7,932 matches
-
genizah în perioade atât de timpurii cum sunt cele în care au fost copiate manuscrisele de la Marea Moartă. Pe lângă aceasta, grija cu care unele dintre aceste manuscrise au fost depozitate/învelite în pânză și amplasate în vase mari nu permite prezumția că au fost așezate în grotele de la Qumran pentru a putea fi distruse pe căi naturale. În plus, inaccesibilitatea locului din inima deșertului face greu de imaginat că cineva s-ar fi străduit să care sulurile acolo pentru ca ele să
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
stau lucrurile, ridicați greva. Veți primi satisfacție pentru că, înainte de a fi comunist, sunt român”. Aceste cuvinte îi vor fi fatale lui Lucrețiu Pătrășcanu și îi vor atrage condamnarea la moarte. De aceea Aspazia Oțel Petrescu spunea: “Ne-au condamnat pentru prezumția de vinovăție, pentru ceea ce eventual am fi putut face, ne-au condamnat pentru o opinie care era a noastră, românească și nu a lor, comunistă” și continua să spună că merită să crezi într-o idee chiar dacă ești privat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
retorice personale, de obicei forțând cu ajutorul metaforelor tiparele gândirii comune." Critica remarcă "aglomerările colosale, simțul enormului, seriile prelungite de impresii și permanenta aspirație a poetului, totul hiperbolizat".2 Adrian Păunescu rămâne "Poetul" care-și calmează patetic sentimentele și ideile, cu prezumția de a se afla mereu în fața unei mulțimi chemate să-l asculte, să-l aprobe, sau să nu-l înțeleagă, de unde și tonalitățile diverse ale discursului liric, de la jubilația cea mal neîngrădită, alimentată de sentimentul consonanței cu "publicul", la spectaculoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că într-un fel, Comte cedează tentației absolutului, procedând ca orice filozof, nu precum un om de știință ce se mulțumește să evolueze într-un "univers teoretic închis" ca să cităm iarăși expresia lui Noica și are "doar sentimentul"199 sau "prezumția absolutului", în timp ce filozoful chiar vorbește despre absolut 200. Iar Comte vrea să ajungă la adevăr, ceea ce înseamnă cu totul altceva decât "exactitatea goală" pe care o exersează intelectul 201. Subliniem însă că dincolo de elementele dogmatice ale pozitivismului său filozoful francez
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție controlată empiric
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție controlată empiric a generalului"166. Este cât se poate de evident că la un asemenea model de comprehensiune
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fapt bine pus în evidență de către același comentator. Pe urmele istoriștilor, el consideră că întregul apare "doar ca <<totalitate relativă>> sau continuitate care păstrează deschisă experiența istorică dinspre trecut spre viitor". Tot Riedel avansează ideea unui "model al comprehensiunii prin prezumție" ("un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului", iar pe de altă parte, "înțelegerea întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului"), și precizează că prezumția vizează "sesizarea unui particular în propria sa particularitate printr-o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
viitor". Tot Riedel avansează ideea unui "model al comprehensiunii prin prezumție" ("un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului", iar pe de altă parte, "înțelegerea întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului"), și precizează că prezumția vizează "sesizarea unui particular în propria sa particularitate printr-o deducție controlată empiric a generalului" (s.n.)173. De altfel, în System der Ethik, Dilthey se exprimă cât se poate de tranșant: "Ori o idealitate imanentă a lumii și a științei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spirituale", în așa fel încât pe baza generalului putem "să rezolvăm practic întotdeauna sarcina de a interioriza cumva această evoluție spre individuație", precizează Dilthey 5. Tocmai în acest sens, Riedel consideră că în hermeneutică întîlnim un "model al comprehensiunii prin prezumție" (vezi II, 2Bf): conținuturile particulare pot fi exprimate "numai prin intermediul <<asumării în prealabil>> sau prezumării unui general posibil"6. Încă din primul capitol ne-am referit de altminteri la presupozițiile pe baza cărora autorul admite existența unei situații unitare, dincolo de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care și le asumă de fiecare dată în aspirația spre o cunoaștere atotcuprinzătoare, ea se dorește a fi în același timp speculație adică o construcție teoretică deductivă, subiectivă și autonomă, capabilă să se "autoîntemeieze" pe principii proprii, fiindcă pleacă de la prezumția că dincolo de lucruri, trebuie să existe o corelație universală -, cât și știință, adică o construcție teoretică inductivă, obiectiv controlabilă și intersubiectivă, care se dezvoltă cumulativ și întrunește consensul tuturor celor interesați de cunoaștere. Însuși faptul că Dilthey are în vedere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
