3,419 matches
-
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară". * Ținând seama de aspectele mai sus menționate, prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor nu poate fi adoptată. PREȘEDINTE FLORIN IORDACHE București, 26 august 2024. Nr. 881. DECLARAȚIE de constituire a comitetului de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor Proiect
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. ... 16. Curtea a analizat claritatea și previzibilitatea termenilor/sintagmelor conținuți/conținute de dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 și a constatat că, în ceea ce privește sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“, formulările
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. ... 16. Curtea a analizat claritatea și previzibilitatea termenilor/sintagmelor conținuți/conținute de dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 și a constatat că, în ceea ce privește sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“, formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilității și
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
prevederilor Codului fiscal, justițiabilul putând avea o reprezentare clară a ceea ce înseamnă sintagma „venituri realizate din orice sursă“. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a apreciat că dispozițiile criticate sunt clar definite de lege, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora. ... 19. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
părți, conform voinței lor, iar autoritatea fiscală va stabili obligațiile fiscale ale contribuabililor recalculând obiectul contractului după regulile stabilite prin lege (Bufan Radu, Minea Ștefan, Codul fiscal comentat, Wolters Kluwer, 2008, pag. 175). ... 21. În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea acestor dispoziții, Curtea reține că anumite noțiuni sunt definite de alte articole ale Codului fiscal, spre exemplu, art. 2 - „Impozitele, taxele și contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal“ sau art. 7 - „Definiții ale termenilor comuni“. Totodată, Curtea, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
săvârșirea mai multor infracțiuni. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că sintagma „de alte persoane“ cuprinsă în textul de lege criticat este neconstituțională, deoarece nu beneficiază de o definiție legală, încălcându-se principiul clarității și previzibilității legii. Fac referire la jurisprudența Curții Constituționale în materia clarității și previzibilității legii, spre exemplu, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Decizia 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 17 din 21
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
susțin, în esență, că sintagma „de alte persoane“ cuprinsă în textul de lege criticat este neconstituțională, deoarece nu beneficiază de o definiție legală, încălcându-se principiul clarității și previzibilității legii. Fac referire la jurisprudența Curții Constituționale în materia clarității și previzibilității legii, spre exemplu, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Decizia 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015. Arată că instanța de contencios constituțional a statuat că o
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
destinatarul normei este acela care va stabili înțelesul acelei noțiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decât una subiectivă și în consecință discreționară. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia clarității și previzibilității legii, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, sau Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu Militaru
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
de „sursă impozabilă sau taxabilă“ prin includerea în aceasta și a veniturilor obținute din activități care au fost desfășurate nelegal și care pot reprezenta fie contravenții, fie alte infracțiuni. Această interpretare a fost posibilă din cauza lipsei de claritate și previzibilitate a dispozițiilor legale criticate, care contravin prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. În final, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva
DECIZIA nr. 66 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287744]
-
exemplu, Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015. ... 8. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziția criticată este suficient de clară, îndeplinind condițiile de calitate, precizie, previzibilitate și accesibilitate și sub aspectul înțelesului noțiunii de „sursă impozabilă“. Termenul de „obligație fiscală“ este definit în art. 1 pct. 27 din Codul de procedură fiscală, iar art. 1 alin. (1) din Codul fiscal stabilește cadrul legal privind impozitele, taxele
DECIZIA nr. 66 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287744]
-
1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, persoanele putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile ce angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. În același sens s-a mai pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 874 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 66 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287744]
-
de compunere a completelor de judecată este reglementat printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de însăși conducerea instanței. ... 5. Mai mult, se susține că normele de compunere a instanțelor ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme colegiului de conducere, prin emiterea unor hotărâri de stabilire a completelor - acte administrative cu caracter infralegal -, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având de obicei un
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
formulate împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Bacău prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile procedurale criticate nu satisfac exigențele de claritate și previzibilitate, îngăduind interpretarea potrivit căreia denunțătorul devine ulterior martor, cumulând cele două calități, iar relatările sale constituie, în aceste condiții, atât un act de sesizare a organului de urmărire penală, cât și un mijloc de probă. Arată că, potrivit dispozițiilor procesual
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). Astfel, cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, respectiv că actul normativ trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința publică
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au arătat că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 și 26; Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
condițiilor legale [cele prevăzute la art. 10 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență] eșalonarea la plată își pierde valabilitatea, iar organul fiscal competent emite o decizie de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată, care se comunică contribuabilului; de previzibilitate a legii, întrucât scopul și consecințele pe care le antrenează normele criticate sunt precise și clare, acestea fiind adoptate în vederea depășirii de către contribuabili a dificultăților generate de lipsa temporară a disponibilităților bănești și în scopul prevenirii acumulării de
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 97D/2021, care solicită admiterea acesteia, susținând că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1, art. 20 și art. 41 alin. (1), în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii. Având în vedere și prevederile art. 53 din Constituție, arată că dreptul la uitare, precum și sensul și scopul legii naționale privind reabilitarea duc la o uitare și o iertare care tind să fie eterne. Întrucât în cauză a
DECIZIA nr. 250 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287761]
-
51/1995, constatând că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 25. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se specifică în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanțierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de
DECIZIA nr. 250 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287761]
-
în afara celor expres prevăzute de legea de la acea dată când au fost acordate (în anul 1984, în speță), nu poate produce alte consecințe și efecte viitoare fără a încălca principiul neretroactivității legii civile și fără a înfrânge cerința previzibilității normei juridice. Prin urmare, calificativele acordate anterior apariției Legii nr. 303/2004 reprezintă, prin prisma conflictului de legi în timp, facta praeterita, realizată în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi și pentru care, dacă s-ar aplica o
DECIZIA nr. 492 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277956]
-
prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de impact cu privire la actul normativ criticat care a fost adoptat fără consultarea și în lipsa avizului favorabil al Băncii Naționale a României. ... 12. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrariului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. Or, de exemplu, Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 24/2011 privind creditele
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
art. 1 alin. (4) din Constituție, referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către Guvern, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. ... 7. Statutul juridic al funcționarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar reglementat prin lege organică și care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de
DECIZIA nr. 604 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278545]
-
15. Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor
DECIZIA nr. 604 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278545]
-
Ministerul Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se astfel art. 1 alin. (4) și (5
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]
-
salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu se confundă cu sporurile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care ar fi trebuit aplicate începând cu 1 ianuarie 2011. ... 42. Or, în filosofia dreptului, previzibilitatea normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Atât soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, cât și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]