ grup de prieteni Asocierea cu prieteni/colegi care sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și tot 25% au probleme în îndeplinirea sarcinilor. Indiferent de abordările terapeutice sau de substanțele farmacologice recomandate, o cercetare efectuată la nivel european pe o perioadă de 10 ani a ajuns la concluzia că nici tratamentul și nici măsurile de prevenție în toți acești ani nu au avut un efect substanțial asupra consumului de droguri. (Reuter, P, 2009, pp. 510-517). Multe dintre încercările de dezintoxicare de heroină sfârșesc prin dependență de metadonă. (Schwartz, R., și colab., 2008, p. 396). Mai mult
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liceu, colegiu/universitate presupune noi confruntări în plan social, cum ar fi necesitatea de a se adapta unui grup mai larg de egali. Aceasta este perioada când ei devin mai predispuși la a experimenta pentru prima dată efectele drogurilor. Factorul prevenție joacă un rol foarte important. Astfel, din discuțiile cu profesorii, reiese că în fiecare școală se desfășoară programe de informare, de sensibilizare, conștientizare privind consumul de substanțe și efectele acestora. Activitățile de prevenire se desfășoară atât prin implicarea directă a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ani). Colaborare cu Centrul Regional al ANA-Pauză fără fumat, Safe driving, Mesajul meu antidrog, Reprezentanți ai IPJ care vin și desfășoară activități, orele de dirigenție, consiliul elevilor (profesor, matematică, 34 ani). Cursuri speciale de instruire punând foarte mult accentul pe prevenție, care, consider eu că, este mult mai eficace în această situație (profesor, geografie, 47 ani). Am participat la campania națională "Alcoolul nu te face mare". Programul s-a implementat în toate clasele de liceu și chiar și la clasa a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
tristețe spun că sunt foarte rari cei care trec pragul școlii în acest interval. E păcat că părinții uită ce rol fundamental joacă. Poate că și realitatea socială îi împinge la această uitare (profesor, socio-umane, 51 de ani)". Programele de prevenție pot crește influența factorilor protectori asupra copiilor prin educarea părinților în sensul unei mai bune comunicări intrafamiliale, stabilirii de reguli ferme și precise și formării de aptitudini parentale. Cercetările au arătat că părinții trebuie să-și asume un rol mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3% dintre liceeni. Prietenii sunt motivul pentru care se consumă droguri în opinia a 66,9% dintre liceeni, iar teama de responsabilitate este motivația adusă în prim plan de 27,5% dintre elevii participanți la studiu. 5.2. Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții Dacă familia este sursa de informare, cu privire la droguri, menționată de doar 17,5% dintre liceeni, iată că, în cazul procesului de prevenire și combatare al drogurilor ,familia ar trebui să fie principalul actor în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
73,6%). Specialiștii din ONG-uri sunt o altă categorie de factori cu impact asupra subiectului consumul de droguri și au cumulat 66,3% de procente ca fiind categoria de factori ce ar trebui să se implice în procesul de prevenție și combatare a consumului de stupefiante. Alte categorii de actori ce ar trebui să se implice, din punctul de vedere al liceenilor participanți la studiu, sunt: prieteni (56,1%), profesorii (55,2%) și colegii (41,5%). Putem observa că din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Mai rău cu gardienii că-ți fac proces-verbal și-l dau la directoare. Dacă te prind, exmatriculare 3 zile și muncă în folosul comunității; dar în fața școlii nu-s probleme (elev, 16 ani, liceu tehnic)". Referindu-se la programele de prevenție realizate, în școală, prin intermediul altor instituții, profesorii sunt de părere că acestea pot avea un impact pozitiv doar dacă sunt implicați în egală măsură elevii și familiile acestora. Percepția este că aceste programe nu sunt eficiente și că ele ar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că aceste programe sunt eficiente (profesor, matematică, 51 de ani). Nu știu cât ajută. Fumători tot vor fi în școală (profesor, psihologie, 38 de ani). Nu știu cât de mult elevii au dat importanță acestor programe, dar cred ca cea mai bună metodă a prevenției în aceste condiții o reprezintă relația dintre parinți și elevi (profesor, geografie, 57 de ani). Impactul a fost unul pozitiv, mulți elevi înțelegând că există și alte modalitați de a fi cool (cum spun ei), prin programul cu părinții am