referă art. 3 C.com. se situau într-o zonă intermediară, cuprinsă între operațiunile de natură (esență) civile în virtutea legii și actele de natură comercială prevăzute de art. 3 C.com., putând fi civile sau comerciale. Legiuitorul instituia pentru ele, însă, o prezumție de comercialitate, fundamentul comercialității constituindu-l fie calitatea persoanei care le realiza aceea de comerciant 11, fie potrivit unei alte opinii 12 legătura operațiunii respective cu activitatea comercială desfășurată de autorul ei. Pentru a determina sfera noțiunii de comerciant în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Așa cum este firesc doar uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Jurisprudența Precedentul judiciar (jurisprudența) poate să fie și el, uneori, un izvor de drept în privința anumitor raporturi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Jurisprudența Precedentul judiciar (jurisprudența) poate să fie și el, uneori, un izvor de drept în privința anumitor raporturi juridice 47. Hotărârile anumitor instanțe, în anumite condiții, pot avea valoarea unui izvor de drept
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contractului. Conform art. 35 C.com. contractul sinalagmatic nu se consideră încheiat "dacă acceptarea n-a ajuns la cunoștința ofertantului". Totuși în practică se prezumă relativ că la primirea de către ofertant a acceptării (corespondenței) acesta a luat cunoștință de acceptare. Această prezumție relativă poate fi răsturnată prin proba contrară, ofertantul putând face dovada că fără a fi în culpă, nu a luat cunoștință de acceptarea ofertei. Este necesar ca acceptarea ofertei să ajungă la cunoștința ofertantului în termenul stabilit prin ofertă sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Dacă în raporturile civile, în cazul pluralității de debitori, regula este că obligațiile sunt divizibile sau conjuncte, în afară de dispoziție legală sau convențională contrară, în materie comercială este consacrată soluția contrară: regula este solidaritatea iar excepția divizibilitatea obligației între codebitori. De la prezumția de solidaritate a codebitorilor legiuitorul instituie o excepție și anume în cazul necomercianților pentru operațiuni care, încât îi privește, nu sunt fapte de comerț. Codul comercial prin dispozițiile art. 42 alin. 2 extinde prezumția de solidaritate și asupra fidejusorului: aceeași
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
excepția divizibilitatea obligației între codebitori. De la prezumția de solidaritate a codebitorilor legiuitorul instituie o excepție și anume în cazul necomercianților pentru operațiuni care, încât îi privește, nu sunt fapte de comerț. Codul comercial prin dispozițiile art. 42 alin. 2 extinde prezumția de solidaritate și asupra fidejusorului: aceeași prezumție există chiar și în contra fidejusorului, chiar necomerciant, când garantează o obligație comercială. Prin această dispoziție fidejusorul se transformă dintr-un obligat subsidiar și accesoriu într-un obligat principal. El nu răspunde în locul debitorului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de solidaritate a codebitorilor legiuitorul instituie o excepție și anume în cazul necomercianților pentru operațiuni care, încât îi privește, nu sunt fapte de comerț. Codul comercial prin dispozițiile art. 42 alin. 2 extinde prezumția de solidaritate și asupra fidejusorului: aceeași prezumție există chiar și în contra fidejusorului, chiar necomerciant, când garantează o obligație comercială. Prin această dispoziție fidejusorul se transformă dintr-un obligat subsidiar și accesoriu într-un obligat principal. El nu răspunde în locul debitorului principal ci alături de el și pentru întreaga
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
încheiate de necomercianți dar supuse legii comerciale potrivit art. 56 C.com. Sarcina probei în litigiile comerciale, ca și în cele civile, incumbă reclamantului. Probele dreptului comun Potrivit dreptului comun, dovada actelor și faptelor juridice se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisire, expertiză etc. În mod excepțional, în anumite cazuri, Codul comercial cere existența unui înscris ad probationem: a) Contractul de societate în participație. b) Contractul de agenție. c) Contractele privind vasele comerciale. d) Contractul de consignație. Art. 55 C.com. prevede