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
profesor, socio-umane 35 ani). Nu... Au privit cu dispreț...Când se mai derulau programe privind prostituția, traficul de carne-vie, astea mai degrabă impresionau... dar cu alcoolul, se distrau copios (profesor, istorie 57 de ani)". Perspectiva elevilor asupra eficienței campaniilor de prevenție este diferită de cea a profesorilor. Dacă ar vrea să nu mai fumeze nimeni în fața școlii s-ar impune altfel de măsuri - așa, doar dacă trece profu' de română le ia țigările, sau strigă de la geam să se mute mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
instituțiilor specializate în "Prevenirea, combaterea și tratamentul consumului de substanțe" este scăzut. Deși majoritatea profesorilor spun că majoritatea profesorilor spun că elevii sunt informați, doar un procent de 18,4% dintre elevii de la liceu cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri. 56,8% nu cunosc astfel de instituții sau organizații, iar 24,8% au refuzat sau nu au știut ce răspuns să ofere la acest item. Figura 44: Instituțiile specializate pentru oferirea de servicii în scopul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
răspuns să ofere la acest item. Figura 44: Instituțiile specializate pentru oferirea de servicii în scopul prevenirii și tratamentului consumului de substanțe (din perspectiva elevilor) Agenția Națională Antidrog este instituția cea mai frecvent menționată, de către elevi, în ceea ce privește înstituțiile implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri cu un procent de 59,0% . Ponderea mare poate fi explicată prin programele de intervenție pe care aceasta le implementează atât în spațiul școlar, cât și în cel recreațional. Poliția este menționată cu un procent
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drogurilor a fost menționată de 29,2% dintre liceeni consumatori de substanțe stupefiante (Vezi Anexa 3 - locuri/persoane de unde pot fi procurate drogurile din perspectiva consumatorilor de droguri). Procentul liceenilor consumatori de droguri care cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri se ridică la doar 20,4 puncte procentuale. Printre intituțiile menționate se regăsesc: Agenția Națională Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Poliția și Organizația "Alături de Voi". Principale măsuri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
94.7 Programe terapeutice pentru dependenți 4 3.5 3.5 98.2 Nu știu / nu răspund 2 1.8 1.8 100.0 Total 113 100.0 100.0 Anexa 5 - Actori ce ar trebui să se implice în prevenția/combaterea consumului de droguri Cine crezi că trebuie să se implice în prevenția/combaterea consumului de droguri? da nu Poliția % 53.1% 46.9% Prieteni % 47.8% 52.2% Colegi % 26.5% 73.5% Familia % 67.3% 32.7% Profesori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Nu știu / nu răspund 2 1.8 1.8 100.0 Total 113 100.0 100.0 Anexa 5 - Actori ce ar trebui să se implice în prevenția/combaterea consumului de droguri Cine crezi că trebuie să se implice în prevenția/combaterea consumului de droguri? da nu Poliția % 53.1% 46.9% Prieteni % 47.8% 52.2% Colegi % 26.5% 73.5% Familia % 67.3% 32.7% Profesori % 35.4% 64.6% Medici / consilieri % 58.4% 41.6% Specialiști din ONG
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Stan, D., (coord), Asistența socială. Studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, pp. 375-43. Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu C. (1998), Intervenție și prevenție în delincvență, Editura Fundației Chemarea, Iași. Newcomb, M.D. (1996), "Pseudomaturity among adolescents: Construct validations, sex differences and associations in adulthood", în Journal of Drug Issues, 26: 477-504. OEDT, (2009), Cercetarea națională privind drogurile în Europa, http://www.emcdda.europa.eu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
80 Perez, C., 33 Petraitis, J., 65, 80 Pinatel, J., 95 Pletea, C., 18 Porot, A., 17 Porot, M., 17 Posner, M., 127 prevalența, 35, 36, 37, 39, 48, 135, 136, 139, 146, 157, 161, 163, 174, 196, 203, 204 prevenție, 51, 78, 111, 112, 115, 142, 166, 170, 186, 187, 189, 190, 210 Prodan, E., 13 R Rădulescu, S., 17, 38, 39, 40, 41, 42, 55, 56, 57, 61, 62, 84, 89 Regoli, M.R., 108 Regoly, R.M., 93 Rehm, J.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu repararea valvei mitrale versus ablația cu alcool a arterei septale, a demonstrat superioritatea primei metode din punctul de vedere al reducerii gradientului intraventricular și insuficienței mitrale, precum și prin numărul semnificativ mai scăzut al complicațiilor și al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară a fibrilației sau tahicardiei ventriculare, pacienții diagnosticați cu CMH și care se încadrează în grupele cu risc crescut descrise anterior prezintă o indicație de clasă I pentru implantarea de defibrilatoare automate ca prevenție primară sau secundară (la
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
al reintervențiilor [19]. În ceea ce privește prevenția primară sau secundară a fibrilației sau tahicardiei ventriculare, pacienții diagnosticați cu CMH și care se încadrează în grupele cu risc crescut descrise anterior prezintă o indicație de clasă I pentru implantarea de defibrilatoare automate ca prevenție primară sau secundară (la cei care au prezentat deja un stop cardio-respirator resuscitat). Administrarea de antiaritmice (amiodarona, beta-blocante, verapamil) pentru prevenirea tulburărilor de ritm nu și-a dovedit eficacitatea în diversele studii efectuate și a fost abandonată [3]. Deși cu
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
50% dintre ciroze și CHC [5]. Majoritatea factorilor de risc pentru CHC sunt modificabili. Aceste aspecte reprezintă o mare provocare pentru aplicarea strategiilor de prevenire a CHC [1-4]. Măsurile de prevenire primară vizează influențarea factorilor de risc. Punctele forte ale prevenției primare sunt reprezentate de vaccinarea împotriva hepatitei virale B și educația generală pentru prevenirea hepatitelor virale B și C, excluderea toxicelor hepatice și controlul obezității și a diabetului zaharat. Măsurile de prevenire secundară au ca scop evitarea progresiei afecțiunilor hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
ciroze hepatice. Măsurile de prevenire terțiară au ca scop prevenirea recidivei CHC, după un tratament cu intenție curativă a tumorii [1]. PROFILAXIA PRIMARĂ Prevenirea primară reprezintă cea mai importantă strategie pentru reducerea riscului pentru CHC. OMS a sintetizat măsurile de prevenție primară a CHC și recomandă aplicarea acestora pe plan mondial (tabelul 46) [1]. Principiile se regăsesc în toate ghidurile de conduită destinate prevenirii CHC [1-4]. Prevenția primară față de factorii de risc majori pentru CHC poate fi posibilă prin măsuri care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
cea mai importantă strategie pentru reducerea riscului pentru CHC. OMS a sintetizat măsurile de prevenție primară a CHC și recomandă aplicarea acestora pe plan mondial (tabelul 46) [1]. Principiile se regăsesc în toate ghidurile de conduită destinate prevenirii CHC [1-4]. Prevenția primară față de factorii de risc majori pentru CHC poate fi posibilă prin măsuri care vizează infecțiile virale B și C, consumul de alcool, obezitatea și diabetul zaharat, contaminarea alimentelor cu aflatoxine [1-4]. PREVENIREA INFECȚIEI CU VHB Măsuri specifice. Vaccinarea anti-VHB
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]