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de probă este supusă regulilor dreptului comun. a) Mărturisirea. În materie comercială, principiul indivizibilității mărturisirii, reglementat de art. 1206 alin. (2) Cod civil, are o aplicație mai restrânsă, deoarece art. 46 Cod comercial permite folosirea oricărui mijloc de probă. b) Prezumțiile. Prezumțiile sunt permise însă numai în măsura în care este admisă proba cu martori. Întrucât în materie comercială, sfera de aplicare a probei cu martori este mai largă, înseamnă că și proba cu prezumții a dovedit o extindere corespunzătoare. c) Raportul de expertiză
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
probă este supusă regulilor dreptului comun. a) Mărturisirea. În materie comercială, principiul indivizibilității mărturisirii, reglementat de art. 1206 alin. (2) Cod civil, are o aplicație mai restrânsă, deoarece art. 46 Cod comercial permite folosirea oricărui mijloc de probă. b) Prezumțiile. Prezumțiile sunt permise însă numai în măsura în care este admisă proba cu martori. Întrucât în materie comercială, sfera de aplicare a probei cu martori este mai largă, înseamnă că și proba cu prezumții a dovedit o extindere corespunzătoare. c) Raportul de expertiză. Probele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Cod comercial permite folosirea oricărui mijloc de probă. b) Prezumțiile. Prezumțiile sunt permise însă numai în măsura în care este admisă proba cu martori. Întrucât în materie comercială, sfera de aplicare a probei cu martori este mai largă, înseamnă că și proba cu prezumții a dovedit o extindere corespunzătoare. c) Raportul de expertiză. Probele specifice dreptului comercial Facturile acceptate Factura comercială este un înscris sub semnătură privată prin care se constată executarea unei operații comerciale. Ca orice înscris sub semnătură privată, factura comercială face
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Cu titlu exemplificativ sunt indicate într-o anexă care face parte integrantă din lege, clauzele considerate ca fiind abuzive 207. Legislația protecției consumatorilor instituie o prezumție relativă de lipsă a negocierii directe a clauzelor contractaule dacă suntem în prezența unor contracte preformulate și sau a unor condiții generale de vânzare. Astfel de clauze sunt întâlnite în cazul contractelor de adeziune al căror conținut prestabilit de către comerciantul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
dobânditorilor succesivi 215. O asemenea acțiune poate fi promovată de către consumator în baza prevederilor din legislația destinată protecției consumatorului relativă la răspunderea profesionistului pentru produsele cu defecte. Invocarea răspunderii contractuale este preferată de către cei prejudiciați deoarece astfel ei beneficiază de prezumțiile instituite de Codul civil referitoare la culpă și fapta ilicită. În cazul grupului de contracte cu structură radiantă soluția este parțial diferită 216. Când există un contract principal și mai multe contracte subsidiare, grupul de contracte este constituit în scopul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
simulat al operației este acțiunea în simulație. O asemenea acțiune poate fi promovată de o parte contractantă impotrivă celeilalte părți contractante. Chiar dacă contractul public este autentic, pot fi făcute probe și împotriva lui, fie prin contraînscrisuri, fie prin martori și prezumții, atunci când prin aceasta proba nu se urmareste combaterea faptelor atestate de autoritatea care autentifică, ci declarațiile făcute de părți și cuprinse în act. De regulă, terțul lezat prin contractul simulat promovează acțiunea în simulație. Deoarece pentru el contractul are valoarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
modifica actul aparent care se pretinde simulat. Excepție de la această regulă există atunci când contractul s-a încheiat prin fraudă, dol sau violență, sau când părțile au un început de dovadă scrisă, împrejurare în care este admisibilă și proba testimonială, inclusiv prezumțiile. Dovada simulației poate fi făcută de terți sau de creditori cu orice mijloc de probă. Efectele simulației. Terții pot promova acțiunea în simulație împotriva contractului public sau împotriva contractului secret. Problema care se pune este ce efecte va produce simulația
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]